70,140 matches
-
de școală De anii zburdalnici de liceu Când cu teamă și sfială Nu voiai să fii un „derbedeu”. Tânăr fiind munceai pe rupte Și nu-ți păsa de greutăți Acum ți-s tâmplele cărunte Ne mai putând citi în cărți. Armata te-a făcut bărbat Căci ai rămas cu mustăcioară Când te-ai întors din nou în sat Însoțit de o zveltă domnișoară. Reșița 20 august 2000 Referință Bibliografică: Aminitiri / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 294, Anul I
AMINITIRI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Aminitiri.html [Corola-blog/BlogPost/356578_a_357907]
-
Amprente > ÎNTOARCEREA CAPORALULUI GEORGE BACOVIA Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 2042 din 03 august 2016 Toate Articolele Autorului Mi-e dor de-o ploaie despuiată de-o ploaie sexy zău mi-e dor când parcă vin iar din armată la vatră sunt lăsat de-un nor De-o ploaie sexy iar mi-e dor vreau să mă ude pân-la piele să o iubesc și totuși să nu mor cât să-mi răsară-n iarbă stele Vreau să mă ude
ÎNTOARCEREA CAPORALULUI GEORGE BACOVIA de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/costel_zagan_1470217354.html [Corola-blog/BlogPost/370617_a_371946]
-
De-o ploaie sexy iar mi-e dor vreau să mă ude pân-la piele să o iubesc și totuși să nu mor cât să-mi răsară-n iarbă stele Vreau să mă ude pân-la piele când parcă vin iar din armată de toată răutatea să mă spele mi-e dor de-o ploaie despuiată De-o ploaie sexy iar mi-e dor să spele moartea tuturor Costel Zăgan, CEZEISME II Referință Bibliografică: ÎNTOARCEREA CAPORALULUI GEORGE BACOVIA / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN
ÎNTOARCEREA CAPORALULUI GEORGE BACOVIA de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 2042 din 03 august 2016 by http://confluente.ro/costel_zagan_1470217354.html [Corola-blog/BlogPost/370617_a_371946]
-
și Ecaterina Otetelișanu. A urmat liceul la Craiova, după care, la insistențele tatălui, a absolvit o școală militară din Iași. A activat ca ofițer timp de 25 de ani, până în 1910, când, din motive de sănătate se re- trage din armată cu gradul de căpitan, militând în continuare pentru luminarea și ridicarea săteni- lor și a soldaților proveniți de la sate. A debutat la Iași, publicând versuri în „Curierul„ (1884-1886). Stabilit la Tg. Jiu publică în mai toate revistele locale: „Amicul tinerimei
CÂTEVA PERSONALITĂȚI ALE LITERATURII ROMÂNE DIN NEAMUL BOIERILOR PÂRÂIENI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1542 din 22 martie 2015 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1427058718.html [Corola-blog/BlogPost/341026_a_342355]
-
fi descoperită, mă gândesc de două ori dacă să fac acea faptă rea, antisocială. De aceea în grupuri închise, unde domină secretul sau există reguli stricte de ținut gura, faptele imorale proliferează. Gândiți-vă la preoții catolici pedofili sau la armată. Analiza lui Zimbardo asupra moralității chiar de la armata americană a pornit, și de la ororile de neînchipuit înfăptuite de soldații americani, sinistrele jocuri cu prizonierii irakieni de la baza de la Abu Ghraib în Irak,- soldați care aveau un strict cod al tăcerii
„În primul rând să nu faci rău!” Despre degenerarea morală a medicilor care dictează „cine merită” să trăiască și cine să moară by https://republica.ro/zin-primul-rand-sa-nu-faci-rau-despre-degenerarea-morala-a-medicilor-care-dicteaza-zcine-merita-sa-traiasca [Corola-blog/BlogPost/339026_a_340355]
-
să fac acea faptă rea, antisocială. De aceea în grupuri închise, unde domină secretul sau există reguli stricte de ținut gura, faptele imorale proliferează. Gândiți-vă la preoții catolici pedofili sau la armată. Analiza lui Zimbardo asupra moralității chiar de la armata americană a pornit, și de la ororile de neînchipuit înfăptuite de soldații americani, sinistrele jocuri cu prizonierii irakieni de la baza de la Abu Ghraib în Irak,- soldați care aveau un strict cod al tăcerii și apărării reciproce. Să revenim la medicii noștri
„În primul rând să nu faci rău!” Despre degenerarea morală a medicilor care dictează „cine merită” să trăiască și cine să moară by https://republica.ro/zin-primul-rand-sa-nu-faci-rau-despre-degenerarea-morala-a-medicilor-care-dicteaza-zcine-merita-sa-traiasca [Corola-blog/BlogPost/339026_a_340355]
-
trotuarele necurățate. Oare va veni de undeva vreo forță supranaturală pentru a face curat în orașe, ori pentru a-i scoate de sub nămeți pe bieții bătrâni, ce nu mai au putere să răzbată prin zăpadă ca la tinerețe? E drept, armata e pe metereze, dar unde sunt utilajele care ar putea rezolva totul cum se cuvine? Nu s-a investit suficient în așa ceva? De ce? Și mai sunt multe întrebări, pe care cetățenii și le pun singuri și tot ei își răspund
ZEIT 60 : Zăpada noastră cea de toate iernile ! by http://uzp.org.ro/zeit-60-zapada-noastra-cea-de-toate-iernile/ [Corola-blog/BlogPost/93217_a_94509]
-
când visăm la mere coapte”. În Chemarea la judecata (2012) desigur, se păstrează directitudinea polemică, poemul pamflet împotriva delatorilor, a trădătorilor de țară, a securiștilor implicați în conspirații oculte. Câteva poeme fac referință la Revoluția Românească și poetul înfierează toată armata de profitori la sfarsit căzând că o ghilotina blestemul: “Voi ce ne-ați vândut la Piata / Voi ce ne-ați trădat chiat țară / Nu v-ar apucă în viață / Nici cucul, nici primăvară”. În acest volum apar mai pregnant, desi
TRADITIA POEZIEI PATRIOTICE REACTIVATE PE PAMANT AMERICAN, DE AURELIU GOCI de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1450799352.html [Corola-blog/BlogPost/366243_a_367572]
-
poporul roman i-au dedicat acest arc împodobit, ca un semn al triumfului, Evlaviosului, Fericitului August și Împăratului Cezar Flavius Constantin deoarece, prin pronia divină și marea lui înțelepciune, a scăpat statul de tiran și de toată gruparea acestuia, cu ajutorul armatei... IMPERATORI CAESARI FLAVIO CONSTANTINO MAXIMO PIO FELICI AUGUSTO SENATUS POPULUS QUE ROMANUS QUOD INSTINCTU DIVINITATIS MANTIS MAGNITUDINE CUM EXERCITU SUO TAM DE TYRANNO QUAM DE OMNI EIUS FACTIONE UNO TEMPORE IUSTIS REM PUBLICAM ULTUS EST ARMIS ARCUM TRIUMPHIS INSIGNEM DICAVIT
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
făcea impunător, grav și majestuos; cu o înfățișare splendidă, frumos la chip și foarte impresionant, cu ochi de leu, omenos, plin de bunătate, cumpătat, dornic de a face fapte bune, indulgent, gândea liber, era blând, răbdător, generos și iubitor de armată și popor, cu spirit al dreptății, cumpătat, iertător, suflet mare, spirit neînfricat, mare strateg, profund religios, înțelept în probleme legislative, desfășurând o mare lucrare legislativă. Punea preț pe valoarea cercetărilor, a științelor, a artelor și , mai cu seamă a literaturii
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
tipic pentru un oltean. Făcuse școală, cam așa cum facem toți, fără grija că ne curge sânge din nas de efort, iar la terminarea liceului, până să se hotărască la ce facultate dă examen de admitere, s-a trezit luat în armată. Până acum citise o singură carte, recomandată prin clasa a cincea de un tocilar, Cei trei muschetari. Îi plăcuse foarte mult și o tot povestea mereu dar nu credea că-i va influența vreodată viața. În armată însă după ce a
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
trezit luat în armată. Până acum citise o singură carte, recomandată prin clasa a cincea de un tocilar, Cei trei muschetari. Îi plăcuse foarte mult și o tot povestea mereu dar nu credea că-i va influența vreodată viața. În armată însă după ce a dat câte o damigeană de zaibăr de la bunică-su mai multor factori de decizie a ajuns ajutor de felcer lucru tare bun dacă te gândești că pe vremea aceea soldații se instruiau în cel mai fierbinte sector
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
de gât, a mai citit, noaptea când ceilalți dormeau frânți de muncă: După douăzeci de ani, apoi, prins de vraja poveștilor, Vicontele de Bragellone. Ajunsese să îndrăgească atât de mult viața și personajele din acele vremuri încât, atunci când a terminat armata, deși era foarte mâhnit și conștient că o viață mai bună ca asta nu va mai avea niciodată, s-a hotărât să dea examen la facultatea de istorie. I se părea că este singura opțiune posibilă, fiindcă, hai, să fim
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
Ștefan Popa Publicat în: Ediția nr. 1209 din 23 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului În fiecare an, la 23 aprilie, întreaga ortodoxie îl sărbătorește pe Sfântul Gheorghe, purtătorul de biruință. Sfântul Marele Mucenic Gheorghe - Ocrotitorul Oștirii, a fost general de armată pe timpul împăratului Dioclețian. Aceasta a fost “titulatura” folosită de către Armata României până în anul 1996, când printr-un ordin al ministrului Apărării Naționale s-au nominalizat ocrotitorii spirituali pentru fiecare categorie de forță armată. Astfel, aviatorii, respectiv Statul Major al Forțelor
SFÂNTUL GHEORGHE – OCROTITORUL OŞTIRII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1398249796.html [Corola-blog/BlogPost/347923_a_349252]
-
2014 Toate Articolele Autorului În fiecare an, la 23 aprilie, întreaga ortodoxie îl sărbătorește pe Sfântul Gheorghe, purtătorul de biruință. Sfântul Marele Mucenic Gheorghe - Ocrotitorul Oștirii, a fost general de armată pe timpul împăratului Dioclețian. Aceasta a fost “titulatura” folosită de către Armata României până în anul 1996, când printr-un ordin al ministrului Apărării Naționale s-au nominalizat ocrotitorii spirituali pentru fiecare categorie de forță armată. Astfel, aviatorii, respectiv Statul Major al Forțelor Aeriene, au ales ca ocrotitor pe Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul
SFÂNTUL GHEORGHE – OCROTITORUL OŞTIRII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1398249796.html [Corola-blog/BlogPost/347923_a_349252]
-
Gheorghe - Ocrotitorul Oștirii, a fost general de armată pe timpul împăratului Dioclețian. Aceasta a fost “titulatura” folosită de către Armata României până în anul 1996, când printr-un ordin al ministrului Apărării Naționale s-au nominalizat ocrotitorii spirituali pentru fiecare categorie de forță armată. Astfel, aviatorii, respectiv Statul Major al Forțelor Aeriene, au ales ca ocrotitor pe Sfântul Prooroc Ilie Tesviteanul, marinarii, respectiv Statul Major al Forțelor Navale, au ales-o ca ocrotitoare pe Sfânta Fecioară Maria, iar Statul Major al Forțelor Terestre a
SFÂNTUL GHEORGHE – OCROTITORUL OŞTIRII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1398249796.html [Corola-blog/BlogPost/347923_a_349252]
-
Sfântului Gheorghe, doborând balaurul. Iar acest chip al Sfântului doborând balaurul, a fost la noi ca un răsunet și o chemare a poporului la lupta creștinilor împotriva balaurilor vremii, adică a păgânilor otomani și împotriva diavolului. Păstrând tradițiile marilor înaintași, Armata României îl cinstește și-l preamărește, și în zilele noastre ca pe un Ocrotitor Spiritual al acesteia, bucurându-se de cea mai mare cinste și prețuire din partea tuturor militarilor, căruia Biserica Ortodoxă îi aduce cântări de laude ca acestea: "Ca
SFÂNTUL GHEORGHE – OCROTITORUL OŞTIRII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1398249796.html [Corola-blog/BlogPost/347923_a_349252]
-
nevoie ca să poată supraviețui. Pământ dur și sterp, unde rege incontestabil este scorpionul. Dealuri dantelate, fumurii în praful din zare. Munți goi de verdeață, impresionanți în măreția lor apăsătoare și întunecată, pe care stânci verticale stau sculptate de vânt ca armatele în poziție de atac. Și în depărtări, mici tornade se ridică din nimic, se învârtesc si se destramă într-un dans unduit, stafii de pulbere gata să bântuie orizontul. Uiți atunci că există autostrăzi cu câte cinci, șase benzi pe
CÂND ,,CERUL SE SPARGE CRUNT ŞI CADE ÎN OCEANE” de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1492828294.html [Corola-blog/BlogPost/382962_a_384291]
-
pe copcă cea mai mare plăcere a vieții lui, aceea de a umbla haihui dintr-un loc în altul. Trebuia, deci, ca ajungând în cetate, să fie cu mare băgare de seamă! Tragodas aflase câte ceva despre asediul cetății Atalya de către armata persană. Totuși, zărind de departe zidurile înalte și cenușii ale cetății și văzând puzderia de corturi strălucitoare ale păgânilor întinse pe câmpia din fața cetății, inima i se făcu cât un purice. Fu apucat de un tremur cumplit al picioarelor, iar
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 by http://confluente.ro/Povestea_sarmanului_tragodas_viorel_darie_1392362416.html [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
de ofițeri de rezervă și va primi însărcinări militare, din fatidicul an 1940 până în 1944, când destinul său se confundă cu destinul României amputate de „Ințelegerea” dintre Reichul brun și Imperiul roșu. Scriitorul nu eludează subiecte dificile din episodul retragerii armatei române din Basarabia, când la pierderile materiale și umane (dezertările) s-au mai adăugat (vezi cazul Hâncești) și pactizarea unor comunități de romni cu invadatorul sovietic. Deși finalul narațiunii consemnează învingerea României și consolidarea pentru moment a forțelor malefice ale
AUTOR MIHAI PASTRAGUS de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 by http://confluente.ro/Despre_regasirea_instrainarii_autor_mihai_pastragus.html [Corola-blog/BlogPost/345713_a_347042]
-
a românilor, timp de mai multe secole, codrii, nepătrunșii codri de-atunci au jucat importantul rol al fortărețelor de pe alte meleaguri: Aici își găsea adăpost și liniște relativă tot românul fugit din calea năvălitorilor, aici se refugiau micuțele dar curajoasele armate românești pentru organizarea îndrăznețelor atacuri asupra ordiilor asiatice și tot aici și-au găsit un binemeritat sfârșit trufașele armate maghiare, turcești sau poloneze, care au cutezat să se aventureze în necunoscut pentru nimicirea celor ce se încăpățânau să-și apere
DAR UNDE-S CODRII DE MAI AN? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_dar_unde_s_c_george_petrovai_1365166311.html [Corola-blog/BlogPost/345680_a_347009]
-
alte meleaguri: Aici își găsea adăpost și liniște relativă tot românul fugit din calea năvălitorilor, aici se refugiau micuțele dar curajoasele armate românești pentru organizarea îndrăznețelor atacuri asupra ordiilor asiatice și tot aici și-au găsit un binemeritat sfârșit trufașele armate maghiare, turcești sau poloneze, care au cutezat să se aventureze în necunoscut pentru nimicirea celor ce se încăpățânau să-și apere „sărăcia, și nevoile, și neamul”. Căci pe-atunci codrul era frate bun cu românul. Iată de ce nu-i întâmplător
DAR UNDE-S CODRII DE MAI AN? de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 826 din 05 aprilie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_dar_unde_s_c_george_petrovai_1365166311.html [Corola-blog/BlogPost/345680_a_347009]
-
potabilă, sanitația, habitatul), comportamente de grup social, violența în mediul familial, accesul la serviciile de sănătate). Determinanții indirecți cuprind: produsul intern brut, sărăcia, educația, poluarea, modificările de climă, migrația, modificările socio-demografice în structura populației, situațiile de criză (dezastrele naturale, conflictele armate etc.). Sănătatea poate fi definită astfel și că o posibilitate de adaptare armonioasă la un mediu ambiant complex). Există o serie de inegalități în starea de sănătate a populației din mediul rural față de cel urban. În ceea ce privește accesul la serviciile de
PREMIERA — FII EUROPARLAMENTAR MAR ! CONCURS DE LIKE-URI PENTRU A PARTICIPA LA EUROPARLAMENTARE de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1157 din 02 martie 2014 by http://confluente.ro/Premiera_fii_europarlamen_cornelia_curtean_1393761788.html [Corola-blog/BlogPost/341307_a_342636]
-
comandanți să pregătească defilarea. Gărzile s-au organizat, și-au luat fiecare pe spinare afetul sau mitraliera lui. Trebuia să începem să pornim pe bulevard, în pas de defilare. Doar o ultimă inspecție mai trebuia făcută. Venise un colonel de la armată care începu să tragă cu ochiul peste linia de luptători burtoși gata de luptă, cu mitralierele pe spinare. Dar acea linie de luptători parcă s-a întrerupt undeva. Exact pe acolo unde colonelul ajunsese cu privirea lui expertă, în dreptul meu
AMINTIRI, AMINTIRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1454584863.html [Corola-blog/BlogPost/372312_a_373641]
-
de pe la alte instituții etc. Ce mai încolo-încoace, adevărată socializare, nu glumă! În fine, după ore și ore de așteptare, când îți intra os prin os de atâta stat în stradă, se făcea dintr-odată agitație, apăreau șefii cei mari de la armată, mașini de miliție care comunicau ca toată lumea să se așeze de îndată pe poziții, și să se pregătească să aclame puternic, să bată din palme. Când zarva se liniștea, apăreau mașinile cu Ceaușescu și cu oaspeții lui, salutându-ne. Unii
AMINTIRI, AMINTIRI de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1454584863.html [Corola-blog/BlogPost/372312_a_373641]