776 matches
-
și cea a străbunicului lui Pașadia, dar se petrece în Valahia, locul reginei e luat de domnița Ralu, seducătorului i se trece sub tăcere vina de a fi comis o crimă cumplită și primește plocon moșia Măgura și demnitatea de armaș. Calchiată după cea britanică, istoria capătă puternic iz balcanic. Măgureanu, celălalt nume al lui Pașadia, are prin urmare o poveste preaosebită, mîndră și balcanică. Dincolo de evidenta coincidență, povestea rămîne în roman numai a străbunicului, nu și a italianului de la curtea
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
veac de cînd cel dintîi cu acest nume, la care se adăogase porecla Măgureanu după o moșioară de danie domnească, fugind de undeva, de prin părțile turcești, ca să scape de ispășirea unui îndoit omor, se aciuase în Valahia și ajunsese armaș mare. O tristă faimă supraviețuise omului pătat de sînge ce nu fusese văzut rîzînd niciodată. La veneticul acesta necunoscut, despre care se zvonea că nu își destăinuia obîrșia că ar fi fost prea joasă, se întrevedeau tocmai dinpotrivă, trupește și
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
nu s-ar fi prigonit între dînșii, dezbinați toată vremea, ar fi putut încă dura o casă puternică și vestită". Înd descoperă în cel mai împodobit salon al casei lui Pașadia portretul străbunicului acestuia, Povestitorul află pentru prima dată istoria armașului care a întemeiat neamul Măgurenilor, altfel povestea evocată de Pașadia în acel moment nu ar avea sens. Relatarea de la începutul romanului e prin urmare un caz tipic de prolepsă internă. Se vede de altfel că portretul trupesc și sufletesc al
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
care a întemeiat neamul Măgurenilor, altfel povestea evocată de Pașadia în acel moment nu ar avea sens. Relatarea de la începutul romanului e prin urmare un caz tipic de prolepsă internă. Se vede de altfel că portretul trupesc și sufletesc al armașului e citit de Povestitor în bună parte după semnele portretului din salon. Restul - e chipul lui Pașadia, căci stirpea coborîtoare din armaș, ni se spune, i-a moștenit felul și firea. Cu această constatare, diferențele dintre secvența de la început și
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
prin urmare un caz tipic de prolepsă internă. Se vede de altfel că portretul trupesc și sufletesc al armașului e citit de Povestitor în bună parte după semnele portretului din salon. Restul - e chipul lui Pașadia, căci stirpea coborîtoare din armaș, ni se spune, i-a moștenit felul și firea. Cu această constatare, diferențele dintre secvența de la început și cea care ni-i aduce în față pe străbunic și pe ultimul dintre urmașii săi devin semnificative. De la Pașadia, Povestitorul află că
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
ni se spune, i-a moștenit felul și firea. Cu această constatare, diferențele dintre secvența de la început și cea care ni-i aduce în față pe străbunic și pe ultimul dintre urmașii săi devin semnificative. De la Pașadia, Povestitorul află că armașul era un Bergami, un italian poate, după rezonanța numelui. în orice caz, un occidental. Decide însă să-i spună cititorului că armașul era fugar "din părțile turcești". "Urîtul port boieresc" ar putea deveni în secvența anticipativă, dacă ignorăm polisemia arhaică
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
aduce în față pe străbunic și pe ultimul dintre urmașii săi devin semnificative. De la Pașadia, Povestitorul află că armașul era un Bergami, un italian poate, după rezonanța numelui. în orice caz, un occidental. Decide însă să-i spună cititorului că armașul era fugar "din părțile turcești". "Urîtul port boieresc" ar putea deveni în secvența anticipativă, dacă ignorăm polisemia arhaică a cuvîntului, "portul semeț". Iar numele cu sunet apusean e înlocuit de o "poreclă", luată, după obicei valah, de la numele moșiei. Constatarea
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
acustică din moment ce îi atribuie lui Pașadia alte origini decît cele sugerate de acesta. Să lăsăm la o parte ipoteza, prea puțin plauzibilă, că Pașadia folosește numele Bergami ca pe un nume comun și să mai remarcăm că nici Pergami, nici armașul Măgureanu nu au ascendență nobiliară, deși ambele istorii, cea din roman și cea care a fost modelul ei real, se petrec la curți înalte. Rămîn actanți importanți, însă cel mai probabil umili ca origine. Despre primul, Barbu Cioculescu ne spune
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
opune pe balcanic apuseanului. În fragmentul de la începutul Crailor unde Povestitorul spune istoria lui Pașadia, cititorul găsește în scăpările de condei ale acestuia mai multe frînturi de poveste decît află Povestitorul de la Pașadia în secvența care îi aduce în fața portretului armașului. Fie și numai faptul că e vorba de un "îndoit omor", în timp ce Pașadia abia sugerează ideea de crimă. Cum nu știm mai nimic despre el, l-am putea bănui pe Povestitor stăpînit de curiozități balcanice, săpînd după trecutul lui Pașadia
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
textul cu propriile contradicții, într-o manieră poate prea tehnic-detectivistă, care i-ar supăra din plin pe mateini, din moment ce profanează un text a cărui savoare vine și din ambiguitate. E doar provizorie tehnica aceasta și convinsă de propriile limite. Portretul armașului, cititorul îl zărește de două ori. Odată la început, cu ochii Povestitorului, mai înainte de a afla că acesta l-a văzut la Pașadia. A doua oară la Pașadia, tot cu ochii Povestitorului, cînd portretul e Pașadia, cu amănuntul, aparent neglijabil
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
A doua oară la Pașadia, tot cu ochii Povestitorului, cînd portretul e Pașadia, cu amănuntul, aparent neglijabil, al portului diferit și al vîrstei mai tinere. în această ultimă secvență, Povestitorul surprins de asemănare încearcă să spună totul despre chipul marelui armaș printr-o singură frază: "Asemănarea sa cu Pașadia era așa desăvîrșită că s-ar fi zis că era chiar acesta...". E invitat cititorul în acest fel, cu doar cîteva momente înainte de a afla numele străbunicului, să-l vadă: "De o
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
Slavici: Hanul ciorilor, alegere pe deplin justificată de influența pe care a exercitat-o asupra Hanului lui Mînjoală. Mai apare apoi un fragment din Din bătrâni. Narațiune istorică. Volumul II. Manea, urmat de un fragment din romanul Cel din urmă armaș. Selectarea acestor texte e dictată de intenția lui Ungureanu de a face cunoscute și eventual de a reabilita aspecte ale operei lui Slavici care au suferit dizgrația cvasi-generală a criticilor, motiv pentru care au rămas obscure. Sunt menționate chiar texte
De la Mara la evrei and maghiari () [Corola-journal/Journalistic/14374_a_15699]
-
spătăria cea mare boierii al doilea, în spătăria cea mică domnul cu boierii cei mari toți, ușile toate deșchise. Pe dânșii (uneltitorii n.n.) îi ducea călărașii de Țarigrad de supțioară, și împiedecați în fieară și mâinile în cătuși [...] Zise domnul: "Armaș, ia pă dumnealor de-i du în pușcărie, unde ș-au gătit, că noi avem altă treabă, să bem, astăzi". Și-i rădicară de-i duseră în pușcărie și domnul au rămas cu boierii toți de au șăzut la masă
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
secolului anterior, iar Lovinescu, din 1904, când intră în activitatea publicistică, se consacră numai actualității. Prin ceea ce scrie nou după 1900, Slavici este într-adevăr un scriitor minor, fie în roman (Din bătrâni, 1902, II. Manea, 1906; Cel din urmă armaș, 1923), fie în memorialistică (Închisorile mele, 1921; Amintiri, 1924). Această situație (involuția artistică) a avut drept consecință umbrirea meritelor anterioare, nici așa evidente. Imaginea nuvelistului viguros și a romancierului puternic în Mara este întunecată de literatura minoră de la senectute. Adevăratul
De ce l-a ignorat Lovinescu pe Slavici? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12089_a_13414]
-
debutat în noiembrie 2008 la Clubul TSC și a continuat la Clubul Ași la Club Control. Din toamna lui 2011 dezbaterileCafenelei critice au loc la Club A. ( M.C.D. ) * Cafeneaua critică Vineri 5septembrie 2014, orele 19.00-21.30 Galeria 418, Intrarea Armașului nr. 12, et. 2 Contact: 021-211.78.33, 0744-362.508
Întîlnire cu artistul româno-german Diet Sayler [Corola-blog/BlogPost/93971_a_95263]
-
moară! — Capul lui Motoc vrem! Acest din urmă cuvînt, găsind un eho în toate inimile, fu că o schinteie electrică. Toate glasurile se făcură un glas și acest glas strigă: „Capul lui Motoc vrem“. Ce cer? întreba Lăpușneanul, văzînd pre armașul intrînd. — Capul vornicului Motoc, răspunse. Dar, milostive doamne, nu-i asculta pre niște proști, pre niște mojici. Pune să deie cu tunurile într-înșii... Să moară toți! Eu sînt boier mare; ei sînt niște proști! — , răspunse Lăpușneanul cu sînge rece
Proști, dar mulți by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82426_a_83751]
-
Anglia), iar între 23 iunie - 6 iulie, pe terenurile londoneze de la Wimbledon vor avea loc întrecerile turneului de Grand Slam, dotate cu premii totale în valoare de 5,7 milioane de euro. l Președintele Federației Române de Box, deputatul Iosif Armaș, a reușit să obțină pentru țara noastră organizarea ediției din acest an a Campionatului Mondial de Box pentru cadeți, ce se va disputa între 20-29 iunie la București. Din lotul selecționatei țării noastre pregătite de antrenorii Titi Tudor, Constantin Dia
Agenda2003-25-03-23 () [Corola-journal/Journalistic/281154_a_282483]
-
l Vizita de stat a președintelui Ion Iliescu în India, la invitația președintelui Republicii India, A.P.J. Abdul Kalam (28. 01-1. 02) l Vizita ministrului de externe al Suediei, Laila Freivalds, în Norvegia (Oslo) l Vizita subsecretarului american pentru controlul armamentelor și securitate internațională, John Bolton (Moscova; 28-31) l A IV-a sesiune a Comitetului Inter-American Împotriva Terorismului (Montevideo; 28-30). JOI l Convenția Națională a Partidului Laburist din Australia (Sydney; 29-31) l Prima reuniune mondială asupra comunicațiilor în sectorul turistic, organizată
Agenda2004-4-04-saptamana () [Corola-journal/Journalistic/281990_a_283319]
-
i-a numit în funcția de antrenori ai selecționatei naționale de juniori pe Ion Moroiță, Constantin Burlacu și Marcel Tudoriu l Adunarea Generală a Federației Române de Box, programată pentru 22 martie, a fost amânată prin decizia președintelui F.R.B. , Iosif Armaș, pentru ziua de 14 mai. A douăzeci și doua victorie În gala de box profesionist de la Montreal, trei pugiliști români au obținut victorii spectaculoase. Eroul principal al competiției a fost românul Leonard Doroftei (34 de ani, în imagine), care l-
Agenda2004-13-04-Sport () [Corola-journal/Journalistic/282242_a_283571]
-
Selecționata feminină de baschet a României a câștigat la Târgoviște meciul cu reprezentativa Belgiei (scor: 71-60), într-o partidă contând pentru penultima etapă a grupei C din preliminariile Campionatului European. Joi, 23 septembrie l Președintele Federației Române de Box, Iosif Armaș, a anunțat că renunță la conducerea forului pugilistic din țara noastră, deoarece nu mai are suficient timp pentru a se ocupa de acest sport. Vineri, 24 septembrie l Operat la al cincilea metatarsian al piciorului drept, atacantul selecționatei României și
Agenda2004-39-04-Sport () [Corola-journal/Journalistic/282927_a_284256]
-
a scriitorului. Așa se întîmplă cu opera lui Slavici, în care se publică, în șapte volume masive și elegante, pe hîrtie biblia și în casetă (într-o cutie), tot ceea ce a scris prozatorul ardelean, inclusiv romanele postbelice Cel din urmă armaș, Din păcat în păcat, cele patru piese de teatru, narațiunile istorice Din bătrîni, Ciorbei, scrieri cam născute moarte. Despre Cel din urmă armaș, Călinescu, firește în Istoria literaturii, scrisese că "romanul întreg, tratat epistolar, parte narativ, n-are nici o șiră
Integrala Slavici (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15871_a_17196]
-
în casetă (într-o cutie), tot ceea ce a scris prozatorul ardelean, inclusiv romanele postbelice Cel din urmă armaș, Din păcat în păcat, cele patru piese de teatru, narațiunile istorice Din bătrîni, Ciorbei, scrieri cam născute moarte. Despre Cel din urmă armaș, Călinescu, firește în Istoria literaturii, scrisese că "romanul întreg, tratat epistolar, parte narativ, n-are nici o șiră a spinării... Într-un cuvînt, romanul este, chiar din punctul acesta de vedere al scheletului epic, cu desăvîrșire putred". Și avea, negreșit, dreptate
Integrala Slavici (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15871_a_17196]
-
e tezistă afară din cale, iar caricatura lumii bune, văzută caragealian, e calpă. Ca și personajele sale autentice, prozatorul nu-și putea înstrăina condiția. Scriitorul a trăit drama unui moș Mărian, fără a fi avut tăria să recunoască eșecul (Ultimul armaș) strădaniei de a întrupa artistic o lume străină din material pe care nu-l cunoștea și, de aceea, nu-l putea stăpîni. Noroc că există, din lumea urbană, capodopera Mara care are intuiția de a înfățișa posibilitatea coabitării - între neamuri
Integrala Slavici (II) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15857_a_17182]
-
de P. Pandrea și "Introducere în poezia lui Tudor Arghezi", de Șerban Cioculescu. * Pe alte pagini am întâlnit coperți de cărți care reprezintă volumele autorilor: "răzvan și vidra", de B. P. Hașdeu, "Facerea lumii", de Eugen Barbu, "Cel din urmă Armaș", Ion Slavici, "G. G.Valogatt Irasok", Gaal Gabor, "Satra", Zaharia Stancu..."Eminescu", Perpecius... O uimire mare, mare, cât o bibliotecă de mare, am avut-o când pe întreaga pagină de mijloc, am descoperit: * PREMIILE Comitetului de Stat pentru Cultură și
RĂSFOIESC TRECUTUL ŞI CAUT FLORI PRIN MĂRĂCINI, NU MĂRĂCINI PRIN FLORI de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381624_a_382953]
-
romantici tenebroase, ca și, la 1910, de ascendentul însuși al vechimii (al uneia, altminteri, nu prea mari, - drept pentru care și Mateiu e ispitit să "anacronizeze", făcând dintr-un contemporan al lui Tuzluc și Păturică nu mai puțin decât un armaș Drăcea!), câtă vreme derizoriul Pirgu e un pricopsit "de lume(a) nouă": unul exempt, desigur, de stil și de patină, de "res abscondita" și de hieratism; nu mai puțin, însă, prin nume și vocație, o "măgură", și el, un "turn
"Ale turnurilor umbre..." by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/8215_a_9540]