92 matches
-
și nu respecți nici hainele, nici mâncarea, nici munca altora, nici pământul și nici cerul care te hrănește. Și încă ceva: aș fi putut spune "arnici" în loc de "mătase colorată", da' cred că nimeni nu mai știe acuma ce e ăla "arnici" abia dacă mai știe ce e un costum național). Așa că noi eram, ca duminica, îmbrăcați în costumul nostru, alb ca zăpada. El stătea acolo, înfășurat cumva într-un fel de pătură roșcată ne-am gândit că trebuie să fie tare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1546_a_2844]
-
pot fi învrâstate, cu alesături, cu modele năvădite și cu cusături. Pentru confecționare se folosea bumbacul galbencafeniu, vopsit în calaican, bumbăcelul colorat diferit, învrâstele de obțineau cu suveica, prin bubuluci sau ridicarea cu spetează. Alesăturile cu acul se executau cu arnici roșu sau negru. Alesătura în agur se folosea la ornamentarea capetelor pieselor confecționate din bumbac sau borangic. Modelele năvădite, bine reliefate, se executau pe întreaga suprafață a ștergarului sau numai cu vârste numite drugușori. Cusăturile cu arnici, aplicate pe ștergarele
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
se executau cu arnici roșu sau negru. Alesătura în agur se folosea la ornamentarea capetelor pieselor confecționate din bumbac sau borangic. Modelele năvădite, bine reliefate, se executau pe întreaga suprafață a ștergarului sau numai cu vârste numite drugușori. Cusăturile cu arnici, aplicate pe ștergarele de bumbac, foloseau numeroase motive: vegetale (frunza de vie, struguri, frunza arțarului, aguzele, ghindă, curpănul bostanului, garoafe, trandafiri), avimorfe (cuci, păuni, cocoși, curcani, hulubi, laba gâștei), zoomorfe (cerbul, calul), antropomorfe, astrale (stele). Capetele ștergarelor tivite cu găurele
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
negre, tot la fel cu ochii ei./ Mai mândră arăta la-nfățișare/ Decât un pui de păr când dă în floare,/ Mai gingașă ca lâna unei miele.../ La brâu ține un săculeț de piele/ Cu bumbi gălbui și ghinde de arnici./ Nu-i om, oricâte drumuri și potici/ Ar fi bătut pe lume, să mai știe/ Așa fătuță mândră și nurlie./ Iar pielița-i lucioasă semăna/ Cu-n galben proaspăt din tarapaná./ Cât ce privește glasul, nevestica/ Se măsura în ghiers
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
găsit Felul ăsta zăpăcit De a râde fără rost, De-a sări pe bănci în clasă, De-a strica tot rostu-acasă, Ca un prost, da, ca un prost... Ce-ți mai trebuiește ție? Poate-atâta: o scufie Cu pompoane de arnici Ca la orice măscărici. Eu ți-am spus. Și nu-s mai mare Decât tine. Însă știu Foarte bine, mi se pare Ce se cade, cum să fiu. Gluma-i bună, dacă vrei, Dar când e la locul ei. Dacă
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
cum să fiu. Gluma-i bună, dacă vrei, Dar când e la locul ei. Dacă vașnic te îmbie Farsele și glumele, “Măscărici” pentru vecie Ți-o rămâne numele. (Nina Cassian Măscăriciul) 2. Caută sensul cuvintelor în dicțonar: măscărici, pompoane, zăpăcit, arnici, scufie, farsă. 3. De ce poezia are titlul “Măscăriciul”? 4. Ce i-ai spune Măscăriciului dacă ați fi colegi de clasă? 5. Scrie propoziții cu ajutorul ortogramelor: ți-a; ți-ai; de-a; dea. 6. Memorează versurile poeziei. TESTUL NR. 21 1
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
soarele-n deseară Mare oaste vămpresoară De n-ați avea bucate de ajuns, Să vă căutați loc de ascuns; S-aveți butoaie cu vin Și care cu fân... Oratorul primea din partea miresei o batistă cusută frumos cu flori și cu arnici și cu ceva bani legați în ea, ca răsplată pentru efortul făcut de acesta. în sat, la Vatra, aceste orații erau prezentate de către tinerii Baltă Calistru sau de către Slabu S. Costache. După orația de nuntă și servirea mesei de către tineret
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în canaturi care dădea în două cămăruțe mici, ca cele din basme, unde o băbuță și un moșneag își duceau traiul, culcându-se o dată cu găinile și sculându-se la cântatul cocoșului. În casă, pe unul din pereți, aceleași cusături în arnici roșu și negru care reprezentau un interior cu o gospodină dereticând. O știam de când deschisesem ochii, pe ea am învățat să silabisesc, înainte de a merge la școală: „Curat și bine aranjat,/ Faci din colibă un palat”. Am zâmbit. Palatul e
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
ziua de Armindeni [Sf. Irimia, 1 mai] să bei vin roșu, că se înnoiește sîngele. Tot așa să faci în toată luna lui mai, că se înnoiește și maiul*. De Armindeni se pune creangă verde pe stîlpii case lor. (Gh.F.C.) Arnici Copilul care se naște avînd o pată roșie pe el arată că mamă-sa, cînd îl purta în pîntece, a băgat în sîn arnici* roșu. Arvună Să nu întorci arvuna înapoi, că n-ai să ai noroc de ce ai vrut
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că se înnoiește și maiul*. De Armindeni se pune creangă verde pe stîlpii case lor. (Gh.F.C.) Arnici Copilul care se naște avînd o pată roșie pe el arată că mamă-sa, cînd îl purta în pîntece, a băgat în sîn arnici* roșu. Arvună Să nu întorci arvuna înapoi, că n-ai să ai noroc de ce ai vrut să vinzi. Așchie Așchiile de la tronul* mortului să se lapede pe apă. Ață Cînd o femeie coasă cămeși și ața din ac se încurcă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
decembrie A abubă - bubă dureroasă ai - usturoi aitic - haitic, haită ală - hală, balaur, dihanie, duh necurat anina (a) - a agăța apă tăcută - apă neîncepută, folosită în descîntece și leacuri aplecate - boală de stomac argea - acoperiș aripi (a) - a se îmbolnăvi arnici - ață colorată de brodat astruca (a) - a înmormînta, a acoperi cu pămînt atacat - tuberculos azimă - turtă nedospită B babiță - diaree baieră - legătură de care se prinde un obiect transportabil bală - dihanie barabulă - cartof barba-lui-Dumnezeu - spice de grîu împletite bată - scutec
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
plină de hingheri, de „șme“ (șmecheri), de „șuți“ (hoți) și de „trăsnitori“ (spărgători), printre care Victor Talianu, „gagiul șucar al bufe lor“ (amantul frumos al prostituatelor), cu „crăcanii“ (panta lonii) lui marinărești, brâu roșu și că mașă de noapte cu arnici la gât, purtând legănat pe „bulanele“ (fesele) lui „pianul“, flaș netă mare cu poza Înrămată a cadânei cu icușari la gât și la urechi și privind galeș la tre cători, zicând din „zotcă“ (gură) cântece de „pârnaie“ (puș cărie), ieșite
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
de ani spre Crucea de piatră, spre Gramont și spre Chiriță, sălașele fetelor fără de mofturi. - Despre „trufan dalele“ și „prospăturile“ picate din provincie pe pavajul Bucureș tilor și prubuluite de „nenea“ cel păros ca un câine și În cămașă cu arnici roșu la gât. - Câteva exemplare din această floră rău mirositoare, unele de stil, altele de pomină și altele cerșind purificarea pe pragurile bisericilor. - Damele particulare „cu pălărie“ și clientela lor cu gusturi speciale. - Domnu’ Busuioc, patronul femeilor cu rele năravuri
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
până și bruma de gologani ce le mai rămânea după socoteala, la sfârșitul săptămânii, cu țața lor cea obeză, mustăcioasă și cu negi pe obraz, sau cu nenea lor cel negricios și păros ca un câine sub cămașa lui cu arnici roșu la gât, pe care l-am văzut odată, prin gaura cheii, cum pru băluia la pat pe o biată fată fugită de rușine sau de foame din cine știe ce fund de provincie și picată de curând, „tr ufanda“ sau „prospătură
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
fir de bumbac în bătătură pe urzeală de cânepă, patru cămăși, zece chindeauă de cânepă, zece fețe de masă, zece fețe de pernă, un strai. Plus de astea, pe ladă trebuiau puse la vedere trei fețe de masă țesute cu arnici, două fețe de masă din lână, un covor lung de culme ce se punea în casele din lemn, zece kilograme de lână spălată, un țol de lână în tăblițe alb cu negru, un țol roșu în patru ițe, făcut val
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
pot fi învrâstate, cu alesături, cu modele năvădite și cu cusături. Pentru confecționare se folosea bumbacul galbencafeniu, vopsit în calaican, bumbăcelul colorat diferit, învrâstele de obțineau cu suveica, prin bubuluci sau ridicarea cu spetează. Alesăturile cu acul se executau cu arnici roșu sau negru. Alesătura în agur se folosea la ornamentarea capetelor pieselor confecționate din bumbac sau borangic. Modelele năvădite, bine reliefate, se executau pe întreaga suprafață a ștergarului sau numai cu vârste numite drugușori. Cusăturile cu arnici, aplicate pe ștergarele
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
se executau cu arnici roșu sau negru. Alesătura în agur se folosea la ornamentarea capetelor pieselor confecționate din bumbac sau borangic. Modelele năvădite, bine reliefate, se executau pe întreaga suprafață a ștergarului sau numai cu vârste numite drugușori. Cusăturile cu arnici, aplicate pe ștergarele de bumbac, foloseau numeroase motive: vegetale (frunza de vie, struguri, frunza arțarului, aguzele, ghindă, curpănul bostanului, garoafe, trandafiri), avimorfe (cuci, păuni, cocoși, curcani, hulubi, laba gâștei), zoomorfe (cerbul, calul), antropomorfe, astrale (stele). Capetele ștergarelor tivite cu găurele
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
șaua ca să priceapă iapa, - adică să auză Romica"... Din iad, cântărețul ajunge cu multă trudă în rai, și bate la poartă. Sfântul Petru se uită pe vizor și zice: "- Dar tu măi țigane ce cauți aici în cămașă cusută cu arnici?..." Niciodată și nicăieri în lume, "piatra" bisericii universale - moșul nostru ortodox, bun și cam aiurit, - n-a pus o întrebare mai haioasă, din câte se pot auzi în folclorul român. n (Din volumul Caftane și cafteli, Ed. Cartea Românească, iulie
Ce mai spun cărturarii mintoși ai țiganilor pletoși? - variantă - by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7827_a_9152]
-
io pentru ziua aia." Fetele au alergat țipând spre el, țopăind pe tocurile înalte care le îndoiau gleznele. Tătica, ridicîndu-și ochii înroșiți de plâns, nu le-a recunoscut. Vasilica și Marioara lui, codane sfioase în fote și ii cusute cu arnici de mâna lor, după ce tot cu mâna lor țeseau pânza la război, se transformaseră în două demoazele cu păru-ncrețit, în rochii drepte și strânse pe șolduri, și cu șiraguri de mărgele la gât... Când le-mbrățișă, mulțumind lui Dumnezeu
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
albe și crețe și a pletelor până la șolduri. Muzica se încinse într-o sîrbă-ndrăcită, întreruptă de chiuituri sălbatice. Fetele transpirate începură să sufere mângâieri aspre pe țâțe și pe bucile late ce se zăreau acum bine sub cămeșile cusute cu arnici la gât și la mâneci. Roșii ca racii fierți, flăcăii apucau prin pânza aspră, cu disperarea înecaților, dâmbul din față al fetelor cu care jucau, încercînd să-nfigă degetele adânc în brazda lor dintre pulpe. Vasili, căruia se părea acum
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
pe suprafața cămășii de sărbătoare se face ținându-se cont de regulile repetiției, alternanței și simetriei. Pânza pentru cămăși se țese în două ițe. La gât, cămașa are niște încrețituri care se numesc chelea găinii. Ornamentele erau cusute cu lânică, arnici, mătase, fir metalic, fluturi și mărgele. La gât și la mâneci era aplicată o broderie realizată în diverse tehnici: ajurul în cruciulițe, punctul bătrânesc, butucește, pe dos, punturește, în cheițe. Nu lipseau găurelele. Cromatica era diversă: nuanțe de roșu, galben
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
înțelege ceea ce înțelesese și că nu este adevărată clipa pe care o trăia. Vesel, din întunericul odăii celei mari, Nicos mirele intră în odaia Laviniei. Se sperie ca de o vedenie. În cămeși albe de pânză de in cusută cu arnici au dat buzna mai toți ai casei. Lavinia se ridicase în capul oaselor și un gând nebunesc o făcu să țipe: — Degrabă cheamă vecinii să fie martori! Hai, dragă Nicos, numai tu poți să desfaci cununiile, că noi om pleca
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
unei scurte bucăți. Colaborarea nu dură însă mult, și Titi, devenind deodată palid, se ridică în picioare, cu mâna dreaptă în sus și capul plecat pe spate, și zise speriat: - Îmi curge sânge din nas! Într-adevăr, un fir de arnici roșu se prelingea pe șanțul adânc al buzei de sus. Cum hemoragia nu se oprea și Titi făcuse o figură de teroare, Felix deschise ușa și ieși în sală. Atrasă de zgomot, Aglae veni și, informată de Felix, irupse zgomotoasă
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
cu cusaturi de mătase sau lana, fără maneci, scurt până la brâu, purtat pe sub suman, cojoc cu mâneci, manta lungă de lână groasă cu glugă. Și învățătoarele aveau portul lor : vara - cămașe de pânză de în sau cânepă, cu cusături cu arnici, fără fluturi, pieptar fără mâneci țesut din lana fină, haina cu mâneci de siac subțire, bete sau brâu roșu de lână fină, fusta de lână, de pânză din în sau cânepă, zavelca de pânză albă de în sau cânepă, catrința
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
în curând și-or lua zborul, că așa-i lumea, nu? Foarte curând cele două femei au început să discute de-ale lor, ca două vechi prietene. Gazda i-a arătat niște fețe de masă, cu flori mari, cusute cu arnici, cu feston și broderie în colțuri, erau apretate, stăteau ca o tablă. La masă oaspetele discuta despre necazurile lui de la serviciu, ținea paharul de vin între palme, să se mai încălzească. Nu-i prea plăcea muțenia gazdei dar ce să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]