752 matches
-
Român. Sînt imagini din lumea aromânilor. Personaje care îți par hieratice, enigmatice sau doar pitorești - cel mai adesea oameni înstăriți, purtînd costume exotice, tradiționale, și doar rareori haine "nemțești" - surprinse pe fundalul simplu, tipic, al studioului fotografic sau al satului aromân cu case îngrămădite. Unele devin tipuri, altele refuză cu încăpățînare acest statut și își revendică identitatea. Te mai uimește abilitatea fraților Manakia de a cuprinde, într-o epocă a fotografiei de început, în limitele aceleiași imagini, atîtea personaje, uneori chiar
A citi / a privi by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15490_a_16815]
-
acest unghi de analiză aplicat literaturii române se poate dovedi foarte fructuos, și analizele lui Mircea Muthu valorifică precizările teoretice, cartea de față aduce în aceeași măsură o contribuție în domeniul comparatismului Sud-Est European, în comentarii la texte din arealul aromân, albanez, turcesc, grecesc, sîrb și muntenegrean. Se conturează astfel elemente de imaginar specific balcanic, prin motive și caracteristici structurale comune, dar și o comunitate de destin prin care Sud-Estul Europei poate activa ca voce separată completînd paradigma vestică. Asemănările țin
Perspectiva sud-estică by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14669_a_15994]
-
plasarea noastră alături de statele de la sud de Dunăre. Două sînt subiectele predilecte ale studiilor din Martor. Muntele Athos, evocat de discuțiile Ancăi Manolescu cu Horia Bernea (autorul unor superbe fotografii reproduse în revistă) și cu părintele André Scrima; apoi comunitățile aromâne, tema mai multor articole semnate de Irina Nicolau (Les caméléons des Balkans, urmat de Les Aroumains aujourd'hui), de Dominique Belkis în căutarea unei definiții a "meglenității", și de Marian Țuțui pe urmele aromânilor istrioți. Mai există o serie de
O revistă europeană despre Balcani by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15189_a_16514]
-
cu părintele André Scrima; apoi comunitățile aromâne, tema mai multor articole semnate de Irina Nicolau (Les caméléons des Balkans, urmat de Les Aroumains aujourd'hui), de Dominique Belkis în căutarea unei definiții a "meglenității", și de Marian Țuțui pe urmele aromânilor istrioți. Mai există o serie de articole pe teme foarte diverse. între Istanbul, Sarajevo și Paris, Augustin Ioan se oprește la București, într-un studiu de arhitectură; Șerban Anghelescu scrie despre motivul sacrificiului în povestirile balcanice; Speranța Rădulescu propune ipoteza
O revistă europeană despre Balcani by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15189_a_16514]
-
acum aproape două veacuri, în 1813, la Viena. Cartea celor doi reputați lingviști se convertește într-un model de normă supradialectală, ceea ce asigură o bază științifică pentru unitatea unui idiom cu bogate tradiții culturale, dar, din păcate, necunoscute nici măcar tuturor aromânilor. Dincolo de finalitatea didactică evidentă, ea ne apare ca o gramatică accesibilă publicului larg și ca un termen de referință în bibliografia de gen și mai ales pentru cercetătorul interesat de diversele compartimente ale limbii: ortografic și ortoepic, gramatical și lexical
Aromâna de lângă noi by Coman Lupu () [Corola-journal/Journalistic/10430_a_11755]
-
risipa geografică și a timpului și de a-și recupera trecutul. Din această perspectivă, autorii propun în lucrare texte ilustrative pentru cunoașterea / definirea spiritualității specifice unui spațiu geografic aflat în calea istoriei și la o răspântie de culturi. Reperele spiritualității aromâne, care asociază aspirația spre înălțimea valorilor și profunzimea trăirii și a exprimării reprezentării, sunt fixate prin primele două lecții. Textele acestora schițează mai curând contururile unei geografii mentale, specific europene (Tu munti, Samarina și La amari, tu Italie). Structura de
Aromâna de lângă noi by Coman Lupu () [Corola-journal/Journalistic/10430_a_11755]
-
ale identității românești. Domnul dr. Corneliu Zeana a evocat unele dintre trăsăturile care alcătuiesc simbolurile și valorile spirituale nemuritoare ale națiunii noastre.Ele trebuie păstrate, susținute și promovate în condițiile specifice ale epocii în care trăim. Domnul Corneliu Zeana este aromân, adică “român absolut” , după o vorbă a lui Petre Țuțea. Eminescu este foarte iubit de aromâni și a fost transpus în idiomul lor de mai mulți poeți. Pentru ca publicul prezent la serată să audă cum sună versurile lui Eminescu în
SERATA ”EMINESCU JURNALISTUL” DECEMBRIE 2016 [Corola-blog/BlogPost/94338_a_95630]
-
român absolut” , după o vorbă a lui Petre Țuțea. Eminescu este foarte iubit de aromâni și a fost transpus în idiomul lor de mai mulți poeți. Pentru ca publicul prezent la serată să audă cum sună versurile lui Eminescu în dialectul aromân al limbii române, domnul Corneliu Zeana a invitat-o la microfon pe eleva MIhaela Bajdechi. Ea a recitat poezia Dorința de Mihai Eminescu. Rostirea ei a fost expresivă, caldă, emoționantă. Pentru că ne aflăm în preajma sărbătorilor de Crăciun și de Anul
SERATA ”EMINESCU JURNALISTUL” DECEMBRIE 2016 [Corola-blog/BlogPost/94338_a_95630]
-
și, în sfîrșit, la Cluj. Doamna Lidia Bote i-a însoțit, cu infinit devotament și iubire, suferințele publice, politice și chiar literare. Am putea oare să-i cunoaștem originile familiale? Altă întrebare fără sigur răspuns. El se considera Albanez - probabil Aromân din Albania, dar numele său are rezonanțe grecești. Provenea dintr-o familie bine situată material, instalată în Iași, dar moștenise probabil din Balcanii ancestrali vitalitatea și mîndria, rezistența dură la încercări fizice grele, dar și o inteligență (grecească?) suplă și
Hermeneutica lui Adrian Marino by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/11666_a_12991]
-
am sprijinit și că le-am fost aproape, ducându-l cu durere pe Traian la aeroport pe ultimul său drum. Un om deosebit este prietenul meu Tiberiu Cunia din Syracuse, NY, cel despre care s-a scris cartea ‘Un Coresi aromân’. Statistician forestier de prim rang, considerat de cei din Canada și din țară drept «rara avis» În domeniu, a renunțat la specialitate pentru a scrie un dicționar aromân complet: la această oră lucrarea are deja 1200 pagini, ceea ce pentru o
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
din Syracuse, NY, cel despre care s-a scris cartea ‘Un Coresi aromân’. Statistician forestier de prim rang, considerat de cei din Canada și din țară drept «rara avis» În domeniu, a renunțat la specialitate pentru a scrie un dicționar aromân complet: la această oră lucrarea are deja 1200 pagini, ceea ce pentru o limbă pe care o consider aproape moartă este mult. În loc să-l facă apropiat românilor, lucrarea Îl depărtează de de cei care văd aromâna drept doar un dialect. În vederea
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
această oră lucrarea are deja 1200 pagini, ceea ce pentru o limbă pe care o consider aproape moartă este mult. În loc să-l facă apropiat românilor, lucrarea Îl depărtează de de cei care văd aromâna drept doar un dialect. În vederea sa ‘științifică’, aromâna este o limbă aparte, nu una coruptă de o populație română răzleață, ci una vorbită de frați ai românilor. În mintea mea, un efort atât de substanțial merita o cauză mai bună... Aceasta ne-o va dovedi Însă viitorul, când
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
părere, altfel urma să fie arestat. Unul dintre acești opozanți a fost profesorul Mihai Stere Derdena. în ziua de 7 martie 1934, s-a născut în localitatea Stâna-Cadânei, din județul Caliacra, tânărul vlăstar al familiei Derdena. Părinții săi erau țărani aromâni, de o moralitate exemplară, căutând să le imprime copiilor o educație sănătoasă. în septembrie 1940, ca urmare a cedării Cadrilaterului, care avea în componență cele două județe, Durostor și Caliacra, întreaga familie a ajuns în satul Caugagia, din vecinătatea Deltei
Tableta expirată. In: Editura Destine Literare by Ion Anton Datcu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_209]
-
26 și 29 august 2004. La manifestare participă reprezentanți ai unui număr de 17 minorități etnice din România: albanezi, macedoneni, germani, italieni, evrei, romi, croați, maghiari, tătari, polonezi, bulgari, sârbi, turci, ruși lipoveni, armeni, ruteni, greci, precum și reprezentanți ai comunităților aromâne și franceze din România. Mai iau parte, trupa de toboșari Couscous și trupa de dans Queschta din Germania și Societatea Muzica din București, cu o orchestră de elevi ai secției germane de la Liceul Al. Vlahuță, de la Colegiul German și Liceul
Agenda2004-34-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282800_a_284129]
-
XIX-lea, conform unor statistici turcești, aromânii erau cam 1 250 000. În conformitate cu alte date, șocante pentru ce se știe în general astăzi, la 1760 orașul românesc Moscopole din sudul Epirului avea circa 60 000 de locuitori, în Săruna (denumirea aromână a Salonicului) românii formau aproape toată populația creștină (cu excepția câtorva familii de macedo-slavi și a clericilor greci trimiși de Istanbul), în timp ce Atena avea 9 000 de locuitori, din care 7 000 erau musulmani albanizați, turci, aproximativ 1 400 români și
Agenda2005-03-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283288_a_284617]
-
mai veche clădire Vlasha Crkva, adică Biserica Românească. Ctitorul acesteia fusese Radule Vlah, cel care, potrivit tradiției, a și întemeiat, împreună cu frații săi, orașul muntenegrean. Și eu escu armân! Unul dintre oamenii cei mai potriviți pentru a vorbi despre chestiunea aromână, scriitorul, ziaristul și editorul Hristu Candroveanu, în același timp președintele Societății de Cultură Macedoromână, își amintește: „Am fost în Albania, cu mulți ani în urmă. Călătorind spre Korçë, ne-am apropiat de Bithkuqi, un sat aromânesc din zonă, pe care
Agenda2005-03-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283288_a_284617]
-
așa că, uite, am venit aicea». Păi, s-ar întoarce tatăl meu în mormânt, dacă eu, Candroveanu, om care a învățat carte românească aici, și scriitor, aș accepta ideea că aromânii sunt o minoritate. În ruptul capului, nu. Și toți cărturarii aromâni adevărați sunt de acord cu mine că suntem români și că nu trebuie să acceptăm în nici un caz să fim considerați o minoritate. Aromânii nu au un statut clar definit în Balcani, în ciuda unor încercări întreprinse de către statul român în
Agenda2005-03-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283288_a_284617]
-
în Balcani. Cultura nu este însă singurul domeniu în care aromânii s-au făcut remarcați, lucru binecunoscut de microbiști, cărora nume ca Gheorghe Hagi, Ianis Zicu, Ioan, Victor și Gigi Becali le sunt mai mult decât familiare. Numărul vorbitorilor nativi aromâni din România este estimat a fi în momentul de față între 150 000 și 200 000 de persoane. În vizită la Tito Au existat, în decursul timpului, personaje istorice celebre care au contestat, din considerente de ordin politic, apropierea celor
Agenda2005-03-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283288_a_284617]
-
deși literatura științifică generală, istorică, etnografică și lingvistică despre aromâni este foarte bogată, nu s-a ajuns pînă astăzi la un consens asupra numelui acestui neam". în limbajul științific și în cel oficial lucrurile sînt destul de clare: e preferat termenul aromân, care are, împreună cu derivații săi, avantajul lipsei de ambiguitate; continuă totuși să se folosească și compusul macedo-român, cu oarecare tradiție, dar e în genere respins macedonean, care poate trimite la realități etnice, geografice sau lingvistice diferite (chiar cu implicațiile politice
"Machidon" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16736_a_18061]
-
respins macedonean, care poate trimite la realități etnice, geografice sau lingvistice diferite (chiar cu implicațiile politice nedorite). O prezentare detaliată a problemei se găsește chiar la începutul studiului "O minoritate uitată: aromânii (macedoromânii)", cuprins în volumul prof. Gheorghe Caragiani, Studii aromâne (București, Editura Fundației Culturale Române, 1999), unde sînt urmărite atît denumirile date aromânilor de către alții - vlahi, țințari, cuțovlahi -, cît și termenii de autodefinire: cel mai frecvent e armân, dar adesea vorbitorii se identifică prin denumiri formate de la zona sau localitatea
"Machidon" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16736_a_18061]
-
de la zona sau localitatea de origine. în funcție de tradiția cercetării, în diferite limbi s-au impus reflexe ale unuia sau altuia din termenii citați. Varietatea termenilor de desemnare a grupului etnic se poate urmări foarte bine în primul volum al Dicționarului aromân (macedo-vlah)/Diaro, A-D, al prof. Matilda Caragiu Marioțeanu (București, Editura Enciclopedică, 1997); la cuvîntul aromân, se oferă o întreagă serie de echivalente, cu citate care lămuresc uzul lor contextual: armânu (popular), aromânu (cult), macedo-vlahu (preferat de autoare), vlahu (utilizat
"Machidon" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16736_a_18061]
-
ale unuia sau altuia din termenii citați. Varietatea termenilor de desemnare a grupului etnic se poate urmări foarte bine în primul volum al Dicționarului aromân (macedo-vlah)/Diaro, A-D, al prof. Matilda Caragiu Marioțeanu (București, Editura Enciclopedică, 1997); la cuvîntul aromân, se oferă o întreagă serie de echivalente, cu citate care lămuresc uzul lor contextual: armânu (popular), aromânu (cult), macedo-vlahu (preferat de autoare), vlahu (utilizat de vecini); e delimitată o categorie de porecle (Cuțo-vlahu, țințaru, Gogâ, garagunu) și este înregistrat un
"Machidon" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16736_a_18061]
-
11); "Machidonul liniștit" (AC 36, 1999, 15) ș.a.m.d. Mi se pare că succesul cuvîntului are o explicație evidentă: machidon e o formă pitorească, popular-familiară, cu mai multă încărcătură afectivă. în plus, în măsura în care cuvîntul popular se specializează pentru sensul "aromân" - sau, poate mai exact, "aromân din România"-, iar cel cult, macedonean, rămîne cu sensul "originar din Macedonia, locuitor al Macedoniei", posibilitatea de confuzie se reduce mult.
"Machidon" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16736_a_18061]
-
armîna) e o altă limbă decît româna nu a fost acceptat de toți, destule voci dezaprobînd-o neînduplecat. Și neînțelegerile continuă să se manifeste aprig, cînd, dimpotrivă, necesară ar fi unitatea. Am citit, de curînd, cartea d-lui Gh. Carageani Studii aromâne care, reunind exegeze despre această inflamabilă chestiune (unele comunicări la conferințele periodice ale aromânilor), o ia în dezbatere științifică. E, poate, greu de acceptat opinia distinsului autor că limba română s-a născut deopotrivă la stînga și la dreapta Dunării
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
prin bogăția lor) precum Gojdu, Sina, Mocioni, apoi Andrei Șaguna erau originare din acel odată vestit Moscopole. Și pentru că am citat nume de personalități e bine să se pomenească faptul că și Constantin Rigas, autorul cîntecului revoluționar grec, a fost aromân. Și cu toate acestea, aromânii, (continuatorii populației romanizate din această zonă, deci autohtoni în Balcani) au parte de un regim discriminator. În Grecia au fost și sînt considerați greci vlahofoni (azi nici asta nu li se recunoaște) și, prin aceasta
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]