74 matches
-
vitrina magazinului plăcuța cu mesajul, într-un scris gotic afectat "Nu servim evreii", trecînd prin delimitarea adolescentului de Horde, grupul de copii antrenat pentru a-l servi pe Fürer, pînă la o scenă anecdotică memorabilă. Două mame românce și una armeancă vin în vizită la familia lor și admiră adăpostul antiaerian din grădină: "După ce au părăsit adăpostul și au aruncat o privire cercetătoare spre cer, cele trei doamne au exclamat ca dintr-o singură gură rujată la fiecare într-o altă
COCOȘUL DECAPITAT by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15417_a_16742]
-
cehi, la francezi, de la turci, la maghiari sau nordici și, de ce nu?, la câțiva români (Mihail Sebastian, Mateiu I. Caragiale, Radu Albala, Florin Manolescu, Șerban Foarță, Radu Paraschivescu ș.a.) După scrierea de față(și nu numai!), Serghei Dovlatov (1941-1990, mama armeancă, tatăl evreu) crește cu unu numărul autorilor ruși, refugiați în spații americane, care privesc în urmă cu mânie, chiar proletară, europenește. El este departe, la mare distanță de un Soljenițân sau Nabokov în a biciui și, ca atare, a încrimina
Din Estonia, direct la New York. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_99]
-
s a exprimat sincer tulburat : „Copiii mei vorbesc rusa fără niciun chef. Eu, fără niciun chef, engleza”. Oricâte însemnări, comentarii sau interpretări des pre vreuna dintre cele 12 cărți lăsate de Serghei Dov latov (3 sept. 1941-24 aug. 1990, mama armeancă, tatăl evreu), o mediană a acestora s-ar formula așa : literatura lui Dovlatov se circumscrie realismului stenic, de tip constatativ. Scriitorul realizează incizii și acolade, în timp și spațiu, la o populație cunoscută în detaliu. Intimitatea acelui eu participativ nu
DIN NOU DOVLATOV. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/93_a_106]
-
Braganza), iar pe noi ne prezenta pompos ca Genuine artists from Paris. Am atacat imnul pakistanez: un șir de terțe candide învățate special pentru această ocazie. Era lume multă și apăruseră fețe noi; o masă cu exilați afgani și o armeancă bătrână în rochie cu paiete, cam beată, care dansa singură cu pași împleticiți, cu capul pe umărul unui partener imaginar, în timp ce trecătorii de pe străduța vecină se înghesuiau la intrare să caște gura la spectacol. Eram în familie. Când oboseam, Merry
Nicolas Bouvier L'usage du monde by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/9507_a_10832]
-
Omar Khayam. Această melancolie luminoasă îi vrăjea pe beluci. Saadik venea întruna să ne umple paharele, arătându-ne de la cine venea tratația: moșnegi curăței care se înclinau, la masa lor, cu mâna pe inimă. Se pornise un pic de vânt; armeanca se așezase ștergându-și lacrimile cu o palmă îngălată. Saki Bar era tot numai suspine de plăcere, bărbi îngrijite, turbane noi și picioare răcorite. Dacă nu ar fi fost mirosul, aș fi putut să uit ziua aceea. Însă cu tot
Nicolas Bouvier L'usage du monde by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/9507_a_10832]
-
cu cei mai frumoși sâni din Sud-Estul Europei, pe Sultana cu rubensienii ei nuri, pe Pepi, țigăncușa cu corp de băiețaș, care l-ar fi dezinhibat pe Gide, pe Anica, ardeleanca cea curată și conștiincioasă, pe acea uriașă brună, posibil armeancă, perfect proporționată și cu cozile bătându-i pe șolduri. Preotese ale amorului, ele dispuneau de o condicuță de care n-au parte, astăzi. Pe 13 aprilie 1948 prostituția a fost interzisă în R.P.R., pensionarele caselor de toleranță arestate, spre a
București, oraș frumos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7688_a_9013]
-
merg la lecții. Chiar și la Consiliul Britanic mă duceam în secret. Dar dacă era vorba de cursuri mi se îngăduia orice, tata voia ca fetele lui să fie bine educate. Deseori ajungeam, folosind diverse ,lecții" ca pretext (descoperisem o armeancă pe strada Victoria care preda dactilografia) în cartierul turcesc. Pe strada bijutierilor, unde marfa era înghesuită în cutii englezești de biscuiți, cotrobăiam cu orele. Am găsit o broșă în forma unei mâini care ține o floare, un cercel de aur
Întâlnire cu Niki Marangou by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/11059_a_12384]
-
gură, o grecoaică de viță nobilă, ajunsă pe plaiurile noastre pentru oi și lemnărie. N-o trăi mult fumeia cu un drac de bărbat ca Grigore și s-a prapădit de tânără. O mai avut Grigore încă patru neveste: o armeancă, o țigancă, o unguroaică și o tătăroaică. Toate au pierit de tinere, iar satul începu a-l râde. Lumea începu a-l striga Regele Vădanilor, iar faima lui a ajuns până la Împăratul Șerpilor de pe tărâmul de dincolo de codrii întunecați. Dracii
Şerpoaica. In: Editura Destine Literare by ANDREEA VIOLETA BOBE () [Corola-journal/Journalistic/101_a_272]
-
prostituată fără iluzii, Louise Brooksowycz are un destin prea complicat, iar celelalte (Hipazia Theone, „filozoafa reîncarnată”, Venexiana Stevenson, „asasina înrăită”, Tracy Eberhardt, „aviatoarea coborâtă din cer”, Marina Seminova, „prințesa sălbatică”, Fala Mariam, „prințesa din Abisinia”, Cassandra, „profetesa depresivă”, Sevan Vartkes, „armeanca din Veneția”) sunt întâlnite în împrejurări neprielnice pentru o adevărată iubire. Dar fiecare, în felul ei, are un rol important în definirea unui personaj nemaivăzut: un Casanova fără cazier amoros...
Iubitele lui Corto Maltese (5) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4160_a_5485]
-
mînca ciocolată În fiecare zi de unde vine apa asta prin grilajul de fier văd furtunul lungit cuminte pe straturile de crini și regina nopții cineva a lăsat anume cișmeaua deschisă susurul aburii la vestiar sub duș Toto părul negru de armeancă acoperindu-i umerii și brațele rîsul ei cînd m-a prins c-o privesc poți să rămîi dacă-ți place nimic insinuant nimic senzual ca-ntre băieți și ea nefiresc de frumoasă parcă se furișează cineva pe lîngă ziduri păstrează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
în arnici, cu plete și umbre de nuc sub pălărie; boi înceți cu coarne zvelte și divergente, ca veritabilii căpriori ai văzduhului; jidovi împietriți în giubele, rumegând interminabile algoritmuri în seri, pe praguri, sub un cer de Golgotă; armeni cafenii, armence în doliu încărbunat, învîrtind cărți de joc și răsucind țigări fără rușine: lume prea felurită, împrumutînd de la oglinda unei tristeți comune singura ei unitate. Dar lunca de aur și pădurea eminesciană mă ajutau să uit lugubrul multor sindrofii armenești. Râul
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
hinduși care au luptat eroic. Numele Arzan a devenit sinonim în limba armeană pentru cuvântul "idol". Poate că este o evoluție a cuvântului sanscrit Rsi- "înțelept", un cuvânt întâlnit în Romani, de asemenea, sub forma Rashai- un preot. Numele de "Armeanca" era dat țigăncilor în Țările Române, fapt confirmat de Hașdeu în Etimologicum Magnum Romaniae. În acest caz, putem considera că Lomii armeni au fost și ei sclavi în robia denumită ȚIGĂNIE în Țările Române. Hașdeu spune că în secolul XIII
ISTORIA ȚIGANILOR LOM DIN ARMENIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367484_a_368813]
-
colonie de armeni au înființat orașul Argeș(5). Tot Hașdeu citează Pravila de la Govora (anul 1640) în care este interzis (6) creștinilor ortodocși de a mânca cu armenii care sunt procleți (anatemizați). B.P. Hașdeu mărturisește (7) că deseori numele de Armeanca se dădea femeilor țigănci. Motivul ar fi că armenii sunt eretici din punct de vedere ortodox, și atunci era potrivit să fie numit un un țigan drept armean, pentru că nu-i așa, athinganoii erau ereticii din Bizanț. La 1740 în
ISTORIA ȚIGANILOR LOM DIN ARMENIA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2167 din 06 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367484_a_368813]
-
că o zoresc. Ce mă tot zorești, Istrate? se răstește la mine, pierzându-și răbdarea. Cu nenorociții ăștia trebuie să te târguiești, că altfel ia și pielea de pe tine ... Se pricepe la negustorie, o are în sânge, nu degeaba e armeancă. Tată-său avea cea mai mare prăvălie din Orșova. Până-n '48, că după aia ... Făcuse un gest de lehamite, dar se oprise precaut să-l ducă până la capăt, dintr-un reflex pe care, cu siguranță, îl dobândise, ca mulți alții
MEDEEA DE PE ISTRU (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366789_a_368118]
-
mâini și de picioare, Istrate, și te duce unde vrea ea!... Interlocutorul meu își întrerupsese vorba cu un hohot de râs, parcă de mult stăpânit în fundul gâtlejului. Așadar, v-ați ținut promisiunea, mă înveselisem la rândul meu, nu româncă, ci armeancă v-ați luat. Ei, se lăsase, după ce contenise din râs, cuprins de nostalgie, Cucaras, s-o fi văzut pe Lolita mea, elevă de liceu, ce fată! Cum își mai mișca ea ochii cei negri, de te tăiau cu privirea ... Plutea
MEDEEA DE PE ISTRU (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366789_a_368118]
-
din piață, nu ni se păreau prețurile prea bune. Am plecat mai departe, cu autocarul, spre lacul Sevan. Pe drum, ghidul nostru, o doamnă cultă, distinsă, văzând că noi nu cumpărăm de mâncare, a oprit autocarul la un popas, unde armencele vindeau niște turte de grâu, ne-a poftit să cumpărăm turte. Și chiar ne-a cumpărat ea, din banii ei, câteva turte. Până ne-am dumirit că n-o să fie masă organizată de dimineață, fiecare e pe cont propriu, Și-
CĂLĂTORIILE ÎN URSS CA SPECIALIST ÎN INFORMATICĂ LA ŞEDINŢELE SUMEC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370783_a_372112]
-
a poftit să cumpărăm turte. Și chiar ne-a cumpărat ea, din banii ei, câteva turte. Până ne-am dumirit că n-o să fie masă organizată de dimineață, fiecare e pe cont propriu, Și-am cumpărat și mâncat turte de la armence - o bunătate. Lacul Sevan, aflat în zonă de munte, avea o mănăstire pe niște pajiști minunate, iar în vale era lacul întins. Soarele arzător, briza de vânt - să tot stai pe-acolo, ne-am și bronzat în câteva ore. Venea
CĂLĂTORIILE ÎN URSS CA SPECIALIST ÎN INFORMATICĂ LA ŞEDINŢELE SUMEC de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1879 din 22 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370783_a_372112]
-
cântecele sale sunt ale reveriei! Măiestria interpretării, textele și muzica lor sunt armonii, melancolie și flacără de spirit. Sunt emoție, iubire, alinare! Ele au împodobit în jumătatea a doua a veacului trecut cărările gândului, așa cum fluturii împodobesc aleile grădinii. Este armeancă și poartă în spirit doinele și baladele care sunt sărbători sufletești ale acestui neam cu fibre antice rafinate. Atâtea geruri au trecut peste el, dar armeanul cântă neîncetat, cântece licoroase, cu licoare de dor, drag și viață. Muzica armeană, dacă
ANCA AGEMOLU UITAREA, CA DELICT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1569 din 18 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/354007_a_355336]
-
câțiva ani de încercări războinice (încercase să cucerească iarăși Ardealul), soldate însă cu eșecuri, ambițiosul voievod s-a stins, de boală, în 1546. 5. Singur împotriva Imperiului Otoman: Ioan Vodă Viteazul Ioan Vodă Viteazul, numit și Armeanul (mama sa fusese armeanca) sau, mai tarziu, Ioan Vodă cel Cumplit, era strănepot al lui Ștefan cel mare. Unele cronici vechi îl prezintă că pe un tiran, dar istoricii moderni îi fac un portret mai măgulitor, recunoscandu-i marele merit de a se fi
Liviu Florian Jianu: Zece trădări din istoria României () [Corola-blog/BlogPost/339457_a_340786]
-
Outernational x RBMA #1: Andy Votel (Finders Keepers / UK) Booty Carrell (B-Music / DE) The Attic Soundsystem (RO) 2 IULIE: @ Grădină URANUS Ore: 14.00 - 00.00 Babă Commandant & The Mandingo Band (Burkina Fâso) Okay Temiz (TR) & Harry Tavitian (RO) Dan Armeanca live with band (RO) Raze de Soare (RO) A/V Live Performance: Rabih Beaini (LB) & Vincent Moon (FR) Lecture: Vincent Moon (FR) presents Petites Planètes @ Control Club Ore: 23.00 - 06.00 Outernational x RBMA #2: Rabih Beaini (Morphine Records
Outernational Days Un nou festival de world music în inima Bucureștiului [Corola-blog/BlogPost/100599_a_101891]
-
unde i-a descălecat, că mai a treia parte grăiescu rusește.” (Grigore Ureche, Letopisețul Țării Moldovei, Sursa: http://adevarul.ro/locale/galati/istorii-controversate-Stefan-mare-jefuitorul-fost-domnitorul-autor-deportari-masa-dus-distrugerea-sute-sates-1 5589a342452e97e90aac0ee7/index.html). Bogdan Petriceicu Hașdeu, Etimologicum Magnum Romaniae, vol. 2, pag 1696,1700,1701,1702: X-Numele de "Armeanca" era dat țigăncilor în Țările Române, fapt confirmat de Hașdeu în Etimologicum Magnum Romaniae. În acest caz, putem considera că Lomii armeni au fost și ei sclavi în robia denumită ȚIGĂNIE în Țările Române. Hașdeu spune că în secolul XIII
NICOLAE GHEORGHE ŞI MARTIN KOVATS- O FILOZOFIE A VOTULUI? LIMBA ROMANI NU ESTE A ROMILOR? de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381506_a_382835]
-
secolul XIII o colonie de armeni au înființat orașul Argeș. Tot Hașdeu citează Pravila de la Govora (anul 1640) în care este interzis creștinilor ortodocși de a mânca cu armenii care sunt procleți (anatemizați). B.P. Hașdeu mărturisește că deseori numele de Armeanca se dădea femeilor țigănci. Motivul ar fi că armenii sunt eretici din punct de vedere ortodox, și atunci era potrivit să fie numit un un țigan drept armean, pentru că nu-i așa, athinganoii erau ereticii din Bizanț. La 1740 în
NICOLAE GHEORGHE ŞI MARTIN KOVATS- O FILOZOFIE A VOTULUI? LIMBA ROMANI NU ESTE A ROMILOR? de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381506_a_382835]
-
erau ereticii din Bizanț. La 1740 în catastihul mănăstirii Căldărușani printre robii țigani era pomenită "Armenca cu doi nepoți". Prigoanele contra armenilor în Țările Române sunt pomenite în aceeași lucrare a lui Hașdeu. Și acum multe femei rome poartă numele Armeanca. Referință Bibliografică: Nicolae Gheorghe și Martin Kovats- o filoZofie a votului? Limba romani nu este a romilor? / Marian Nuțu Cârpaci : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2353, Anul VII, 10 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Marian Nuțu Cârpaci
NICOLAE GHEORGHE ŞI MARTIN KOVATS- O FILOZOFIE A VOTULUI? LIMBA ROMANI NU ESTE A ROMILOR? de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381506_a_382835]
-
pară diferența de vârstă prea mare între el și soții, și-a micșorat vârsta, dându-se mult mai tânăr. Cam prin anul 1820 la vârsta de 22-23 de ani se căsătorește cu o fată frumoasă, dar săracă, anume Zamfira Agurezean, armeancă după nume. Femeia nu dorea această căsătorie, dar a fost obligată de părinți. În scurtă vreme l-a părăsit, după cum însuși el scrie: „a fugit și m-a lăsat și dealul Mitrofoliei necontenit l-am urcat, arătând la judecată că
VIAŢA AMOROASĂ A LUI ANTON PANN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344986_a_346315]
-
neașteptate vindecări, medicii Își exprimară uimirea și se arătară foarte doritori să-l cunoască pe acel doctor miraculos care rezolvase un asemenea caz Într-un timp atât de scurt. Sultanul deschise atunci ușile unei Încăperi alăturate din care ieși o armeancă Îmbrăcată În port turcesc și, spre rușinea medicilor adunați acolo, le-o prezentă zâmbind pe femeie spunându-le că aceasta era miraculosul doctor ce-l vindecase pe prinț. Vindecarea fiului sultanului (actualul sultan) de către o doamnă armeancătc "Vindecarea fiului sultanului
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]