1,748 matches
-
ca Ulise..., București, 1978; Vară nebună cu bărci albastre, București, 1983; Oameni, furtuni, vapoare (în colaborare cu Nicolae M. Balotă), București, 1984; Plutind avan pe marea cea adâncă..., București, 1987; Vânzătorul de enigme, Constanța, 1993; Punctul mort, Constanța, 1996; Povestiri arogante, Constanța, 2002. Antologii: Vânzătorul de enigme, Constanța, 1993 (în colaborare cu Ovidiu Dunăreanu). Traduceri: John Newcomb, Abandonați nava!, București, 1984. Repere bibliografice: Al. Protopopescu, „Cheltuieli de reprezentare”, TMS, 1970, 12; Hristu Cândroveanu, Debutul unui prozator, R, 1971, 3; Nicolae Manolescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288491_a_289820]
-
a rămâne și a produce cultură în România. Sau, în primul rând, în România. Dar fără complexe. De nici un fel. În mod natural, organic. Cine circulă prin Europa și nu se sperie de nimic, nu este nici umil, dar nici arogant, nici foarte admirativ, nici mereu îmbufnat, nici facil cosmopolit, nici șovin, acela face parte dintr-o categorie superioară de la care se poate aștepta un mare salt calitativ. Nu avem nici un fel de elemente statistice. Dar am cunoscut efectiv astfel de
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
foarte puține, condamnabil de puține, câte se scriu) despre cărțile de literatură: de cele mai multe ori, lectorul este mai lămurit asupra unei opere Înainte de a fi parcurs acele cronici, decât după. Poți deduce din ele, adeseori, ce pshihologie are cronicarul (mărinimos, arogant, prezumțios, trist de insuccesele personale, fălos), dar mai nimic din valoarea sau nonvaloarea și psihologia autorului. Alte ori ai impresia că respectivul cronicar disprețuiește În chipul cel mai amarnic pe cititori, presupunându-le debilități mintale: el nu exprimă judecăți de
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
2005, 151). Nu în ultimul rând, temperamentele celor doi erau diferite. Noul prim-secretar al partidului era precaut, adaptabil, plăcut la nivel interpesonal și foarte atent la cei din jurul său, deținând deci capacități manipulative indiscutabile, în timp ce viitoarea sa victimă era arogantă, etala un sentiment al propriei superiorități intelectuale și manifesta deseori un comportament intempestiv, presărat cu inițiative personale neaprobate în prealabil de către partid. Gheorghiu- Dej nu ezita să îl admonesteze pe Pătrășcanu în exteriorul partidului. La o ședință comună a comuniștilor
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
încheie cu o totală lipsă de ambiguitate: "Eu l-am auzit chiar înjurându-l" (Betea: 1997, 128). Se prea poate ca Dej să fi ezitat în susținerea lui Molotov și datorită unor considerente de ordin personal, și anume a modului arogant și condescendent cu care fusese tratat de către acesta în câteva ocazii (Țîrău: 2005, 460). În variantă românească, destalinizarea a însemnat deci o cimentare a elitei politice, unită de dezideratul păstrării propriei poziții și a respingerii voalate a unora dintre principiile
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
totdeauna s? se plaseze pe planul doi fă?? de Rom�nia ? i?i iubea sincer pe ?? răni. �n ceea ce? l prive? te pe intelectualul Iorga, nu �ncape loc de compară? ie. Br? tianu era un exemplu clasic de despot oriental. Proverbial de arogant (că �ntreaga lui familie), Iorga �l numea pe drept cuv�nt pe tat? l lui Br? tianu un �vizir tiranic�. Arogan? a aceasta era evident? �n comportamentul lui Br? tianu, chiar ? i �n vocea lui, care cerea autoritar respect ? i era obi? nuit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
controlat. Pe m? sur? ce anarhia legionar? c?p? ta o amploare tot mai mare, Iorga a scris un editorial intitulat Umbră lui Robespierre. El avertiza c? �orice revolu? ie �? i are Robespierre? ul ei�, incoruptibilul, flegmaticul, ț? iosul, nemilosul ? i arogantul Robespierre. Prundeni a replicat chiar a doua zi: �Da! Iorga are dreptate, nu exist? nici o revolu? ie f? r? un Robespierre�, explic�nd c? Iorga nu putea oscila �ntre A.�C.�Cuza ? i casieria b? ncii lui Aristide Blank, de unde?? i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
protocolului său adițional secret, au generat conflicte, suferințe, drame și destabilizarea situației politico-militare din Europa, de la Golful Finic până la Marea Neagră. Totodată, a afecta direct populația și teritoriile Basarabiei, Nordul Bucovinei și Herței străvechi teritorii românești. Această înțelegere, expresie a politicii arogante de dictat și dispreț față de soarta și viața altor popoare, față de normele de conviețuire a națiunilor civilizate, a avut consecințe care, din păcate, mai dăinuie și astăzi. Așa-numitul Pact de neagresiune încheiat între cel două regiuni totalitare ale Europei
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
comentatori, în mare parte diletanți, s-au grăbit să tragă, se putea!, concluzii politice: că Iliescu, mai abil, mai șmecher (ceea ce e și adevărat), prin prezentarea la premiere, a mai punctat o dată împotriva opoziției, că Emil Constantinescu, mai gafeur, mai arogant, a mai pierdut un punct. Să fim serioși! E vorba, în dosul acestei bagatele umoristice, de cu totul altceva, de două stiluri de comportament politic. Lăsînd un pic la o parte faptul că și oameni de condei care au de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
toate tîrgurile care-au dat tribut de jertfă. Semănînd una cu alta, fără pretenții stilistice. Într-un gest, înainte de orice, de un umanism duios, cald, naiv. Contrastînd cu acela, statuile faraonice, apărute după al doilea război, în comunismul sterp și arogant, consemnînd, în silă, eroismul unei armate române, condamnată să lupte alături de cea de ocupație. Pe cînd atîtea mii și mii de vieți tinere, nevinovate, fuseseră mînate pe frontul răsăritean și pierdute în stepa calmucă. Unde-s trupurile celor doi frați
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
De altceva ne arde. De ce? Păi, de dotația oarbă, de voluptatea teribil de mereu acută în a ne făloși cu mizeria noastră. Și o facem cu psihologia minimă a bolnavului care ar putea apela la psihanalist, dar evită. Din dispreț arogant. Oricum, bolnavului îi este mai la îndemînă să-și lingă rănile decît să și le arate medicului. Cauzele ar trebui căutate, nu e nici un secret, și în fondul ancestral, marcat de situarea noastră aici, în vecinătatea unui no man's
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
inteligență), a rîvnit cu autentică sinceritate și nobilă umilitate la condiția nu mai puțin nobilă a țărăncii frumoase și agere la minte, pe care și-o făcuse prietenă, de a-și duce traiul în modestie, fără să conștientizeze, mai ales arogant, harurile cu care o lăsase Dumnezeu pe pămînt. De altfel, e vorba de aceeași modestie consensual nutrită, o viață, de geniala prințesă pe traseul ei strălucitor. Ce s-o fi petrecut cu nația asta, de i s-a alterat în
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
-și piardă Încrederea În modelul american În timpul războiului din Vietnam. În perioada ulterioară evenimentelor din 11 septembrie, opinia publică mondială s-a Îndreptat radical Împotriva politicii guvernului american În lume. Mulți văd America, justificat sau nu, ca pe un intimidator arogant, insensibil la alte voci și opinii și neinteresat Într-o serie de probleme care afectează restul lumii. După cum arată un sondaj Întreprins de TimeEurope.com, 87% dintre europeni cred că Statele Unite ale Americii „reprezintă cea mai mare amenințare pentru pacea
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
său adițional secret au generat conflicte, suferințe, drame și destabilizarea situației politico-militare din Europa, de la Golful Finic pînă la Marea Neagră. Totodată a afectat direct populația și teritoriile Basarabiei, nordului Bucovinei și Herței, străvechi teritorii românești. Această înțelegere, expresie a politicii arogante de dictat și dispreț față de soarta și viața altor popare, față de normele de cinviețuire a națiunilor civilizate, a avut consecințe care, din păcate, mai dăinuie și astăzi. Așa-numitul Pact de neagresiune încheiat între cele două regimuri totalitare ale Europei
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
afirmă O'Donnell (1996: 35), conceptul lui Dahl fixează o distincție importantă: Una care separă cazurile în care există alegeri corecte, competiție electorală, în care niciun cetățean nu este exclus de la acest proces, de celelalte cazuri, care includ nu numai arogantele regimuri autoritare, dar și acele țări în care se organizează alegeri, dar cărora le lipsesc acele caracteristici care, luate împreună, definesc poliarhiile. Însă, utilizând definiția pe care Dahl o dă democrației liberale, ne confruntăm cu dilema intensiune-extensiune subliniată de Giovanni
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
establishmentul". Retorica anti-establishment este foarte pronunțată în programele și în propaganda VB-ului. Această elită este alcătuită din politicieni care aparțin atât guvernului, cât și opoziției, fie că vorbim de planul local, național sau supranațional. Politicienii sunt descriși ca fiind aroganți, corupți, egoiști, incompetenți, iresponsabili, neserioși și criminali. Reprezentații VB vorbesc, în mod regulat, de minciună și de fraudarea alegerilor și caracterizează politicienii consacrați drept bandiți și șarlatani. Un aspect demn de notat este faptul că VB-ul descrie elita politică
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
față de bucatele de post să considere „mare“ o bucătărie predominant vegetariană? În „antipaticul subcapitol (nu merită mai mult)“ denumit „O prea lungă zi de post“, Radu Anton Roman a selecționat „la sânge acele câteva găteli ce își tot flutură flamurile arogante, zemoase și verzi“. În restul cărții sale, adică în capitolele simpatice, „cea mai mare parte a acestor bucate [...] vor fi doar părtașe (în cel mai bun caz!) lângă un «de dulce» sau, mai rău, doar însoțitoare cuminți, «garnituri» modeste, figurație
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
spre nord și est, În dauna sîrbilor, care au fost determinați să se refugieze. Astfel s-au creat, În perioada interbelică, noi focare de conflict, cu bază naționalistă. Cazul Greciei. În opinia lui Kolarz, naționaliștii greci au fost cei mai aroganți, extinzînd pretențiile lor teritoriale, În Europa, asupra unor state Întregi, cum ar fi România, Bulgaria sau Albania. Prezența bazei culturale grecești, destul de subțiri În opinia autorului, a creat bază de doctrină pentru naționalismul lor. Astfel, grecii sînt incapabili să conceapă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
i-au Întîlnit Întîmplător În acea perioadă. De la Început este clar că persoana colonelului Arsenescu este Învăluită În legendă. El apare prin ochii celor care-și amintesc de el, precum și din propriile declarații ca un personaj puternic, dar egocentric și arogant, fără a fi Însă lipsit de farmec și autoritate. Într-un cuvînt: un personaj controversat. Toma Arnăuțoiu este prezentat ca fiind opusul lui Arsenescu: echilibrat, cu un puternic simț al responsabilității, un individ prudent și rațional. Raportul de opoziție Între
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
sa modernă: cum a devenit omul modern "un animal în a cărui politică viața sa ca ființă vie este pusă în discuție?"86. O întrebare extrem de dificilă, dar care ne-ar putea ilumina. Politica modernă este o formă intolerantă și arogantă de religie, unde omul își transferă capacitățile primare (de conducere) reprezentanților săi într-un mod organic, animalic printr-un discurs politizat în toate domeniile (identitate, cultură, economie, sport, probleme sociale etc.) Aceste discursuri "îl leagă", pe omul modern de psihicul
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
claselor conducătoare, a elitelor!"). Foucault mai vrea să spună că toate acele lupte între două sau mai multe forțe adverse creează puterea-cunoaștere. Lupte discursive, lupte de idei, lupte cu "marii" stăpâni ai discursului public și cu grupurile intelectualo-mediatice dominante și arogante ale unei "puteri" și ale unor cunoașteri, ce sunt folosite drept "arme" în descalificarea publică a "potențialilor" adversari sau "concurenți" într-un domeniu dat formează ceea ce Foucault vroia să spună prin pouvoir-savoir. Ceea ce pot face, în mod radical, "elitele" românești
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
ale unor forme autentice prin care acesta ființează. De ce să dispară reprezentarea lui prin reprezentarea celorlalți? Pentru că în jurul acestui pasiv, duplicitar și nefast principiu occidental de guvernare este tot ceea ce-l înconjoară, precum nenorocirile unei Cutii a Pandorei: "politicile", moduri arogante, sacrosante și intolerante de a fi, transferuri de putere, deposedare de forțe individuale elementare, dar și deposedare de demnități, autorități și simboluri social-politice, imagini fabricate și neînțelegeri de sensuri, idei preconcepute, clișee, cercuri închise de cunoaștere-putere, liderisme, dogme, infatuări, conflicte
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
dreptul la... moarte în secolul XXI. Parreto și Heidegger sunt semnelor vremii gropari ai ideii de elită. A fost Popper un elitist? Cu siguranță că, dacă statele politice moderne nu ar fi fost produse prin intermediul unei intelocrații, al unei elite arogante și cinice, iar împărțirea averii statelor după 1945 nu ar fi fost o simplă idee compromisă de către aristocrația roșie a regimurilor comuniste, condițiile de producere a extremismelor nu ar fi existat și astfel s-ar fi scris istoria ultimilor 200
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
lipsită de putere. Istoria ne învață un mod de a fi în putere și pentru putere; un mod de a fi pentru lovirea puterilor oligarhice și ierarhice (politicienii, universitarii, mai marii funcțiilor publice). Ceea ce trebuie lovit este chiar un mod arogant și conflictual de a crede că se deține puterea, doar pentru că se ocupă vreo funcție de la mijlocul ierarhiei social-politice "în sus". Istoria este relație de putere, relație între forțe, având un sens doar în măsura prezenței sale într-un discurs coerent
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Milițienii care aveau să-l găsească în zăpadă l-au luat, desigur, drept un bețiv și l-au dus la dezalcoolizare. Abia a doua zi dimineață aveau să-și dea seama de greșeală... Din nou, viața reală, cu forța ei arogantă, a venit să-mi înfrunte himerele. A fost de ajuns un zgomot: trupul neînsuflețit fusese transportat într-un furgon cu prelată unde era la fel de frig ca afară; și, pus pe masă, a sunat ca un bloc de gheață izbit de
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]