1,570 matches
-
metropolelor americane, s-au păstrat și clădiri cu frumoase arhitecturi vechi, adevărate castele. Orașul este renumit și pentru festivalul Shakespeare, etalat în fiecare an și alte multe atracții culturale: Muzeul de Istorie care dispune de o colecție interesantă de arme, armuri și artefacte, reflectând 1.000 de ani de istorie a armelor de pe teritoriul Statelor Unite și al Marii Britanii; Muzeul Derbiurilor - singurul muzeu din lume dedicat unei curse de cai; Muzeul de Artă - cel mai vechi muzeu de artă din Kentucky. Instituția
DIN CAROLINA DE NORD ÎN KENTUCKY de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 by http://confluente.ro/vavila_popovici_1467405522.html [Corola-blog/BlogPost/383300_a_384629]
-
hernieder, und spazierend immer wieder, merkt’ er nicht, dass am Weg dankten Pflanzen, Tiere Ehr’ ihm boten, ihn nur priesen und nur lobten. Müde wie er danach war, unterm Nachthimmel șo klar, breitet’ er den Mantel aus, den Kopf am Arm, streckt’ er sich aus unter dem Baum. Doch die Stille șo tief, selbst wenn die Arbeit am Morgen rief, war von Tausend Geräuschen gestört die mân von rundum den Feldern gehört’. Und dann nahm er eine Hand voll Dunkel Aus
POEZII BILINGVE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1458892355.html [Corola-blog/BlogPost/378570_a_379899]
-
Acasa > Poezie > Afectiune > HIMERA Autor: Doina Bezea Publicat în: Ediția nr. 1900 din 14 martie 2016 Toate Articolele Autorului O vis frumos pe buze-mi înnoptează! să-ți gust nectarul florilor de mai, fii roua dulce ce pe gene-așează, armuri de nopți în care tu răsai. Betege mâini deșiră umbra-n valuri, adorm pe brațe pânza de luceferi, plutești în somnu-mi lin cuprinsă-n șaluri, cu buzele-ți de roșu tu mă seceri! Te legeni blând pe visu-mi de mătase
HIMERA de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1900 din 14 martie 2016 by http://confluente.ro/doina_bezea_1457964786.html [Corola-blog/BlogPost/384173_a_385502]
-
nou la magazin, să afli dacă nu cumva s-au adus detergenți! Vino acasă și apucă-te de spălat! E nevoie de apă caldă? Mofturi! Strămoșii noștri, după nenumăratele bătălii purtate, numai cu apă caldă și detergenți și-au spălat armurile? Calcă un vraf de haine, până nu se întrerupe curentul! Curățenia se poate face și pe întuneric. Apropo: aruncă o privire în cutia poștală să vezi dacă nu ai primit vreo „invitație” la controlul ginecologic periodic, ca nu cumva - din
AMINTIRI DIN „EPOCA DE AUR” de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1735 din 01 octombrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1443708900.html [Corola-blog/BlogPost/381836_a_383165]
-
visul meu bătea vânt rece de toamnă stelele picau din cer chipul tău era scăldat în licori venețiene frunzele sunau pe cale a nocturne de chopin într-o dulce voluptate tu te-ai arătat în vis coborai din nalte ceruri în armuri de chihlimbar precum îngerii-nserării ce zburau prin paradis și de care eu sărmanul nu aveam atunci habar o femeie zână dulce din închipuiri celeste lasă-mă să dorm pe vise în crivaturi de argint te vedeam așa departe ca
POVESTE ROMANTICĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 999 din 25 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Poveste_romantica_ion_ionescu_bucovu_1380099560.html [Corola-blog/BlogPost/360975_a_362304]
-
cetăți antice, palate și clădiri pe umerii cărora apasă greutatea a sutelor de ani, de când străjuiau malurile canalelor sau centrul orașului. Cert este că Gent este genul de oraș în care te aștepți să iasă cavalerii medievali de dupa colț, cu armuri și săbiile ascuțite și bine lustruite și să-i vezi cum se plimbă prin fața magazinelor sau al restaurantelor, ori oprindu-se pentru a servi o carafă cu bere. Mai rar vezi un castel chiar in centrul orașului pe lângă care să
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stan_virgil_1491543414.html [Corola-blog/BlogPost/370757_a_372086]
-
pe viu. O zi normală de lucru, o dimineață aparent oarecare. Brusc bat clopotele, sună trâmbițele iar vestitorii aleargă pe străzi, dând alarma în gura mare. Vin pirații! Zarvă mare, tămbălău! Pe măsură ce se apropie bărcile „maurilor”, grupurile de „creștini” îmbracă armurile și ies în întâmpinarea dușmanului. Pe fundalul asurzitor al armelor de foc, în nori de fum și miros pătrunzător de praf de pușcă, lupta se dă cot la cot, pe plajă. Proaspăt debarcații ies învingători. Mai apoi, atât „maurii”, cât
PARADA CA LA RIO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 541 din 24 iunie 2012 by http://confluente.ro/Litoralul_spaniol_parada_ca_la_rio_gabriela_calutiu_sonnenberg_1340521588.html [Corola-blog/BlogPost/357655_a_358984]
-
conchis: „Acest steag simbolizează patriotism” M-a impresionat, pe mine și pe mulți alți. Am redat telegrafic acest episod cu gândul să sensibilizez pe conaționali mei români să fie patrioți, să-și înalțe tricolorul... Capitolul 11 - „The Right to bear arm” = dreptul de-a purta armă, este stipulat în cel de al doilea amendament al Constituției Americane: „Dreptul oamenilor de a deține și purta arme, nu va fi încălcat” (pag.109) E un drept de apărare, defensiv împotriva celor ce foloseau
MĂREAŢĂ DIN NOU (GREAT AGAIN) de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1481172135.html [Corola-blog/BlogPost/372938_a_374267]
-
cu impostura, cu parvenitismul și cu setea de putere a unor guvernanți fără scrupule. Ironici, adeseori incisivi, sarcastici, cavalerii înarmați până-n dinți, cu spade, florete suple, arcuri cu săgeți neotrăvite, ori de-a dreptul cu buzdugane, purtând coifuri strălucitoare și armuri de nepătruns, își așteaptă adversarii pentru o întrecere de elită, sportivă, elegantă, după toate regulile jocurilor cavalerești. Și tot după aceste jocuri, epigramiștii își aruncă mănușa și-și provoacă adversarii la dueluri literare, care se termină fără vărsare de sânge
UMOR LA PUTEREA A PATRA. PATRU REDUTABILI SPADASINI ÎN ARENELE EPIGRAMEI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1013 din 09 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Umor_la_puterea_a_patra_patru_cezarina_adamescu_1381324806.html [Corola-blog/BlogPost/352391_a_353720]
-
faptul că obișnuia să jertfească fie copii, fie femei însărcinate când voia să consulte un oracol sau înaintea unui război de exemplu de la care aștepta să se întoarcă victorios. Și atunci împăratul Constantin cel Mare a adăugat semnul crucii pe armurile soldaților, pe steagurile lor de luptă și înaintea oastei sale era purtată o cruce. După victorios la Turin, Verona și apoi la Roma, unde podul Milvius pe care se retrăgea Maxențiu s-a rupt și el s-a înecat, Constantin
ÎNĂLŢAREA SFINTEI CRUCI de ION UNTARU în ediţia nr. 988 din 14 septembrie 2013 by http://confluente.ro/14_septembrie_inaltarea_sf_ion_untaru_1379126020.html [Corola-blog/BlogPost/365039_a_366368]
-
parte. În acest context comisia a hotărât să acorde următoarele premii: Poezie “Să vi și mâine“, de Iulian Patca “Semnele Timpului “, de Elisabeta Iosif “ Rănită, umbră mea“, de George Ioniță “ Șoapte cu aripi de înger“, de Catinca și Costel Neacșu “ Armuri de vis“, de Emilia Tudose “Împliniri “, de George Echim Volum de debut în proza “ Ochi de copil“, de Maria Lucia Rebrean ( Belgia) Proza “Îmi amintesc și îmi imaginez “, de Mariana Brăescu Silveștri “ 8 proze scurte“, de Zeno Ghițulescu “ De vorbă
PREMIILE LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI PE ANUL 2011 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 by http://confluente.ro/Premiile_ligi_scriitorilor_romani_pe_an_al_florin_tene_1332145055.html [Corola-blog/BlogPost/354660_a_355989]
-
Ediția nr. 1588 din 07 mai 2015 Toate Articolele Autorului Tot ce am țesut pânză nu este, ci mai degrabă intrigă, de-aceea calea lor duce în iad unde nu este nici pâine nici sare. Orgolile noastre trebuie înfrânte-n armuri, umilința sărută sufletele înnegrite și uită punând lumina să vegheze. Sfârșit nu va fi fără păcat, fără umbre, nimeni nu poate să iasă din piele mai mult decât trupul de lut. Înțelept sunt al cuiva care mă smulge din mine
SFÂRŞIT NU VA FI... de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1588 din 07 mai 2015 by http://confluente.ro/llelu_nicolae_valareanu_1430984588.html [Corola-blog/BlogPost/369586_a_370915]
-
în rafale fierbinți din fiord de-ți îngheață crema pe dinți la subțiori și între picioare vapoarele nordice taie fiordurile în ape încălzite în găleți și în marea aburită de cețuri regii vichingi fac baie în mod evident desveliți de armuri și obiceiuri nestatutare și pentru ca plictiseala monotoniei s-alunge ursitele rele și la alți sfinți ea sa ajungă spre a fi chinuită într-o formă și mai banală toți se ascund în mașini și în husele lor de paradă spre
DIN DK de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1426361534.html [Corola-blog/BlogPost/377760_a_379089]
-
față de egipteanul „piatră“; iranic minu „cer“ și „piatră“, breton men „piatră“; scit. abra „cer“, țig. bar „piatră“; arab. sama „cer“ ~ ainian suma „piatră“; v. ind. kha „cer“ ~ kamy, kammo, kö, kar, kifa, kaya, toate „piatră, stâncă“ în sl., finl., magh., arm., ebr., turcă; chin. tien „cer“ ~ germ. Stein „piatră“; proto-hittit kap „cer“ ~ dialecte iranice kup „piatră“, acesta fiind cel mai apropiat de kifa cu u > i și p > f, ca ebr. pe „gură“, arab. fam „gură“. Oare gr. lithos „piatră“ (etim
ORIGINEA CUVÂNTULUI PIATRĂ de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/ion_carstoiu_1481620137.html [Corola-blog/BlogPost/368699_a_370028]
-
Catană Tornea este specializată în pictură de icoane pe sticlă, pe lemn și în modelaj. Expune la târg bijuterii din ceramică pictată lucrate cu multă migală și rafinament. Ioana Nae este biolog, dar având în vedere că soțul dumneaei lucrează armuri și cămăși de zale, perioada antică, de aproximativ doi ani a început să lucreze bijuterii de zale, din sârmă de aluminiu, din cupru și alamă, model standard: persan, bizantin, Romanov, japonez, celtic etc. Modelele sunt învățate, dar structura bijuteriei în
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1407156050.html [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]
-
pare un afront personal. Lenin rabotaet, Stalin rabotaet, liudi umiraiut. Oamenii mor de la ce lucrează acești ... titani -taracani ( gândaci, cum spunea Mandelștam) . Cineva fură, cineva nu fură, oamenii mor. FANFARA gândacilor aurii. În culisele Raiului aleargă diavolii. A muri sub armuri. Trist. Secanta sincerității nu lasă sânge. Toamna nu recunoaște culorile politice. Uneori norocul este ca un porc dus la tăiere. Taie-ți nervii, să nu te doară, scarpină-ți spatele cu o scară. Ce-a fost de stat a căzut
STÂNGA, DREAPTA,MARŞ, POEM de BORIS MEHR în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 by http://confluente.ro/boris_mehr_1409195592.html [Corola-blog/BlogPost/371561_a_372890]
-
mai scrii declarații de dragoste ci declarații de ave re Existența implică textitența În acest sens presupun că și eu sunt nepotul lui Machiavelli Prea mă dezbin zi de zi Ca lumea să nu mă ia la ochi La picior arm (Și el a fost un mugur civil) Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II Referință Bibliografică: PRETEXTUL MACHIAVELLI / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1914, Anul VI, 28 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Costel Zăgan : Toate
PRETEXTUL MACHIAVELLI de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 by http://confluente.ro/costel_zagan_1459147874.html [Corola-blog/BlogPost/366102_a_367431]
-
începu să-și fluture mâinile, să țipe ascuțit și să facă bezele. Acum, că tot i se risipise speranța de somn, Silvia se apropie, chiar curioasă să vadă ce se întâmplă. În curtea interioară aproximativ douăzeci de oameni, toți în armuri, unii încă pe cai, majoritatea plini de sânge, care nu era, evident, numai al dușmanului, se foiau de zor, trimițând și ei bezele către ferestre. Nu și cei care abia se mai țineau pe picioare și nici cei târâți de
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1400141119.html [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
le pese că erau murdari și în albul ochilor de sânge, sudoare, fum și noroi. Se asemănau astfel câinilor care, bucuroși de victorie, năvăliseră și ei printre picioarele cavalerilor. Toți răcneau, se înjura, se dădeau palme și pumni în tinichelele armurilor, apăruseră deja primele platouri cu mâncare, iar veselia condusă, desigur, tot de duce, începuse să fie atotcuprinzătoare. Mai ales că, bătăliile dintre câini, stimulate de nobilii cavaleri, ofereau un încântător spectacol de sunet și mișcare. Doamnele fură și ele servite
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1400141119.html [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
și ea la fugă. Unde și de ce, habar nu avea. Trecu printr-o cameră în care, la lumina unor torțe, văzu chipul, destul de puțin schimbat, al ducelui atârnat de o grindă cu o funie groasă și niște arătări, tot cu armuri, care păreau a se distra grozav violând-o pe ducesă. Nici aceasta prea mirată de ce i se întâmplă. Pe lângă ea trecu în goană micuța contesă zbierând: Au venit dujmaniiiii, au venit unguriii, fugiți, fugiiiți! Silvia dădu ascultare îndemnului fără să
STRANIA AVENTURĂ A DOAMNEI SCHWARTZ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1400141119.html [Corola-blog/BlogPost/350735_a_352064]
-
fel de combinație între Muzeul satului și o grădină zoologică - poți vedea acolo pe viu obiceiuri, tradiții, manufacturi, floră și faună specifică. La Palatul Regal, cu un singur bilet, vezi cinci muzee diferite - tezaurul, unul despre istoria castelului, unul cu armuri și calești, unul cu antichități colecționate de regi. Palatul propriu-zis constituie el însuși un muzeu, cu apartamentele regale și capela regală. Inițial fusese un castel de apărare, cu un simbol ce apare peste tot -trei coroane- care amintește perioada în
O SAGA SUEDEZĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1404806012.html [Corola-blog/BlogPost/349185_a_350514]
-
e potențată de momente de veselie. Astfel începe și o idilă ce culminează cu nunta lui Ioaniș Gorun și a Mariei, alt prilej pentru autor de a realiza descrierea unui ceremonial cu parfum de epocă. „Cavaleri viteji, cu platoșe și armuri strălucitoare urmau cortegiul care avea să vestească apariția nuntașilor ... copii cu găleți pline de apă așteptau trecerea lor pentru ca să le ude drumul și să primească bani domnești ... Mireasa era prima, înconjurată de tineri de o vârstă cu ea. Era purtată
CÂND A RIDICAT ROMAN VODĂ CETATE DE SCAUN, ACOLO UNDE MOLDOVA SE VARSĂ ÎN SIRET de ION DOBREANU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/ion_dobreanu_1483340510.html [Corola-blog/BlogPost/353244_a_354573]
-
de carte în câmp de înfruntare (cu o onestitate și acribie incredibile!) a TUTUROR opiniilor despre romanul în discuție, tot războiul de idei desfășurându-se extrem de onorabil și deschis (în ce privește „ne-ascunderea probelor”!) și chiar exhaustiv: se dezlănțuie, turnirul „în armuri medievale”, dintre tabăra cavalerilor „fără prihană, apărători de Lyddă” -Zina Milcovici, Lucian Predescu, G.C. Nicolescu, Mihai Gafița, Mircea Popa, Ioan Adam, Al. Protopopescu și, parțial, chiar N. Manolescu - și tabăra „prihănitorilor de Lyddă”: Titu Maiorescu, H. Sanielevici, Eugen Lovinescu, George
MIRCEA DINUTZ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Scriitori_vranceni_de_ieri_si_de_azi_mircea_dinutz.html [Corola-blog/BlogPost/341741_a_343070]
-
obosit pe pernă ta albă la noapte voi veni Să te fur fără cuvinte. [4] TIME Time wraps around more time The hour-glass distils the ages A wanderer through my own youth I pay the toll of daring. My left arm around you I beacon the angels with the other My memory keeps you velveted like a dream în agony. I am the cry from the bark Of a tree And tired I shall come On your white pillow tonight To
POEME BILINGVE (I) de WALTER CHIURLEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 by http://confluente.ro/Walter_chiurlea_poeme_bilingve_i_walter_chiurlea_1332491625.html [Corola-blog/BlogPost/362099_a_363428]
-
doare o mană un picior un ochi Și toate nu-s ale mele dar se împotrivesc! Mâine o sa ma doară celelalte... Trecătoare dureri! Ce-am să mă fac? că a treia zi mă va durea cerul! [8] TODAY Today - my arm my leg my eye hurts They're not all mine but they puț up a fight! Tomorrow the rest of them will hurt... Passing pains! What will I do? the third day, my sky will hurt! [9] MĂ CHEAMĂ Mă
POEME BILINGVE (I) de WALTER CHIURLEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 by http://confluente.ro/Walter_chiurlea_poeme_bilingve_i_walter_chiurlea_1332491625.html [Corola-blog/BlogPost/362099_a_363428]