1,038 matches
-
curiozitatea de a afla cât mai multe lucruri despre viața și activitatea contemporanilor săi, a celor care asemeni lui au avut tăria să-și înfrunte destinul, urmând calea exilului. Așa am reușit să intru în contact cu profesorul Tiberiu Cunia, aromân de origine, refugiat din România în toamna anului 1948. În prezent, la venerabila vârstă de 85 de ani domnul Cunia viețuiește în statul New York și încă mai are preocupări care-l onorează. Este interesant de urmărit ascensiunea unui om pasionat
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/Tiberiu_cunia_63_de_ani_in_exil_o_cariera_stralucita_si_un_premiu_von_humboldt_.html [Corola-blog/BlogPost/360650_a_361979]
-
preocupări care-l onorează. Este interesant de urmărit ascensiunea unui om pasionat de știință și nu numai, spre o carieră încununată de realizări impresionante, dar și de cunoscut preocupările sale curente, privind păstrarea și conservarea culturii și limbii neamului său, aromânii. 63 de ani de exil, urmând o traiectorie sinuoasă, presărată cu temeri și inedit, cu întristare și exaltare, cu reușite și eșecuri s-au scurs într-o manieră în care, optimistul și temerarul luptător a ieșit învingător în fața tuturor piedicilor
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/Tiberiu_cunia_63_de_ani_in_exil_o_cariera_stralucita_si_un_premiu_von_humboldt_.html [Corola-blog/BlogPost/360650_a_361979]
-
muncă, dăruire, sacrificiu și rigurozitate, dar toate acestea nu aveau șanse de reușită dacă nu erau făcute cu pasiune și seriozitate. Primii 22 de ani... S-a născut la 10 ianuarie 1926 la Edessa, în Grecia, într-o familie de aromâni. La câteva luni după nașterea sa, familia lui părăsește Grecia refugiindu-se în Cadrilaterul românesc, la Bazargic (în Bulgaria de astăzi), unde rămân până în 1940, când soarta le deschide drumul către Constanța. După studiile primare și gimnaziale pe care le
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/Tiberiu_cunia_63_de_ani_in_exil_o_cariera_stralucita_si_un_premiu_von_humboldt_.html [Corola-blog/BlogPost/360650_a_361979]
-
imprudența să îl întrebe: „Cum ai făcut să capeți premiul von Humboldt?” Amuzat, Tiberiu Cunia i-a răspuns simplu și elegant: „Foarte ușor, nu faci nimic! Ei ți-l dau fără să-l ceri”. „Sângele nu se face apă!” - Un aromân dedicat neamului său „Spre sfârșitul vieții mele, m-am consacrat unei alte activități, diferite, într-un domeniu cu totul nou, devenind lingvist amator (nu autodidact, cum spun eu, pentru că nu am studiat deloc lingvistica și legile ei). De mult timp
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/Tiberiu_cunia_63_de_ani_in_exil_o_cariera_stralucita_si_un_premiu_von_humboldt_.html [Corola-blog/BlogPost/360650_a_361979]
-
eu, pentru că nu am studiat deloc lingvistica și legile ei). De mult timp mă preocupa ideea că neamul nostru aromân e pe cale de dispariție. Răspândit în cinci țări balcanice, cu părți din neam complet izolate - contactele fiind extrem de rare între aromânii dintr-o țară și alta -, prigoniți în ființa lor națională, fără școli, căci ele au fost închise - o parte după războiul balcanic din 1912-1913 și restul după ultimul război mondial din perioada 1939-1945 - fără o limbă literară, fără cărți, fără
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/Tiberiu_cunia_63_de_ani_in_exil_o_cariera_stralucita_si_un_premiu_von_humboldt_.html [Corola-blog/BlogPost/360650_a_361979]
-
doilea congres este organizat la Bridgeport, Connecticut, în Statele Unite, în 1986, de cătreTiberiu Cunia și profesorul Aurel Ciufencu. Împreună cu Vasile Barba și cu doi ligviști, A. Caciuperi și N. Samarandu, profesorul Cunia inițiază un alt proiect: standardizarea sistemului de scris aromân si eliminarea diacriticelor, pentru facilitarea editării de materiale și cărți în limba aromână. Această ortografie fără semne diacritice este astăzi cea folosită în mod exclusiv, de aromânii din Serbia, Macedonia, Bulgaria și Albania, și de majoritatea celor din România și
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/Tiberiu_cunia_63_de_ani_in_exil_o_cariera_stralucita_si_un_premiu_von_humboldt_.html [Corola-blog/BlogPost/360650_a_361979]
-
și N. Samarandu, profesorul Cunia inițiază un alt proiect: standardizarea sistemului de scris aromân si eliminarea diacriticelor, pentru facilitarea editării de materiale și cărți în limba aromână. Această ortografie fără semne diacritice este astăzi cea folosită în mod exclusiv, de aromânii din Serbia, Macedonia, Bulgaria și Albania, și de majoritatea celor din România și din Grecia. În 1988 Tiberiu Cunia înființează la Syracuse Editura „Cartea Aromână”, iar primele cărți sunt publicate în anul 1989. Sub semnătura profesorului Cunia, apare Dicționarul român-aromân
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/Tiberiu_cunia_63_de_ani_in_exil_o_cariera_stralucita_si_un_premiu_von_humboldt_.html [Corola-blog/BlogPost/360650_a_361979]
-
iarna ce vine, pentru a fi tipărit înainte de venirea verii 2012. Dicționarul va putea fi consultat și online, dacă voi găsi un tânăr care s-o facă; îl avem deja în computer și va fi distribuit prin internet către toți aromânii. Fiind în computer, va putea fi corectat sau îmbogățit prin adăugiri de cuvinte noi, introducere de neologisme etc. În plus, se pot face dicționare mai mici, școlare sau de buzunar, și cuvintele pot fi traduse, grație facilităților oferite de computer
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/Tiberiu_cunia_63_de_ani_in_exil_o_cariera_stralucita_si_un_premiu_von_humboldt_.html [Corola-blog/BlogPost/360650_a_361979]
-
tari, Încununați Cu creste de Carpați ! Spre Basarabia zburați Și duh de țară respirați Din duhul jertfei de martiri Pe-altarele Marii Uniri! Spre Vlahi din Tatra în Timoc, În pustă și în orice loc Aceeași limbă ei vorbind Până la aromâni, în Pind... Și să rămânem veșnic frați Bând apa vie din Carpați, Aici, la Sfinxul din Bucegi, Unde-am avut preoți și regi. Și o Credință am avut Din veac de mare început; Iar nimănui n-am făcut rău, Crezând
ZIUA LIMBII ROMÂNE LA MONTREAL PE 31 AUGUST, 2013 by http://uzp.org.ro/ziua-limbii-romane-la-montreal-pe-31-august-2013/ [Corola-blog/BlogPost/93718_a_95010]
-
poezia cântecului, a unui cântec infinit și nevârstnic. Ceea ce îl aduce pe Toše Proeski încă și mai aproape de România, țara ce obișnuiește din păcate lumea cu a nu-și glorifica propriile stele, darămite pe cele de peste frontiere, este faptul că aromânul macedonean a interpretat și cântecul pe care maestrul Benone Sinulescu l-a încununat cu lauri de nemurire, împânzindu-l ca un cifru identitar cultural românesc, în fiecare ungher de țară, în Balcani, în Europa, în lumea toată: „Radu mamii”. După ce
TOŠE PROESKI, ÎNGERUL MACEDONIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1437493143.html [Corola-blog/BlogPost/374887_a_376216]
-
Iugoslavia, se aruncase în apele Dunării de pe puntea vaporului care-l ducea spre Moldova Nouă și înotase spre malul sârbesc. Era de o agilitate rar întâlnită și de un curaj nebunesc, iar ceea ce își propunea, realiza întotdeauna. Profesorul Tiberiu Cunia, aromân, se bucură de un statut cu care puțini dintre confrații noștri români sau de alte naționalități se pot mândri: deținător al Premiului von Humboldt pentru activitatea stiințifică desfășurată în domeniul silviculturii și membru de onoare al Academiei de Științe Agricole
ODISEEA EXILULUI ROMÂNESC ŞI ARGONAUŢII EI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Odiseea_exilului_romanesc_si_argonautii_ei.html [Corola-blog/BlogPost/357003_a_358332]
-
loviți de lipsuri și mizerii, Ne ningi cu avalanșe și-ntinderi de Siberii, Și apa ne-o închegi în sticlă fără maluri Și-arunci pe noi cu văi de cioburi și de dealuri... Iar grofii, rromii, ungurimea, rușii, șvabii, Ovreii, aromânii, apatrizii ce vor pământul babii Și-al moșului din sate vândute pe hârtii Vor blestema blestemul de gheață-n ghețării... Cum Dumnezeu poți fi un Dumnezeu de sloiuri? Ne ningi cu închisori din ziduri de la poluri, Ne congelezi de vii
BLESTEM DE SIBERII (MANIFEST, ROMEO TARHON) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 by http://confluente.ro/Blestem_de_siberii_manifest_romeo_tar_romeo_tarhon_1329102198.html [Corola-blog/BlogPost/346755_a_348084]
-
ca un pahar de cristal. Și mare le-a fost bucuria văzând satul noaptea, luminat ca ziua, nu cu lumina de la dinamul lui Ardei, sau al primarului Nae Ionescu. Văzând spitalul, se minunează amândouă, întrebând de dr. Teja Papahagi, acel aromân așezat cu sfințenie în cartea satului domnesc. N-ar fi rămas Sultănica aici, acasă la ea, dacă Domneștiul ar fi arătat atunci cum arată azi? Ar mai fi plecat ea după căprarul Drăgan?! Dar, să-i lăsăm să se odihnească
O ALTĂ SULTĂNICĂ de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 by http://confluente.ro/O_alta_sultanica.html [Corola-blog/BlogPost/360854_a_362183]
-
rezum la un text neștiințific, vorbind despre actorul Ion Caramitru, căruia chiar și o sârguincioasă uniune scriitoricească nu i-ar putea alcătui decât o carte lapidară, într-o formă mai mult sau mai puțin arbitrară. Actorul Ion Caramitru e un aromân dintre acei care scriu în epopeea lor acte nerezumate la simpla întâmplare, ci acte strigate de buciumul luptei când intrușii culturii și istoriei încep a se așeza ca dinaști, iar pentru aceasta se cer schimbați din când în când, spre
ION CARAMITRU. MULTICOLORĂ SPAŢIALITATE A SPIRITULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1216 din 30 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1398868012.html [Corola-blog/BlogPost/341803_a_343132]
-
loviți de lipsuri și mizerii, Ne ningi cu avalanșe și-ntinderi de Siberii, Și apa ne-o închegi în sticlă fără maluri Și-arunci pe noi cu văi de cioburi și de dealuri? Iar grofii, rromii, ungurimea, rușii, șvabii, Ovreii, aromânii, apatrizii ce vor pământul babii Și-al moșului din sate vândute pe hârtii Vor blestema blestemul de gheață-n ghețării... Cum Dumnezeu poți fi un Dumnezeu de sloiuri? Ne ningi cu închisori din ziduri de la poluri, Ne congelezi de vii
GRUPAL LIRIC DE IARNĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Doliu_alb_peste_oras_grupal_romeo_tarhon_1391157028.html [Corola-blog/BlogPost/363743_a_365072]
-
aplecare de către un primar al cărui suflet vibra la orice act de cultură, toate se înfăptuiau de către oameni de artă și de spirit, adunați în jurul acelui tânăr director de Cămin Cultural, oameni precum doctorul, vindecător al trupului și sufletului oamenilor, aromânul Teja Papahagi, dascălii din Domnești, din rândul cărora profesorul Gheorghe Boșcănici a țâșnit ca o flacără, împrăștiind lumină pe drumul spiritualității domneștene și, nu în ultimul rând, cei doi mari regizori: Constantin Dinischiotu, ajuns apoi președinte al Comitetului de Cultură
ANII DE GLORIE AI MUZEISTICII DOMNEŞTENE de ION C. HIRU în ediţia nr. 582 din 04 august 2012 by http://confluente.ro/Anii_de_glorie_ai_muzeisticii_domnesten_ion_c_hiru_1344103442.html [Corola-blog/BlogPost/358110_a_359439]
-
ce va primi la botez numele Dimitrie, pentru că se născuse în preajma zilei de 26 octombrie, când Biserica sărbătorește pe sfântul martir din cetatea Tesalonicului de la începutul veacului al IV-lea. Pare de asemenea a fi înrudit cu o ramură de aromâni - Papară - valahi macedonieni, stabiliți cu traiul ceva mai înainte în Galiția, fapt care ar vorbi despre originea balcanică pe o anumită linie a cărturarului. A studiat pentru început la Iași, la Colegiul de la Trei Ierarhi, înființat în timpul domnitorului Vasile Lupu
DOSOFTEI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 by http://confluente.ro/Dosoftei.html [Corola-blog/BlogPost/366952_a_368281]
-
Argeș - locul I, Bustuchin de Gorj - locul II și Ivești de Iași, impresionâd prin prezența scenică, costume foarte frumoase și grație desăvârșită, alături de Fluiereașii din Dobrotești - Telorman și rapsozi (cu vârste între 35 - 7o ani) Vasile Anastase Topa, Iancu Mataranga (aromâni), Rodica Ioniță Grosu, etc. publicul spectator (localnici și turiști, în medie cam 5000 de persoane) a răsplătit cu aplauze la secnă deschisă prestația artiștilor amatori. Jiuriul format din prof. drd. Traian Broască, șef la Secțiunea „Muzică Ușoară”, compozitorul Jolth Kerestely
TINEREŢEA, FLOAREA MIRESMATĂ A VIEŢII de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 by http://confluente.ro/marin_voican_ghioroiu_1410084137.html [Corola-blog/BlogPost/362171_a_363500]
-
a Zilei Internaționale a Muzeelor este Muzeele (memorie+creativitate)=progres social. Program: 10.00 - 20.00 Vizitarea expoziției permanente și a expoziției ORAVITZAN, deschisă în sălile Irina Nicolau, Oaspeți și Foaier. Intrarea liberă. 10.00 - 23.00 Expoziție de fotografie Aromânii. Trecutul prezent, la Sala Acvariu. Intrarea liberă. Cărvănari, crescători de animale sau luptători, aromânii sunt mai puțin cunoscuți ca întemeietorii primului Imperiu român (sic!), dar au rămas în schimb în istoria Europei ca evergheți, contribuind la edificarea unor importante monumente
Ziua Internațională a Muzeelor și Noaptea Europeană a Muzeelor la Muzeul Țăranului Român by http://www.zilesinopti.ro/articole/5277/ziua-internationala-a-muzeelor-si-noaptea-europeana-a-muzeelor-la-muzeul-taranului-roman [Corola-blog/BlogPost/98177_a_99469]
-
20.00 Vizitarea expoziției permanente și a expoziției ORAVITZAN, deschisă în sălile Irina Nicolau, Oaspeți și Foaier. Intrarea liberă. 10.00 - 23.00 Expoziție de fotografie Aromânii. Trecutul prezent, la Sala Acvariu. Intrarea liberă. Cărvănari, crescători de animale sau luptători, aromânii sunt mai puțin cunoscuți ca întemeietorii primului Imperiu român (sic!), dar au rămas în schimb în istoria Europei ca evergheți, contribuind la edificarea unor importante monumente de arhitectură europeană, sau la finanțarea unor ample proiecte culturale. Pentru fotografie, aromânii au
Ziua Internațională a Muzeelor și Noaptea Europeană a Muzeelor la Muzeul Țăranului Român by http://www.zilesinopti.ro/articole/5277/ziua-internationala-a-muzeelor-si-noaptea-europeana-a-muzeelor-la-muzeul-taranului-roman [Corola-blog/BlogPost/98177_a_99469]
-
luptători, aromânii sunt mai puțin cunoscuți ca întemeietorii primului Imperiu român (sic!), dar au rămas în schimb în istoria Europei ca evergheți, contribuind la edificarea unor importante monumente de arhitectură europeană, sau la finanțarea unor ample proiecte culturale. Pentru fotografie, aromânii au avut o veritabilă slăbiciune. Pozau în grupuri mari, așezați conform ierarhiei sociale, îmbrăcați în costumul marcat de obiecte simbolice, pe fundalul de piatră al caselor de munte sau se lăsau imortalizați în timpul ocupațiilor cotidiene. Arhiva de Imagine a Muzeului
Ziua Internațională a Muzeelor și Noaptea Europeană a Muzeelor la Muzeul Țăranului Român by http://www.zilesinopti.ro/articole/5277/ziua-internationala-a-muzeelor-si-noaptea-europeana-a-muzeelor-la-muzeul-taranului-roman [Corola-blog/BlogPost/98177_a_99469]
-
al caselor de munte sau se lăsau imortalizați în timpul ocupațiilor cotidiene. Arhiva de Imagine a Muzeului Național al Țăranului Român deține o colecție de 150 fotografii de la începutul secolului XX, care documentează vizual viața de fiecare zi, ca și obiceiurile aromânilor din Balcani. Realizate de frații Milton și Ianache Manakia, fotografiile vădesc o forță estetică neobișnuită pentru niște imagini documentare, dar care nu știrbește cu nimic doza de autentic a informației vizuale înregistrate. 10.00 - 24.00 Piața Țărănească, târg în
Ziua Internațională a Muzeelor și Noaptea Europeană a Muzeelor la Muzeul Țăranului Român by http://www.zilesinopti.ro/articole/5277/ziua-internationala-a-muzeelor-si-noaptea-europeana-a-muzeelor-la-muzeul-taranului-roman [Corola-blog/BlogPost/98177_a_99469]
-
emigrație ● Cooperarea cu statele de origine în baza standardelor europene în materie în vederea garantării dreptului la prezervarea identității culturale al persoanelor aparținând minorităților românești autohtone din țările vecine FYROM, Albania, Serbia, Ucraina, Bulgaria, Ungaria, inclusiv recunoașterea ca minoritate română a aromânilor, vlahilor, macedoromânilor, istroromânilor, meglenoromânilor, moldovenilor etc. ● Promovarea în plan educațional a proiectelor de sprijin logistic și profesional pentru școlile românești intracomunitare ● Încurajarea, inițierea și susținerea manifestărilor culturale de tip identitar ● Susținerea în plan lingvistic și mass-media a proiectelor care au
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218547_a_219876]
-
Culturii și Cultelor se majorează corespunzător, cu aceeași valoare. ... Articolul 2 Imobilul prevăzut la art. 1 se dă în folosință gratuită Fundației Culturale "Mușeata Armână" pe o perioadă de 49 de ani și va avea destinația de sediu al Muzeului Aromânilor "Mușeata Armână", care se înființează de către Fundația Culturală "Mușeata Armână". Articolul 3 (1) Predarea-preluarea imobilului prevăzut la art. 1 se face pe bază de protocol încheiat între părțile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171754_a_173083]
-
și personalul aferent cabinetului ministrului culturii și cultelor." 3. După articolul 19 se introduce un articol nou, articolul 19^1, cu următorul cuprins: "Art. 19^1. - (1) Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, publicațiile «Contemporanul», «Literatorul», «Manuscriptum», «Deșteptarea aromânilor», «Moftul român», «Albina», «Teatrul», «Universul cărții», «A Het», «Korunk», «Vilnie Slovo», instituții publice cu personalitate juridică, aflate în subordinea Ministerului Culturii și Cultelor, se desființează. (2) Stingerea datoriilor preluate de Ministerul Culturii și Cultelor, ca efect al desființării instituțiilor prevăzute
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205948_a_207277]