232 matches
-
că rădăcinile sufletești sunt mai puternice decât schimbările venite din afară. Pentru acestea au fost necesare scenele de la Curtea Iașilor, cu mișcarea Domnilor pe tronul Moldovei, dările împovărătoare, scenele de cruzime de la curtea lui Iani, țărani bătuți cu harapnicele de către arnăuți, țigani asupra cărora sunt asmuțiți câini. În atmosfera unui realism fantastic, romanul surprinde pasiuni pe două coordonate. Scene tari și pasiuni discrete, vârtej în bine și rău, incapacitatea de comunicare în pagini în care viața intimă a personajelor scapă în
Istorie patetică by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13303_a_14628]
-
săbii ferecate, / Tot prin păreți spînzurate, / Mai pistoale, buzdugane, / Măzdrace și iatagane,/ Suliți, hangere, cuțite, / Ca acele ascuțite, / Măciuci, mai puști ghintuite, / Toate prin păreți lipite".1 Cînd nu erau expuse pe pereții conacului, armele puteau fi văzute la brîul arnăuților care îl însoțeau pe boier: "un brîu lat de piele aurită - notează Ulysse de Marsillac prin anii 1860 -, plin cu pistoale cu mîner de argint, pumnale și iatagane cu mîner de fildeș, etc.".2 În 1825, aflîndu-se la Viena, Dinicu
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
protest împotriva ocupanților austrieci. „Frumoșii” nu apar în întreg spațiul etno-cultural bucovinean ci numai într-un număr restrâns de localități (Câmpulung, Liteni-Moara, Bosanci, Rusi-Manastioara, Udesti, Arbore, Scheia etc). Bucovinei îi sunt specifice și alte grupuri de frumoși așa cum sunt cazacii, arnăuții, damele precum și personajele ce aparțin teatrului popular: jienii, codrenii, bujorii, darienii, terintienii etc. Costumele ce reprezinta rangurile de împărați, miniștri, generali sau jandarmi sunt confecționate din uniforme militare sau de tip CFR, peste care sunt aplicate numeroase șiruri de decorații
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93797_a_95089]
-
pentru buna-mi credință) să zugrăvesc în expresii cît mai adecuate atmosfera, parfumul de autenticitate ale acestei curți "ŕ outrance" orientală, colorată, savuroasă și jovială. La cină, în a feștilelor fumegîndă lumină, patruzeci de feluri de bucate în mirodenii îmbălsămate. Arnăuți cu pistoale la brîu și la fesuri ciucuri de aur - rîu - ne-au turnat în pocale tot atîtea feluri de nectare, sigilate în pîntecoasele ulcioare, negricioase ca lemnul de nuc. Un eunuc, clătinînd ca pe-un clopoțel singuru-i cercel la
Un poem inedit by Sanda Movilă () [Corola-journal/Imaginative/12160_a_13485]
-
pentru a câta oară, povestirea lui Vasile Alecsandri Balta Albă. Cum auzii pomenind de o asemene minune, rugai pe dl consul să-mi înlesnească vreun chip de a mă duce îndată la Balta-Albă, și, peste o jumătate de ceas, un arnăut intra în salon vestindu-mi că trăsura era gata. Îmi luai un sac de drum și mă coborâi iute în uliță. Când colo, ce să văd? In loc de malpost sau de diligență, o cutioară plină de fân, pe patru
Profesorul Viorel PĂTRA la Cazasu sau LAUDĂ SATULUI DIN CARE TOŢI VENIM. In: Editura Destine Literare by GHEORGHE CALOTÃ () [Corola-journal/Journalistic/101_a_264]
-
Pavel Constantin, 83 ani l Cojocaru Claudia, 76 ani l Ban Gheorghe, 81 ani l Vasile Stela, 50 ani l Răduți Vasile, 70 ani l Virág Rozalia, 65 ani l Franici Diana-Simona, 5 zile l Veisz Elsa, 85 ani l Arnăut Elena, 77 ani l Schubert Guido-Ervin, 79 ani l Bratu Emilia, 73 ani l Boboia Nastasia, 76 ani l Stanciu Ilie, 86 ani l Belemesi Florian, 81 ani l Jebelean Victoria, 84 ani l Bogdan Cătălin, 5 luni l Latiș
Agenda2005-03-05-mica publicitate () [Corola-journal/Journalistic/283282_a_284611]
-
dacă aceasta este și arma cu care a fost împușcat în cap Radu Sorin zis Beki, urmând să se efectueze expertize în acest sens. Opt dintre cei implicați în scandal, respectiv Vasile Laurențiu, zis Ceneu, Sandu Marian, Chelu Emil, Radu Arnăut, Chelu Nicușor, Radu Ionel, Chelu Petre, Sandu Ionel au fost arestați preventiv pentru 29 de zile pentru comiterea infracțiunii de ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea ordinii și liniștii publice. Citește și:
Suspectul omorului de la Bărbuleşti, reţinut pentru 24 de ore () [Corola-journal/Journalistic/24012_a_25337]
-
punte digitală de gânduri, fotografii, clipuri video, audio! Nu este nicio problemă să plecăm pe ploaie la Brașov, nici să vizităm Peleșul între două trenuri, urcând trepte, sute de trepte! Numele studentilor din Basarabia devin extrem de cunoscute pe Facebook - Tudor Arnăut, Marionela Adam, Dumitrița Nicu, Diana Enache, Victorița Muntean, Lidia Mîra, Luminița Ghemu, Marcela Zămoșteanu... Astfel că fotografia postată pe pagină în ultima zi, petrecută la București, vizitând Palatul Parlamentului, a fost vizionată de peste 1200 de persoane într-o singură zi
MEDIA ŞI IDENTITATEA CULTURALĂ ROMÂNEASCĂ ( II ) Training pentru viitori jurnalişti din Republica Moldova Buşteni, 3-9 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/94222_a_95514]
-
această fază, pe mecanismul naiv al opozițiilor, ci pe un complex afectiv, cu turnură caricatural-carnavalescă. Fiziologia provincialului are scene labruyeriene și culori "vrednice de penelul lui Hogart", cum zice scriitorul: "Provincialul îmblă încotoșmănat într-o grozavă șubă de urs; poartă arnăut în coada droșcii înarmat cu un ciubuc încălăfat și lulea ferecată cu argint; șuba de urs, arnăutul și ciubucul sunt cele trei neapărate elemente a boierului ținutaș, fără el nu se vede nicăieri. Figura lui e lesne de cunoscut: cele
COSTACHE NEGRUZZI. Întemeietorul moderat by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/8016_a_9341]
-
are scene labruyeriene și culori "vrednice de penelul lui Hogart", cum zice scriitorul: "Provincialul îmblă încotoșmănat într-o grozavă șubă de urs; poartă arnăut în coada droșcii înarmat cu un ciubuc încălăfat și lulea ferecată cu argint; șuba de urs, arnăutul și ciubucul sunt cele trei neapărate elemente a boierului ținutaș, fără el nu se vede nicăieri. Figura lui e lesne de cunoscut: cele mai adese este gros și gras, are față înflorită, favoriți tufoși și musteți răsucite..." Rețetă este și
COSTACHE NEGRUZZI. Întemeietorul moderat by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/8016_a_9341]
-
care-i treaba, n-au mai vrut să se dea jos. Nea Nebunelea a început să ne povestească cum au murit Yakul și Hâca: Le-a făcut felul Mozol Vodă, și nici măcar el cu mâna lui, ci a năimit niște arnăuți albanezi ca să-i piardă. Mult le-au căutat albanezii sălașul. Pe vremea aceea, Yakul își zicea Petcu, nume ce băgase țara-n sperieți, și se zvonise că trăiește cu o femeie de la munte pe nume Stanca, dar care era de
Miros de roşcată amară şi alte povestiri scandaloase by Dan Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1336_a_2890]
-
bulevardul unde stau de mai bine de zece ani, două camere, decomandate, atelierul este la nici cinșpe minute de mers pe jos, și mă trezesc în pădure, alături de Iancu Jianu, stând în jurul focului și înjurându-i pe boieri și pe arnăuți, ca să dau doar un exemplu. Da, înjura și Iancu, om era, nu te mira. Ies frumușel dintr-un magazin de pe Magheru, cu o plasă în mână, și rămân ca prostul, cu gura căscată, uitându-mă cum pleacă Titanicul de la dană
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
se zice că vițele Vlădenilor trebuie să se unească la sfîrșitul veacurilor; așa a scris una dintre fetele boierului Craiorgu, aceea care n-a putut rămîne gravidă cu Vlad-haiducul și s-a călugărit cînd Vlad a fost dat pe mîna arnăuților de una dintre fete care-l voia de bărbat cu acte... Prostii! Deși..., dacă mi-ar auzi gîndurile Doamna Ana, m-ar pălmui din nou cum să nu-mi cinstesc originea?! Ce se alege din noi, dacă...? Și cum o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
au o temperatură sufletească de apostat creștin, de unde și elanul cu care călugărul își mărturisește escapada pe care o trăise la o casă de toleranță din Pesta, caz în care, povestindu-și amorul pentru curtezana unguroaică, arhimandritul capăta fervori de arnăut scăpat de la pușcărie. Apoi însă, scuturîndu-se de slăbiciunea pentru sexul frumos, monahul Eufrosin capătă seninătatea filantropică a omului îngrijorat de suferința semenilor. Dincolo de detaliile nu atît licențioase, cît insolite, dacă sunt judecate ca aparținînd unei fețe bisericești, nota dominantă a
Un duios iremediabil by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6480_a_7805]
-
așa, - și rog președintele țării, cam dator cu lecturile, dar și pe intratabila, pe formidabila, pe indestructibila doamnă... nu de fier, ci de un surâs,... cu împărțirea dreptății, să mângâie cu privirea acest textișor: , După ce se termina citirea hotărârei, patru arnăuți spătărești intrară în temniță și scoaseră pe nefericitul falit cu capul ras, dezbrăcat până la mijloc și cu mâinile legate una lângă alta cu o funie lungă; iar după aceea unul dintre arnăuți apucă funia de căpătâi și începu a trage
Ungurește 2 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11034_a_12359]
-
acest textișor: , După ce se termina citirea hotărârei, patru arnăuți spătărești intrară în temniță și scoaseră pe nefericitul falit cu capul ras, dezbrăcat până la mijloc și cu mâinile legate una lângă alta cu o funie lungă; iar după aceea unul dintre arnăuți apucă funia de căpătâi și începu a trage pe pațient după sine, pe când alți doi... îl loveau pe spinare... iar cei sărăciți îl apostrofau cu cuvinte ca acestea: ,Bine-ți face, tâlharule... să-l spânzure, să-l puie în țeapă
Ungurește 2 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11034_a_12359]
-
1740 vor influența creșterea prețului la carne. O oca va costa șase crăițari. Trupele imperiale cantonate în zonă vor recurge și la rechiziții forțate, fără plată. Pe 1 mai 1742, este interzis comerțul ambulant, probabil scăpat de sub control. Grecii și arnăuții de la sud de Dunăre nu mai aveau voie să vândă decât în prăvălii. Viața la Timișoara Unul dintre primarii Timișoarei, anume Johann N. Preyer, ne-a lăsat o excelentă descriere a condițiilor de viață pe la 1760. Iată ce va scrie
Agenda2005-24-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283811_a_285140]
-
ațintea o pereche de ochi fioroși de sub turbanul căzut pe-o parte și-și mișca amarnic iataganul uriaș, înaintând spre puiul de românaș, gata să-i reteze viața. Amenințatul n-apucă să clipească a spaimă, că și văzu cum un arnăut sărise de pe cal, făcându-se pavăză lui. Îmbrâncindu-l, îl feri din calea turcului pe copil, primind în plin piept tăișul curb și lat, ucigător. Românul pică pe loc. Dar nici turcul nu viețui, fiind străpuns de-o furcă de
DEZLEGAREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384294_a_385623]
-
de clăcaș. Deși zdruncinat de soarta vajnicului salvator, Povestitorul găsi putere să-l tragă pe acesta spre șanțul de apărare apropiat, sperând a-l ajuta cumva. Cu inima zbătându-i-se a zbor de pasăre, culcă pe brațu-i nevolnic tâmpla arnăutului rănit, căutând a-l ogoi. Cu ultimele puteri, arnăutul îl puse a-i scoate din buzunare comoara lui ocrotitoare până atunci - niște năframe, pentru ca s-o ducă drept semn de rămas-bun în satul său. Doar ce-și rostise numele și
DEZLEGAREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384294_a_385623]
-
găsi putere să-l tragă pe acesta spre șanțul de apărare apropiat, sperând a-l ajuta cumva. Cu inima zbătându-i-se a zbor de pasăre, culcă pe brațu-i nevolnic tâmpla arnăutului rănit, căutând a-l ogoi. Cu ultimele puteri, arnăutul îl puse a-i scoate din buzunare comoara lui ocrotitoare până atunci - niște năframe, pentru ca s-o ducă drept semn de rămas-bun în satul său. Doar ce-și rostise numele și pe-al locului de unde pornise la chemarea Domnului Tudor
DEZLEGAREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384294_a_385623]
-
Băiatul se pornise fulger spre locul pomenit, cernând timpul într-o curgere de colb a unei nisiparnițe vrăjite. Se făcea că ajunsese până la urmă la Polovragi tocmai într-o duminică. Intrase în curtea bisericii și după slujbă, întrebase de familia arnăutului. N-apucase a spune pricina care-l mânase într-acolo, că-i apăruseră în față trei fetișoare mărunțele, cu privirile încețoșate de lacrimile presimțirilor. Emisarul scoase de la piept năframele aduse, îndreptându-le către copile. Cea năltuță luă năframa sinilie, mijlocia
DEZLEGAREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384294_a_385623]
-
Pe loc slobozi un strigăt prelung de deznădejde... * În dimineața lui 1 Decembrie, pe nepotul bătrânei Lumânărese, trezit din visul ce-l purtase prin colbul vremii, îl năpădiră lacrimile, gata-gata să-l înece. Și se lăsă plânsului îndelung, amărât... pentru arnăut, pentru fete, pentru țara împilată în vremurile vechi de fanarioți și otomani, pentru cei din oastea lui Tudor care se prăpădiseră pe-acele plaiuri oltenești în drumul spre făptuiri înalte... Ostoindu-și durerea, băiatul se pomeni c-avea în mâini
DEZLEGAREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2158 din 27 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384294_a_385623]
-
ticăloșenie și înșelătorie. Acest oraș, parazitat la sânge de demnitari fanarioți, era mediul favorit, identic cu firea lui Osman Pazvantoglu, ce în scurt timp a ajuns cunoscut prin escrocarea unor boieri naivi. De formă se angajează mercenar în gărzile de arnăuți ale domnului fanariot Mavrogheni și subit e cuprins de ambiția de-ajunge șeful gărzii, ceea ce realizează, în doi ani de zile, prin pungi cu galbeni. În această poziție aria lui de pungășire se lărgește mult, făcând avere necinstită ceea în
DE LA PAZVANTE CHIORUL LA BĂSESCU BARCAGIUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383317_a_384646]
-
violeze toate femeile, drept răzbunare că jupânița valahă l-a refuzat, atunci, de mult. După jaful, violurile femeilor și omorârea bărbaților în Oltenia, în 1802 pazvangiii jefuitori pornesc spre București. Domnitorul fanariot Mihail Șuțu, aflând, o ia la sănătoasa, iar arnăuții lui albanezi în loc să apere cetatea de scaun se ceartă între ei și pazvangiii jefuitori intră liberi, fraternizând cu vagabonzii și cerșetorii bucureșteni, dintre care unul dintre ei ajunge să fie luat drept înlocuitor de domnitor. Fapt istoric; străinii, fanarioții și
DE LA PAZVANTE CHIORUL LA BĂSESCU BARCAGIUL de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383317_a_384646]
-
la 52 de milioane lei. Portul Galați a cunoscut o dezvoltare apreciabilă: în 1833 a primit 236 vase străine, iar în 1847, 1064 vase comerciale. Tot în această perioadă s-a introdusă în cultură orzul de toamnă și în locul grâului „arnăut” de primăvară, s-a introdusă grâul de toamnă, cu o producție mai mare. Grâul românescă cerut la export i-a determinat pe proprietari să mărească suprafețele cultivate cu grâu, diminuând astfel loturile de folosință date țăranilor, a crescut și numărul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]