3,021 matches
-
sovieticii deduceau că Bucureștiul trebuie să suporte cheltuielile impuse de retragerea Armatei Roșii către patrie, prin România. Ca urmare, datoriile Bucureștiului față de Moscova, conform Articolului 10, aveau să depășească în curînd valoarea totală a despăgubirilor, estimată, prin Articolul 11 din Armistițiu, la 1,200 miliarde de lei. Pentru a înrăutăți și mai mult situația, Moscova nu apucase, încă, să fixeze data retragerii trupelor sovietice din România 246. Cu toate că era o problemă presantă pentru delegația americană din România, Washingtonul a hotărît să
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a efectua diverse operații comerciale și guvernamentale 249. A treia problemă era cea a Transilvaniei. Conform principiului wilsonian al autodeterminării, Departamentul de Stat voia să se refacă frontiera româno- ungară astfel încît teritoriile cu populație predominant maghiară să revină Ungariei. Armistițiul prevăzuse că această graniță rămîne să fie confirmată la conferința de pace250. O altă problemă importantă era pacea. Britanicii erau, într-adevăr, dornici să încheie pace cu România și cu celelalte țări balcanice, în ideea că prin astfel de tratate
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pace cu România și cu celelalte țări balcanice, în ideea că prin astfel de tratate puteau limita influența sovietică. Statele Unite nu împărtășeau această părere. Dimpotrivă, nu aveau nici un motiv să presupună că tratatele de pace ar fi fost o soluție. Armistițiul asigura, dacă nu altceva, măcar prezența anglo-americană și o oarecare influență asupra Comisiei Aliate de Control, atît prin membrii din comisie, cît și prin reprezentanții politici 251. Pe de altă parte, Armistițiul nu constituia o soluție pe termen lung. Washingtonul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
tratatele de pace ar fi fost o soluție. Armistițiul asigura, dacă nu altceva, măcar prezența anglo-americană și o oarecare influență asupra Comisiei Aliate de Control, atît prin membrii din comisie, cît și prin reprezentanții politici 251. Pe de altă parte, Armistițiul nu constituia o soluție pe termen lung. Washingtonul dorea ca odată cu instituirea unui nou guvern care să reprezinte poporul și care să fie rezultatul unor alegeri libere, să pună capăt Armistițiului și să înceapă tratativele de pace. Guvernul american recunoștea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și prin reprezentanții politici 251. Pe de altă parte, Armistițiul nu constituia o soluție pe termen lung. Washingtonul dorea ca odată cu instituirea unui nou guvern care să reprezinte poporul și care să fie rezultatul unor alegeri libere, să pună capăt Armistițiului și să înceapă tratativele de pace. Guvernul american recunoștea greutățile cauzate României de condițiile Armistițiului. Acesta nu era dispus să renunțe, însă, la influența, redusă, ce-i drept, asupra României, înlocuind Armistițiul cu guvernul de pe atunci, controlat de sovietici 252
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
termen lung. Washingtonul dorea ca odată cu instituirea unui nou guvern care să reprezinte poporul și care să fie rezultatul unor alegeri libere, să pună capăt Armistițiului și să înceapă tratativele de pace. Guvernul american recunoștea greutățile cauzate României de condițiile Armistițiului. Acesta nu era dispus să renunțe, însă, la influența, redusă, ce-i drept, asupra României, înlocuind Armistițiul cu guvernul de pe atunci, controlat de sovietici 252. Cea de-a cincea problemă era retragerea trupelor sovietice din România, așa cum se stabilise pe
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
fie rezultatul unor alegeri libere, să pună capăt Armistițiului și să înceapă tratativele de pace. Guvernul american recunoștea greutățile cauzate României de condițiile Armistițiului. Acesta nu era dispus să renunțe, însă, la influența, redusă, ce-i drept, asupra României, înlocuind Armistițiul cu guvernul de pe atunci, controlat de sovietici 252. Cea de-a cincea problemă era retragerea trupelor sovietice din România, așa cum se stabilise pe 30 octombrie 1943, prin Declarația celor patru națiuni de la Moscova 253. Oricum, pînă la încheierea păcii nu
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
la un consens, fără ca vreunul din ei să cedeze. La Potsdam, Statele Unite n-au avut prea mult succes nici cu problemele economice. Atît Marea Britanie, cît și America erau îngrijorate de confiscarea proprietății Aliaților de către sovietici, ca "pradă de război". În Armistițiu nu existau decît două articole care permiteau înstrăinarea de proprietăți din România. Primul dintre ele, Art. 11, se referea la daune. Dar sovieticii nu pretindeau că ar fi luat utilajele petroliere ca daune de război. Al doilea, Art. 7, prevedea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
democratic responsabil", americanii și-au amînat decizia privind interesele economice din România. Cei Trei au lăsat în seama Consiliului Miniștrilor de Externe problema graniței Transilvaniei, ca o prevedere a tratatului, precum și cea a ocupării României de către sovietici și a duratei Armistițiului. Ultima chestiune pe care voiau americanii s-o pună în discuție era cea a egalității membrilor Comisiei Aliate de Control în ceea ce privește procesul de luare a deciziilor. Fără îndoială, decizia luată de sovietici pe 16 iulie de a permite o mai
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
hotărît imediat, de comun acord, asupra procedurii ce trebuia urmată. La discuțiile preliminare pentru fiecare tratat puteau lua parte toți cei cinci miniștri de Externe, dar la votarea anumitor clauze nu aveau voie să participe și statele care nu semnaseră armistițiul 286. Acest acord s-a dovedit a fi, însă, punctul culminant al întrunirilor din toamnă. Moscova recunoscuse regimul Groza pe 6 august, înainte de întrunirea Consiliului. Statele Unite nu adoptaseră o astfel de hotărîre. La ședința de pe 18 septembrie, cînd s-a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pe 1 decembrie 1946. Un tratat de pace Ultima sarcină pe care o aveau de îndeplinit Aliații la Potsdam era aceea de a realiza un tratat de pace pentru România. Tratatul era la fel de important și pentru Statele Unite, pentru că punea capăt Armistițiului, permitea desființarea Comisiei Aliate de Control și putea deschide România către comerțul american. La Conferința de la Moscova, din decembrie 1945, se stabilise o procedură de întocmire a proiectului de tratat, conform căruia Consiliul Miniștrilor de Externe trebuia să conceapă proiectul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
337. Statele Unite și-au concentrat atenția asupra cîtorva puncte, cele mai importante fiind Transilvania, drepturile omului, retragerea trupelor sovietice din România, aviația civilă și reluarea relațiilor comerciale între Washington și București, prin acordarea "Clauzei națiunii celei mai favorizate". La încheierea Armistițiului, America pledase pentru schimbarea graniței ungaro-transilvănene, în sensul alipirii la Ungaria a cîtorva teritorii cu populație predominant maghiară. Anglia și Uniunea Sovietică nu fuseseră, însă, prea entuziasmate. Statele Unite și-au menținut poziția pînă pe 7 mai 1946, cînd Byrnes a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cel mai important pentru Statele Unite. Departamentul de Stat și Misiunea Americană din București studiaseră economia românească încă de la începutul anului 1945. Rezultatul era dezolant. Economia era sărăcită și sovieticii puseseră stăpînire pe multe din avuțiile României prin condițiile impuse de Armistițiu, prin prevederile de la Potsdam, prin ocupația militară, controlul exercitat de Comisia Aliată de Control și acordurile bilaterale încheiate cu Bucureștiul 350. Economia românească era subjugată Uniunii Sovietice prin trei articole ale Armistițiului. După cum menționam mai sus, prin Articolul 10, România
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
multe din avuțiile României prin condițiile impuse de Armistițiu, prin prevederile de la Potsdam, prin ocupația militară, controlul exercitat de Comisia Aliată de Control și acordurile bilaterale încheiate cu Bucureștiul 350. Economia românească era subjugată Uniunii Sovietice prin trei articole ale Armistițiului. După cum menționam mai sus, prin Articolul 10, România era obligată să suporte cheltuielile de întreținere a trupelor sovietice din România. Articolul 11 prevedea condițiile achitării despăgubirilor. Sovieticii s-au hotărît să accepte, în mare parte, produse petroliere ca daune. Ei
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Aliaților s-au întîlnit cu cei români la Quai d'Orsay, în Paris, pentru a încheia un tratat de pace366. În cele 29 de luni care au trecut de la capitularea României până la semnarea Tratatului de Pace, Statele Unite modificaseră puțin condițiile Armistițiului. Comparînd cele două documente se poate observa că nu s-au făcut decît două adăugiri importante la acest tratat: o garantare a drepturilor omului și "Clauza națiunii celei mai favorizate". Implementarea acestor articole avea să se dovedească a fi însă
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ministrul de Externe 407. Pe 2 februarie, simțindu-se frustrat, Schoenfeld i-a trimis ministrului român de Externe o scrisoare oficială prin care protesta cu lux de amănunte împotriva violărilor Tratatului. El trecea în revistă toate promisiunile încălcate de la încheierea Armistițiului. Se concentra asupra recentului proces al lui Iuliu Maniu, care dovedea încălcarea cu bună știință a drepturilor civile și politice ale acuzaților. Guvernul intimidase martorii și, la o ultimă analiză, nu reușise să justifice acuzațiile de trădare pentru care fuseseră
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a României". Refuzată inițial, participarea armatei române la ostilitățile purtate la sud de Dunăre este solicitată de marele duce Nicolae, comandantul forțelor imperiale. Făcând joncțiunea cu trupele rusești, dar păstrându-și individualitatea, armata română contribuie la obținerea capitulării forțelor otomane. Armistițiul de la San Stefano din 19 februarie 1878 recunoștea independența României. Tratatul a condiționat recunoașterea independenței României de acordarea cetățeniei române și cetățenilor non-creștini (în speță evreilor). Privită ca o intruziune în afacerile interne românești, modificarea articolului 7 din Constituția din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
unde armatele române au obținut mari victorii în luptele de la Mărăști, Mărășești, Oituz. În martie 1918, Germania a reluat ofensiva în vest, dar înaintarea lor a fost oprită tot pe Marna. Aliații Germaniei au capitulat pe rând. Germania a semnat armistițiul la 11 noiembrie 1918. f) Bilanțul și urmările războiului mari pierderi umane (23 milioane morți, 20 milioane răniți, au fost mobilizați 50 de milioane de soldați;); 330 miliarde de dolari cheltuieli de război; mari pierderi materiale (37 de miliarde dolari
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
prin care a promis realizarea reformelor agrară și electorală. Campania din anul 1917 Până în luna mai a avut loc refacerea armatei române; În iulie-august 1917 s-au desfășurat luptele de la Mărăști, Mărășești și Oituz care au fost câștigate de români. Armistițiul de la Focșani (noiembrie 1917) În ciuda acestor victorii, situația s-a înrăutățit ca urmare a evenimentelor din Rusia. După ieșirea Rusiei din război, România a rămas singură pe frontul de est și înconjurată de dușmani. Singura soluție era încheierea păcii separate
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
victorii, situația s-a înrăutățit ca urmare a evenimentelor din Rusia. După ieșirea Rusiei din război, România a rămas singură pe frontul de est și înconjurată de dușmani. Singura soluție era încheierea păcii separate cu Puterile Centrale. România a semnat armistițiul de la Focșani la 26 noiembrie 1917. Între timp, au continuat agitațiile bolșevice, provocând jafuri și distrugeri. Din cauza acestor distrugeri, guvernul român a decis dezarmarea militarilor ruși. Drept urmare, guvernul rus a decis arestarea lui Constantin Diamandy, reprezentantul român în Rusia (3
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Sen, a atacat Coreea de Sud. S.U.A. au trimis trupe pentru a susține sudul, primind și confirmarea Consiliului de Securitate al O.N.U., din care reprezentantul U.R.S.S. se retrăsese în semn de protest; conflictul s-a stabilizat din 1951, dar armistițiul s-a semnat abia în 1953, la cinci luni de la moartea lui Stalin; Convenția de la Panmunjon consacra divizarea Coreii de-a lungul paralelei 380 iar cele două țări erau separate de o zonă demilitarizată de 4 km; războiul din Coreea
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]