68,361 matches
-
dispreț în derâdere... Manolescu teolog... articolului prea sfinției sale ironice, ce-l iscălea; ...care ironie, de la cele mai fine până la cele mai joase, este totdeauna, după cât știm, lucrarea diavolului. Care diavol, ...depinde. Ce fel de diavoli, desigur, ce grad, ca-n armată... Fiindcă unii sunt mari cărturari, mari umaniști; pe când alții, - majurii de jurnă, care înjură trupa de dimineață până seara, când nu te bagă la gherlă. Ei compromit Regimentul falnic și pe încazarmați. De aceea, se cuvine să avem aminte și
Ecou îndărăt by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11301_a_12626]
-
instituției afirmând că, privind dezastrul, s-a simțit de parcă i-ar fi murit părinții), și nu ignoră sărăcia pe lângă care trece echipa de filmare. În plus, scopul documentarului este de a înțelege, prin reconstituire, cum au putut parcurge Alexandru și armata sa un traseu de 32.000 de kilometri, nu de a reproduce ,adevărul istoric" , oricum, o ficțiune, fapt de care creatorii documentarului sunt perfect conștienți. Ca să îl citez pe Michael Wood: ,e greu să fixezi personaje în istorie pentru că ele
Bietul Documentar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11331_a_12656]
-
abbandonare nel 1961 a causa della rottura del rapporto diplomatico tra l'Albania di Hoxha e l'URSS. Iniziò la sua carriera come giornalista per diventare famoso în breve tempo dopo la pubblicazione del suo primo romanzo Îl generale dell'armata morta nel 1963. Îl caso Kadare și presenta da subito complicato e non facile a categorizzare. Sia detto da subito: nelle sue ultime interviste Kadare rifiuta la definizione di dissidente. Alla domanda, postagli dallo storico francese Stephane Courtois, se egli
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
da cannibali și divoravano a vicenda. Uno scrittore, e anche ufficiale della polizia segreta, appena uscito dalla prigione la prima cosa che ha fatto è stată scrivere un racconto con cui cercava di dimostrare che l'autore del "Generale dell'armata morta" piacesse alla borghesia, perché era un suo agente. Ancoră oggi questo scrittore, ex-ufficiale, è chiamato dissidente! La mia opinione è sempre stată che nelle condizioni crudeli della dittatura albanese, la dissidenza, cioè l'opposizione al regime attraverso un'attività
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
impossibile. (Se în un'aula uno avesse espresso un pensiero contro îl regime, sarebbe stato arrestato seduta stanțe dai presenti, sarebbe stato imbavagliato e sarebbe stato proclamato pazzo, oppure un agente che aveva avuto l'ordine di proclamare la ribellione armata, cosa che lo avrebbe portato alla fucilazione.) În queste condizioni, l'unica resistenza rimane la letteratura. La vera letteratura, liberă, come quella che și creerebbe se intorno non ci fosse la dittatura. Io non mi sono mai ritenuto dissidente. La
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Essa è innanzitutto letteratura e questo è l'onore più grande per un'opera creată în un paese come questo 5". Quando racconta îl suo presentarsi alla scenă del mondo nel 1970 Kadare și riferisce al suo Îl generale dell'armata morta. Quest'opera, se dă un punto di vista letterario rappresenta per alcuni critici l'apice della sua prosa, dal nostro punto di vista, quello cioè di valutare i rapporti tra lo scrittore Ismail Kadare è îl regime, non è
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
della conversazione di Kadare con îl periodico albanese "Hylli i Drites". 3 Ibid. p. 414. 4 Francois Furet, Îl passato di un'illusione, Mondadori, Milano, 1995, pp. 405-406. 5 Ismail Kadare, Vepra, op. cît., pp. 415-416. 6 "Îl generale dell'armata morta è stato criticato per îl pacifismo e l'altruismo degli avversari innanzitutto del generale, e fu rielaborato dall'autore" vedi Shaban Sinani, Letërsia në totalitarizëm, Năimi, Tirana, 2011, p. 87 7 Gjovalin Kola, Shkolla e disidencës dhe Trebeshina (La
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
croazieră rusești și, mai ales, cele balistice, dar și cele din dotarea diferitelor eșaloane strategice și operaționale ale Forțelor Armate ale Rusiei, blindatele și grupările de forțe operativ-strategice speciale, aeromobile, nucleare etc. vizează îndeosebi acest culoar, în caz de confruntare armata Vest-Est sau Est-Vest. Forțele Terestre ale Rusiei au în vedere și o astfel de confruntare, chiar dacă, azi, ea pare absurdă. Rușii își văd amenințată grav zona lor de siguranță strategică terestră și maritimă de proximitate spre Vest, situată între Marea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Gheorghe, Geopolitică. Teorii. Areale. Fălii. Conexiuni, Societatea Scriitorilor Militari, București, 2013. Resurse electronice COHEN, F. Stephen, Hérétiques contre faucons, http://www.monde-diplomatique.fr/2014/10/COHEN/50877. FRUNZETI, Teodor, MUREȘAN, Mircea, VĂDUVA, Gheorghe, Război și haos, Editura Centrului Tehnic-Edutorial al Armatei, București, 2009. GALLO, Giorgio La crise ukrainienne : empathie et dynamiques de guerre, http://blogs.mediapart.fr/blog/segesta 3756/151114/la-crise-ukrainienne-empathie-et-dynamiques-de-guerre-de-giorgio-gallo GRUNDERBEEK, Van Pierre, La Russie, l'Ukraine, la Crimée et la bague de fiançailles, http://www.mondialisation.ca/la-russie-lukraine-la-crimee-et-la-bague-de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
abordare comprehensiva a securității, consecință a provocărilor actuale. Formulată în 2008, documentul reprezintă, la fel ca predecesoarele acestuia (1972 și 1984), baza planificării și bugetarii multianuale a sistemului de securitate francez, în special cel privitor la programul de înzestrare al armatei franceze. Argumentarea documentului programatic al securității franceze pleacă de la premisa că lumea a suferit o serie întreagă de transformări de la emiterea documentului precedent, în special sub impulsul globalizării (creșterea fluxului informațional, creșterea fluxului bunurilor și serviciilor, mărirea numărului și vitezei
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
atât cele intenționate, cât și cele accidentale. Prin atribuțiunile legale, instituțiile desemnate pentru gestionarea securității în dimensiunea externă au și atribuții specifice privind securitate națională internă (spre exemplu Armă dei Carabinieri are responsabilități majore privind ordinea și siguranța internă; componentele armatei au responsabilități bine definite pentru gestionarea situațiilor de criză internă etc.) Riscurile sunt definite în documentele programatice ale securității italiene, fiind reliefate în Carta Albă a Apărării, din 2002, document elaborat în urmă evenimentelor majore din 11 septembrie 2001 din
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Uniunii Europene și formează fundamentul dezvoltării strategiilor sectoriale în domeniu, (de exemplu Directivă de Apărare Strategică), planurilor strategice în domeniul apărării și managementului crizelor, programelor pe termen lung de transformare a sistemului de securitate polonez, precum și planurilor de înzestrare a armatei 19. În analiza mediului internațional de securitate, documentul surprinde următoarele paradigme: - afectarea securității naționale de dinamică proceselor și dezvoltarea regională, determinată de calitatea de membru al UE; - rolul important al Statelor Unite ale Americii în garantarea securității internaționale, precum și dificultățile asociate războiului din
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
de căutare-salvare, instrumentele de protejare a mediului și cele asociate celor menționate. Instrumentele proprii de implementare a politicilor de securitate sunt reprezentate în mod tradițional de corpul diplomatic și forțele armate. Celelalte instrumente constă în serviciile secrete, serviciile de securitate armate 30 (poliție, poliția transporturilor, sistemul penitenciar, sistemul de pază judiciară), unitățile de securitate (unitățile vamale), serviciile de salvare și evacuare (pompieri, salvare, descarcerare, salvatori, salvamont, serviciile medicale de urgență), entitățile de mobilizare a economiei, entitățile financiar-bancare (bănci, piața de capital
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Liberal cu pancarde: "28 iunie - Ziua ocupației sovietice"39. La 28 iunie 2014, mai mulți membri și simpatizanți ai Partidului Liberal, alături de liderii partidului, au pichetat Ambasada Federației Ruse în Republică Moldova de Ziua Ocupației Sovietice. Manifestanții au scandat "Libertate!", "Armata rusă afară!", "Jos Puțin!", "Jos ocupația!", "Vrem în NATO!" etc. Partidul Comuniștilor din Republică Moldova Sloganul central de campanie: "Doar PCRM! Doar Voronin!" În opinia noastră, sloganul este o replică la sloganul liberal-democraților din 2009 "Moldova fără comuniști, Moldova fără
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
abandonată și lăsată să înfrunte singură dușmani mult mai puternici decât dansa"16. Referirile Regelui la Basarabia sunt ample și ele evidențiază atât contextul istoric, circumstanțele în care provincia a fost pierdută, precum și întrebările retorice legate de o eventuală riposta armată împotriva URSS. Mihai I distinge între latura morală a acestui demers (acela de a folosi forța armata pentru a apăra hotarele naționale) și dimensiunea disproporționată a celor două armate, opinând că oamenii politici care au hotărât atunci, în vara lui
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
sunt ample și ele evidențiază atât contextul istoric, circumstanțele în care provincia a fost pierdută, precum și întrebările retorice legate de o eventuală riposta armată împotriva URSS. Mihai I distinge între latura morală a acestui demers (acela de a folosi forța armata pentru a apăra hotarele naționale) și dimensiunea disproporționată a celor două armate, opinând că oamenii politici care au hotărât atunci, în vara lui 1940 acest lucru, probabil, evaluând situația, au decis că "erapoate mai bine să accepte o situatie umilitoare
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
a fost pierdută, precum și întrebările retorice legate de o eventuală riposta armată împotriva URSS. Mihai I distinge între latura morală a acestui demers (acela de a folosi forța armata pentru a apăra hotarele naționale) și dimensiunea disproporționată a celor două armate, opinând că oamenii politici care au hotărât atunci, în vara lui 1940 acest lucru, probabil, evaluând situația, au decis că "erapoate mai bine să accepte o situatie umilitoare și să salvgardeze independența restului țării"17. Statutul actual al Republicii Moldova, de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
o formă de abandonare a acesteia (România a fost primul stat al comunității internaționale care a recunoscut independența fostei republici sovietice - n.n.) și o șansă ratată de a dezavua pactul prin care soarta acesteia fusese decisă în august 1939. Prezenta Armatei Roșii pe teritoriul Moldovei era la începutul anilor '90, în opinia regelui de, o dovadă incontestabila a unei situații grave, a unui îngheț geopolitic ce afecta, deopotrivă, atât Republică Moldova cât și România. Totodată, Mihai I vede inacceptabilă situația în
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
incontestabila a unei situații grave, a unui îngheț geopolitic ce afecta, deopotrivă, atât Republică Moldova cât și România. Totodată, Mihai I vede inacceptabilă situația în care independența Republicii Moldova este declarată, nu și cucerita, "dovadă că pe teritoriul ei staționează o armată antrenată de la începuturi să nu apere interesele naționale. Dacă nu ai o armată proprie, iti lipsește însușirea independenței". Considerațiile monarhului fac, de asemenea, trimitere și la modelul celor două Germanii, ca o regasire firească între granițele Comunității Europene, în contradicție
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Republică Moldova cât și România. Totodată, Mihai I vede inacceptabilă situația în care independența Republicii Moldova este declarată, nu și cucerita, "dovadă că pe teritoriul ei staționează o armată antrenată de la începuturi să nu apere interesele naționale. Dacă nu ai o armată proprie, iti lipsește însușirea independenței". Considerațiile monarhului fac, de asemenea, trimitere și la modelul celor două Germanii, ca o regasire firească între granițele Comunității Europene, în contradicție cu modelul românesc; Mihai I concluziona că o eventuală unire nu poate veni
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
cele două domnii ale regelui și din întreaga să viața. Momentul renunțării la alianța cu Germania nazistă are semnificații profunde prin modul în care monarhul a înțeles să reconecteze România la Europa, să salveze pierderea definitivă a teritoriului sub invazia Armatei Roșii, să repună în drepturi ordinea constituțională a României, să îndepărteze de la putere pe dictatorul Antonescu și să scurteze astfel desfășurarea unor ostilități militare care ar fi îngreunat victoria Aliaților și ar fi mărit dimensiunea distrugerilor și a numărului de
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
a precizat că niciuna din interpretările date evenimentului din august 1944 nu este potrivită. Monarhul a concluzionat că acesta a fost o acțiune urgență și gravă care trebuia realizată: "Era ceva care trebuia făcut ca să scape țară românească de tăvălugul armatelor sovietice! Politic apoi s-a întâmplat ce știm cu toții, dar nu am fost singurii. Polonia, Ungaria, Cehoslovacia și alții au avut aceeași soartă că noi. De aceea apreciez că 23 August era absolut necesar care trebuia făcut și s-a
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Antonescu. Regele ține să precizeze că noi teorii care criticau deciziile sale de la 1944 sunt născute fie din necunoașterea exactă a situației militare și internaționale de la acea vreme, cât și din dorința de a denigra politic un act istoric. Invazia Armatei Roșii apare că inevitabilă în condițiile în care, spunea Mihai I - soarta României era "clară și neomenoasa și fusese pecetluita". Regele, în acest mesaj din 1990, argumentează "culpă" Națiunilor Unite care amânaseră noi operațiuni militare, ce ar fi putut schimba
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Germania nazistă și, implicit, soarta Europei de Răsărit: "(...) hotărârea Mării Britanii și a Statelor Unite de a tergiversă deschiderea celui de al doilea front împotriva Germaniei, în vestul Europei. Această a făcut ca întreaga Europa de Est, deci, si România, să cadă pradă Armatei Roșii". Totodată, rememorarea actului de la 23 August îl determină pe rege să vorbească despre "hotărârea Aliaților apuseni de a plasa țările din Estul Europei în sfera de influență și de control a Uniunii Sovietice", insistând pe faptul că România a
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
influență și de control a Uniunii Sovietice", insistând pe faptul că România a fost "vândută" Uniunii Sovietice la Ialta. Peste toate acestea, Mihai I concluziona că " În cele din urmă, România a contribuit la victoria Aliaților împotriva Germaniei naziste și Armatei Române i-a revenit menirea de a elibera pământul nostru strămoșesc al Transilvaniei. Faptul că am fost trădați la Conferința de Pace de la Paris și că am fost subjugați nu a putut fi împiedicat, cum nu au putut fi împiedicate
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]