753 matches
-
Pentru a contracara influența Reformei, s-au impus două metode: represiunea și competiția. Prima este aplicată de Ștefan Rareș și Alexandru Lăpușneanul. Ofensiva împotriva armenilor din 1551, condusă de Ștefan Rareș, este cunoscută și consemnată într-un poem consacrat Bisericii armenești: "Dacă armenii nu mai locuiesc în țara lor, ei vor fi toți supuși legii grecești". Această represiune este mărturia unei politici unitare împotriva tuturor ereticilor. În aprilie 1552, la Sibiu, un ungur care locuia în Moldova face cunoscut că prințul
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
include Transilvania, și principatele Moldova și Țara Românească. El traduce, fără îndoială, și o voință rațională și estetică de a uniformiza modurile de gîndire și de a impune o disciplină și referințe comune unui mozaic de comunități luterane, calviniste, catolice, armenești, evreiești și ortodoxe. Voința de unire este în aceeași măsură și a Bisericii catolice, a cărei ierarhie vrea să cîștige populația românească din Transilvania, realizînd o contrapondere în fața calviniștilor maghiari. Procesul de unire este lent, inspirîndu-se din unirea Bisericilor catolică
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
elimini pe evrei din viața națională românească este, în starea actuală de lucruri, o curată iluzie. România nu se poate lipsi de evrei cum nu se poate lipsi de Dunăre. În această țară, tot ce nu este evreiesc, grecesc sau armenesc este complet lipsit de sens comercial". În conjunctura din 1907, guvernul se mulțumește să ia unele măsuri de deblocare a situației de la sate. Se începe o anchetă asupra legalității contractelor agricole de închiriere și, în 1908, este fondată o "Casă
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
români, uneori se folosesc ambele denumiri în același text. Pe la 1597 dregătorii de la Suceava scriau lui Johannes Budaker și lui Urban Weider din Bistrița, să elibereze pe oamenii reținuți acolo. „Scris-am adică noi, birăul cel românesc și cu cel armenesc și cu 24 de pârgari de la oraș, de la Suceava, și vă mulțămim dumilorvoastre ca frați și ca vecinilor de bine și de socotință pentru ce ați făcut bine de ne-ați socotit oameni ai noștri și frați”. Și negustorii din
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
și sovietică, Editura Albatros, București, 1974. *** Munca reflectată În moravurile lumii, Editura Albatros, București, 1972. *** Panciatantra, Editura pentru literatură, București, 1968. *** Povestea vorbii, vol. I-II, Editura pentru literatură, București, 1967. *** Proverbe românești, Editura Albatros, București, 1972. *** Proverbe și cugetări armenești, Editura Albatros, București, 1979. *** Proverbe și cugetări despre dragoste, Editura Albatros, București, 1974. *** Proverbe și cugetări despre omenie, Editura Albatros, București, 1975. *** Proverbe și cugetări latine, Editura Albatros, București, 1976. *** Proverbe, cugetări, definiții despre educație, Editura Albatros, București, 1978. *** Proverbele
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
metode, dar procedeul a rămas izolat. În general, nici acest semn nu creează mari dificultăți. Iată câteva reguli de utilizare a semnului Întrebării: - după cuvinte, grupuri de cuvinte, propoziții sau fraze cu caracter interogativ: „Iar vrei să te pupe cucul armenesc și să te spurce, ca să nu-ți meargă bine toată ziua? (I. Creangă) sau „Să fie și din cauza absenței oricărui cuvânt Însoțitor, iarăși ca atunci când este are funcție predicativă?” (I. Iordan); - Într-o conversație, când unul dintre interlocutori răspunde prin
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
Armenian Soul of Romania. Cum nu am a schimba vreo virgulă, iat-o: "În fiecare an, la 24 aprilie, armenii comemorează Metz Yeghem-ul ("Marele Rău"), moment de neuitare a masacrelor de tip genocidal săvârșite de guvernul "Junilor turci" asupra populației armenești între anii 1915 și 1916. Dincolo de lacrima vărsată pentru cei peste un milion și jumătate de nevinovați epurați etnic în numele panturcismului și turanismului, semnificația acestei comemorări este și aceea de a exorciza un rău cu atât mai apăsător și tragic
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
să nu ierte această traumă, această rană neînchisă provocată de crimele de atunci. Cu acest gând la Iași, domnul Maricel Agop, liderul comunității armene, s-a gândit să cheme, pe scenă și sub reflectoare, un șaman. Îmbrăcat într-un costum armenesc, cu deja celebra lui KL-KHARG brodată pe creștet, cu o barbă lungă, sură și împletită la capăt, exorcistul și-a început calm ritualul, în fața celor câteva sute de spectatori care umpleau sala și care-l urmăreau cu respirația tăiată. Știați
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
la capăt, exorcistul și-a început calm ritualul, în fața celor câteva sute de spectatori care umpleau sala și care-l urmăreau cu respirația tăiată. Știați că în fibra lor de adâncime, la sevă, prison blues-ul, doina dobrogeană și balada armenească sunt totuna? Că poți substitui, magic, eflorescențe sonore de la una la cealaltă sau că pe structura canava a ritmurilor primordiale, comune fiecăruia în incantația tragică, se pot broda la nesfârșit kilimuri sonore unice, neobișnuite, dar consecvent armonice între ele, indiferent
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
degetelor, tandru sau ciupit, repezit viril, corzile prelungi ale unui pian cu coadă disecat în văzul publicului, cu capacul ridicat? Cum e posibil să pui în dialog o prelucrare unică după Suita Românească de Béla Bartók cu un imn religios armenesc din secolul XIII cântat din shvi și ragtime-ul primitiv sincopat al lui Scott Joplin? Păi, după cum spuneam, prin magie... Ca să fiu sincer, nu cred că eticheta de etno-jazz poate însemna ceva. Forța imensă a jazz-ului vine de fapt
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
în Libertatea și Sămănătorul Botoșanilor pe care îl redactează personal, aproape integral 6. Preocupat, de-a lungul vieții, de cercetarea trecutului Botoșaniului, donează arhivei locale colecția personală ce cuprinde genealogia a 104 familii botoșănene și din cuprinsul Moldovei, 12 familii armenești și două familii evreiești. Arhiva din Botoșani conține și lucrarea în manuscris Botoșanii de ieri și mai dedemult, cu date despre familii sau personalități de seamă din nordul Moldovei 7. 27. Marcel Olinescu (1896-1992), pictor, grafician, poet, absolvent al Academiei
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
în plus, un nivel scăzut al autonomiei comunitare: începând cu anul 1458 negustorii brașoveni au fost supuși numai judecății domnești, un document din anul 1476 atestă faptul că numeroși armeni din Suceava „erau înregistrați ca acceptând jurisdicția specială a tribunalului armenesc din Lemberg”, pârgarii nu-i puteau judeca pe locuitorii ce obținuseră dreptul de cetățenie în orașul Lvov (de acest drept puteau beneficia numai locuitorii de confesiune catolică) și nici pe cei care aparțineau bisericilor, mănăstirilor sau Episcopiei ș.a. În linii
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
tot mai mare. Astfel, până spre sfârșitul secolului al XIX-lea, în Bacău au fost înființate următoarele cimitire: vechiul cimitir mozaic - conform datelor din Enciclopedia județului Bacău, primul cimitir mozaic din localitate „a fost întemeiat în jurul anului 1830” -, cimitirul comunității armenești (1859) și cimitirul comunității ortodoxe - cimitirul comunal - înființat „odată cu finalizarea construcției bisericii <<Sfânta Treime>>, a cărei sfințire a avut loc la 14 octombrie 1885”76. Odată cu darea în folosință a cimitirului comunal, comunitatea locală a abandonat practica înhumării persoanelor decedate
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
prima jumătate a secolului următor: „biserica Sf. Nicolae (1758) - prelungind vatra pe malul stâng al pârâului Vâlcica, până la confluența cu Trotușul; bisericile Sfinții Voievozi (1777) și Sf. Ioan Botezătorul (1815) - marcând extinderea orașului de-a lungul drumului sării; vechea biserică armenească (1808) și biserica Sfinții Împărați (1824) - indică extinderea orașului pe malul drept al pârâului Vâlcica, aici apărând mahalalele Văleni (cartier al negustorilor armeni) și Țărăncuța; biserica Sfânta Treime (1810) și biserica Sfinții Apostoli (1832) din Vâlcele - indică creșterile teritoriale din
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
fondurile arhivistice locale. Minoritățile etnice au avut un rol important în dezvoltarea de ansamblu a orașului Bacău. Pe lângă comunitatea evreiască, despre care vom mai avea ocazia să detaliem în cadrul lucrării, Bacăul a avut și o restrânsă, dar extrem de activă, comunitate armenească. Conform unei statistici realizată în martie 1920 de Grigori Lazarovici - parohul bisericii armenești din localitate -, la începutul perioadei interbelice comunitatea armenilor băcăuani era formată din 367 membri, ce trăiau în 63 de case. În marea lor majoritate, aceștia locuiau în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ansamblu a orașului Bacău. Pe lângă comunitatea evreiască, despre care vom mai avea ocazia să detaliem în cadrul lucrării, Bacăul a avut și o restrânsă, dar extrem de activă, comunitate armenească. Conform unei statistici realizată în martie 1920 de Grigori Lazarovici - parohul bisericii armenești din localitate -, la începutul perioadei interbelice comunitatea armenilor băcăuani era formată din 367 membri, ce trăiau în 63 de case. În marea lor majoritate, aceștia locuiau în zona centrală a orașului, pe străzile Ioniță Sandu Sturdza, Negel, Cristoveanu, Busuioc, general
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a fostului târg a fost una extrem de fericită, oborul de vite aflându-se exact la intersecția arterelor principale de trafic: locuitorii din Călugăra și Mărgineni (situate în partea de Vest și NordVest a Bacăului) ajungeau aici după ce străbăteau vechea uliță Armenească, în vreme ce sătenii din Letea Veche, Șerbănești și Săucești (pe malul stâng al Bistriței, în partea de Est și Nord-Est a Bacăului) erau nevoiți să parcurgă - după ce traversau Bistrița pe unul din cele dou) poduri de lemn - fie drumul de Sud
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
repartizat suprafața orașului sugerează perfect profilul socio-economic al membrilor acestora. Pe armeni, de pildă, începutul secolului al XIXlea îi găsește poziționați în partea de Vest a orașului, în imediata apropiere a sediului isprăvniciei. Deloc întâmplător, aici prinde contur o uliță armenească - veritabilă arteră comercială ce deservea, în special, nevoile locuitorilor din satele Călugăra și Mărgineni. Importanța economică a drumului de Vest al orașului a fost puternic diminuată de apariția liniei ferate Adjud-Bacău-Roman (1872) - ce a tăiat legătura cu așezările rurale mai
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
casa lui Morțun) și oborul de vite, iar zona mediană de hanurile și de puținele biserici construite acum - biserica Buna Vestire (1820), biserica Sfântul Nicolae (1838-1848), biserica catolică Sfântul Nicolae (1841), biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena (1842-1845) și biserica armenească ce a purtat hramul Sfinților Arhangheli „Mihail și Gavril” (1848-1859) - grav afectată de cutremurul din 10 noiembrie 1940, biserica avea să cunoască un destin tragic, fiind demolată de autoritățile comuniste locale în anul 1977. În afară de aceste edificii și de câteva
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
mutat din centrul orașului în zona de Nord a acestuia - structura stradală a Bacăului a fost una extrem de simplă, aceasta descriind, în mare, forma unei cruci: din inima așezării - oborul - porneau cele patru trasee importante - spre Vest, drumul Călugăra (ulița Armenească), spre Nord, drumul care făcea legătura cu orașul Piatra Neamț (cu o ramificație ce lua calea Romanului, prin intermediul podului de lemn din susul Bistriței), spre Sud, drumul Bacău-Focșani și spre Est, drumul ce făcea legătura cu Letea Veche prin intermediul celui de-
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
dată de faptul că primele proiecte de modernizare a străzilor comunale au vizat legarea acestui „obiectiv” de satul Șerbănești, dar și de principalul „colector” al micilor producători din satele din partea de Vest a orașului - strada Ioniță Sandu Sturdza (fosta uliță Armenească). Primul pas a fost realizarea podului de fier (aflat în imediata apropiere a oborului) ce făcea legătura cu Șerbăneștiul - podul a fost dat în folosință la sfârșitul anului 1886. Au urmat lucrările de șoseluire a străzii Carol I (1886-1890) - ce
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
etc. La mare căutare erau atât depozitele de fructe (Marcu Bercovici), de ou) (Simon Jaquesă sau de vinuri și spirt - Avram Adelstein, Iosif Balter, Bercu Bernstein, Gutman Avram, Ștrul Mendelovici, Naftalis Marcu, Nanu M. Isac, Leon Raisel - cât și magazinele armenești „Frații Calustian” sau „Frații Atamian”, în care se comercializau diferite sortimente de cafea - „Moca”, „Seilon”, „Martinica”, „Santos” - și ceaiurile „Mandarin”. Una dintre problemele cu care s-a confruntat Camera de Comerț și Industrie Bacău (1919) pe parcursul întregii perioade interbelice a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
str. Arghezi, nr.7 sector 2 București 1.019,09 -"- ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 338. Imobil și garaj str. Arghezi, nr.9 sector 2 București 2.074,75 -"- ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 339. Teren str. Armașului, nr. 14 sector 1 București 802,00 -"- ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 340. Imobil și garaj str. Armenească, nr.35 sector 2, București 826,60 -"- ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 341. Imobil str. Armindenului, nr.12 sector 1 București 980,00 -"- ────────────────────────────���─────────────────────────────────────────────────────────────── 342. Imobil și garaj str. Atena, nr.2bis sector 1 București 373,82 -"- ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 343. Imobil și garaj str. Aviatorilor, nr.50 sector
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164865_a_166194]
-
originea unor nume și porecle; a analizat metodic toponimia românească; a pus în lumină marea bogăție sinonimică a limbii noastre (în terminologia numismatică și juridică, în denumirile calului, „dracului”); a rezolvat numeroase cazuri de etimologie populară (Glose românești în patronimice armenești din Ardeal, Contribuții onomastice, Din onomastica folclorică, Note de toponimie dobrogeană, Din toponimia românească: Abrud, Caransebeș, Lăune etc.). A aprofundat cercetarea elementelor orientale din limbă, a influențelor grecești, ungurești, a „urmelor bizantine”. A fost interesat de folclor (Cercetări de literatură
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285791_a_287120]
-
genului. În romanele polițiste Gentlemanul șchiop (1970), Samsarul (1975), Casa păcatelor (1980), ideologizarea dublează intriga detectivistă, altminteri bine condusă. Stânjenitor este, în schimb, maniheismul autorului: hoții, falsificatorii sau proxeneții sunt îndeobște semnalați prin onomastica lor - nume cu rezonanță grecească ori armenească, drept reprezentanți irecuperabili ai „vechiului regim”. O calitate a scrisului lui B. este aceea de a oferi o bună radiografie a mediilor infracționale, chiar dacă sensul demonstrației e fals, iar incursiunile psihologice extrem de sumare. În Samsarul, bunăoară, sunt anchetați locatarii unui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285629_a_286958]