1,038 matches
-
Nistru și Bug de la Marea Neagră pînă la izvoare, în toată Basarabia, în Galiția urme ale celor vechi, în Moravia a găsit Walaska cu 150000 de valaski/valahi, Moldova istorică și Țara Românească, Ardealul și Ungaria, Bulgaria și locurile locuite de aromâni. Nu ne-am pierdut niciodată de glia străbună așa cum mint cu ură și venin istoricii și lingviștii români dar și de aiurea! Platon spune că în regatul lui Atlas care domnise peste hiperboreenii din nordul Traciei au existat cele mai
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
BOGDAN-PITEȘTI, Alexandru (13.VII.1871, Pitești - 10.III.1922, București), publicist. Lăsa să se creadă că s-ar trage din neamul domnesc al Bogdăneștilor. Însă tatăl, Constantin Bogdan, era, se pare, un refugiat aromân din Ianina, ajuns, la Pitești, primar și deputat. Dintr-o familie boierească provenea, totuși, mama, Domnica, născută Balotă. Este dat la școală în Pitești, dar nu termină aici gimnaziul, ci își continuă învățătura la Geneva, într-un colegiu catolic, apoi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285789_a_287118]
-
NICULIȚĂ-VORONCA, Elena (5.V.1862, Bârlad - 1939, Siret), folcloristă și autoare de versuri. Este fiica Rucsandei (n. Schipor) și a lui Gheorghe Niculiță, aromân de origine, publicist. Face școala primară la Botoșani (1869-1873), iar cursurile secundare le va urma la pensioane particulare din Iași și Botoșani (1873-1878). A debutat cu versuri în „Familia” și a colaborat la „Calendarul copiilor”, „Sămănătorul”, „Convorbiri literare”, „Dreptatea”, „Ghilușul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288457_a_289786]
-
, Sterie (22.VIII.1897, Aminciu-Mețova, Grecia - 11.VI.1981, București), eseist. Este fiul militantului aromân Vasile Diamandi-Aminceanul. A urmat școala primară în satul natal, apoi Liceul român din Salonic; continuă studiile liceale la Ianina, Bitolia și București. Tot la București este student al Facultății de Litere și Filosofie (1919-1922), iar după absolvire funcționează ca profesor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286759_a_288088]
-
ani, membru în Consiliul municipal. Din 1936 se transferă la Liceul „Aurel Vlaicu” din București. A debutat în 1921 cu note și recenzii în „Buletinul Institutului de Literatură” al lui Mihail Dragomirescu. Este prezent, de asemenea, cu articole referitoare la aromâni sau articole de cultură în „Anuarul Școlii Normale «V. Lupu»”, „Adevărul”, „Cuvânt dăscălesc” (unde, în 1924 și 1925, este și redactor), „Gândul vremii”, „Cuget moldovenesc”, „Minerva”, „Peninsula Balcanică”, „Săgetătorul”, „Porunca vremii”, „Vremea”, „Vremea școlii”. Începând din 1935 D. tipărește o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286759_a_288088]
-
creionul care schițează se dovedește sigur. Trăsături fizice, date oferite de analiza psihicului, fapte biografice relevante, nimic nu este uitat, totul este întrebuințat pentru a se obține un portret cât mai aproape de realitatea modelului. Cu Oameni și aspecte din istoria aromânilor (1940), D. se alătură lui N. Batzaria, Pericle și Tache Papahagi, adică acelor scriitori care s-au simțit datori, înainte de 1940, să contribuie și sub aspect literar, și sub aspect istoric ori etnografic la o cât mai bună cunoaștere a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286759_a_288088]
-
Tentativa se dovedește temerară, și rezultatele o situează între contribuțiile, pe această temă, de neocolit. SCRIERI: Galeria oamenilor politici, București, 1935; ed. București, 1991; Eroii revoluției ruse, București, 1937; ed. București, 1938; Galeria dictatorilor, 1938; Oameni și aspecte din istoria aromânilor, București, 1940; Fiul lui Dumnezeu. Fiul Omului, I-III, București, 1942-1943; Arca lui Noe, București, f.a. Repere bibliografice: Anton Balotă, „Galeria oamenilor politici”, CL, 1936, 1-3; G. Călinescu, „Galeria dictatorilor”, ALA, 1936, 799; C. Stelian, „Galeria dictatorilor”, „Analele Romanului”, 1938
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286759_a_288088]
-
G. Călinescu, „Galeria dictatorilor”, ALA, 1936, 799; C. Stelian, „Galeria dictatorilor”, „Analele Romanului”, 1938, 4; C.G. [Const. Gerota], „Eroii revoluției ruse...”, CL, 1938, 1-5; N. Crevedia, Despre câteva cărți recente, PRV, 1939, 1274; Traian Gheorghiu, „Oameni și aspecte din istoria aromânilor”, IIȘ, 1940, 6; Th. Râșcanu, Elementul aromânesc, „Știrea”, 1940, 2365; G.R. [G. Radomir], „Fiul lui Dumnezeu”, „Macedonia”, 1942, 118-119; Al. Z. Ionescu, O nouă carte despre Iisus, „Tomis”, 1942, 8-9, 1943, 1-3; N. Mihăescu, O carte despre Iisus, „Acțiunea”, 1942
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286759_a_288088]
-
, Sultana (17.III.1948, Mihail Kogălniceanu, j. Constanța), critic literar. Este fiica lui Zisula Craia, aromân din Munții Pindului stabilit în România în 1938, nepot al poetului Zicu A. Araia, și a Taisiei, basarabeancă refugiată dincoace de Prut după invazia sovietică din iunie 1940. C. face școala primară și liceul la București, tot aici urmează și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286468_a_287797]
-
refugiată dincoace de Prut după invazia sovietică din iunie 1940. C. face școala primară și liceul la București, tot aici urmează și Facultatea de Filologie, luându-și licența în 1971. Este o vreme redactor la „Livres roumains”, apoi la revista aromânilor, „Deșteptarea”. Mai lucrează, ca redactor-șef adjunct, la „Universul cărții”, după care se încadrează redactor-cercetător la Biblioteca Națională. Debutează în „România literară” în 1971, cu articolul Există un baroc românesc? Publică frecvent în „Limbă și literatură”, „Ramuri”, „Convorbiri literare”, „Luceafărul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286468_a_287797]
-
de faptul că guvernul român a extins protecția Convenției-cadru la alte 4 minorități (albanezi, macedoneni, italieni și ruteni) și recomandă să examineze posibilitatea de a include în aplicarea Convenției alte grupuri care au exprimat interesul pentru protecția oferită, mai ales aromânii și ciangăii unguri. Comitetul a menționat, însă, că există opinii divergente în cadrul acestor două grupuri, dacă ele reprezintă grupuri etnice separate de altele și dacă ele au o identitate distinctă prin limbă sau religie 34. De asemenea, Comitetul a exprimat
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Supraviețuiri ale vieții tribale se Întâlnesc și la greci; le găsim În Creta, În Peninsula Mani (Alexakis, 1980) din sudul Peloponezului sau printre saracatsanii transhumanți crescători de oi (numiți karakaciani În Bulgaria). Supraviețuiri ale unei vieți tribale există și la aromânii transhumanți, care Își spun armâni și pe care grecii Îi numesc vlasi, sârbii țințari. Este probabil că și În structura Țării Vrancei, așa cum era Încă În secolul al XIX-lea, se mențin elemente suprasătești ce pot fi legate cu o
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
o ,,imuabilitate identitară” a acestora. Alegerea etnonimului ,,Hellenos”, și nu ,,Romaios” În Grecia modernă exprimă nu doar opțiunea pentru restabilirea unei filiații cu elenismul antic, ci și ruptura cu ,,raționalismul birocratic occidental” Într-o țară a ortodoxiei. În Grecia, ,,vlahii” (aromânii), descendenți ai populației romanizate din Balcani, nu sunt nici astăzi recunoscuți ca minoritate etnică. În timp ce Romei i se contestă În Italia rolul de capitală, În pofida trecutului său imperial (dată fiind asocierea sa cu zona meridională, mai puțin dezvoltată În peninsulă
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
cu un efectiv total de 14 persoane. În cadrul grupului se observă o scădere a numărului de membri de la 25 în 1992 la 14 în 2002. Trebuie amintiți apoi rușii (11), tătarii (7) și germanii (6), dar și câțiva evrei, turci, aromâni. Românii constituie populația majoritară; numărul lor a crescut de la 8.079 persoane (1930) la 33.990 (1992). Pe ansamblul orașului, ultimul deceniu a adus cu sine o ușoară creștere în rândul minorităților etnice, cu 219 persoane, romii fiinde majoritari (214
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
lentă de la 2 persoane în 1930, la 11 în 2002; la fel și lipovenii, care astăzi formează un grup de aproximativ 47 de locuitori. Celelalte minorități dețin ponderi reduse care nu cunosc fluctuații. Printre acestea se numără: sârbii, turcii, tătarii, aromânii, macedonenii, sașii. Scăderea numărului membrilor unora dintre etnii se datorează în principal mobilității populației, pe când creșterea se asociază cu stabilirea în oraș a unor noi minoritari, cum este cazul romilor. Structura confesională Cele mai vechi lăcașe de cult de pe teritoriul
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
transpunerile în limba literară ale unor creații în dialect (Antologie lirică aromână, 1975, Antologie de proză aromână, 1977, Un veac de poezie aromână, 1985). Romanul „de sertar” Marea Serenității (I-II, 1996), aducând ca personaje de prim-plan comunitățile de aromâni, martore și victime ale unor timpuri istorice potrivnice, evidențiază la C. o putere de construcție epică, o forță de individualizare a eroilor și o eleganță stilistică deosebite. „Roman epopeic”, cum pe bună dreptate a fost caracterizat, Marea Serenității configurează un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286064_a_287393]
-
liric, București, 1974; Porni racheta, București, 1974; Povești de la Miazăzi, București, 1976; Poeți și poezie, București, 1980; Trei balade aromâne, București, 1980; Nihadz, București, 1980; Printre poeți, Cluj-Napoca, 1983; Ore de aur, București, 1983; Literatura română pentru copii, București, 1988; Aromânii ieri și azi, Craiova, 1995; Marea Serenității, I-II, București, 1996; Caleidoscop aromân, I-V, București, 1998-2000; Carte de vacanță pentru aromâni, București, 2001. Antologii: Antologie lirică aromână, București, 1975; Antologie de proză aromână, București, 1977; Un veac de poezie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286064_a_287393]
-
Nihadz, București, 1980; Printre poeți, Cluj-Napoca, 1983; Ore de aur, București, 1983; Literatura română pentru copii, București, 1988; Aromânii ieri și azi, Craiova, 1995; Marea Serenității, I-II, București, 1996; Caleidoscop aromân, I-V, București, 1998-2000; Carte de vacanță pentru aromâni, București, 2001. Antologii: Antologie lirică aromână, București, 1975; Antologie de proză aromână, București, 1977; Un veac de poezie aromână, introd. edit., București, 1985 (în colaborare cu Kira Iorgoveanu); Erori de calcul. Poeți români în grai aromân, București, 2000. Ediții: Nida
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286064_a_287393]
-
șederi în Anglia, al preocupării de a observa viața londoneză și de a fi permanent la curent cu problemele culturii engleze se reflectă inițial în câteva note și scurte eseuri apărute în „Convorbiri literare”, unde alternau cu schițele din viața aromânilor, însemnările despre poezia în dialect din Macedonia și cu florilegiile de versuri populare din aceleași ținuturi. Eseurile de anglistică se referă la personalități precum Thomas Carlyle, John Ruskin, Frank Harris, la teatru și reviste literare, dar și la imaginea românilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285714_a_287043]
-
poate afla din relatările contemporane expunerii lor, un efect deosebit de favorabil. Pe de altă parte, definindu-l poate în egală măsură, există la el un orizont al scrisului în care sunt proiectate originile sale, lumea „împietrită sub o vrajă” a aromânilor. Tache Papahagi, editor al literaturii în dialect a autorului, l-a apreciat ca pe un poet etnoliric „de o inspirație profundă și cumpănită”. B. este, printre scriitorii aromâni, cel mai apt să susțină dimensiunea reflexivă, fără a ignora nici metafora
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285714_a_287043]
-
vechime, a haiducilor, a luptătorilor aromâni pentru libertate. E o evocare nostalgică, o întoarcere obsesivă spre o umanitate distinctă în amalgamul de etnii din Balcani. SCRIERI: De la noi, București, 1903; Graiu bun. Calendar aromânesc, București, 1909; Pe drumuri. Din viața aromânilor, București, 1914; Romantismul englez, București, f.a.; Papers on the Romanian People and Literature, Londra, 1920; Zidra. Gardana. The Dead Pool, Londra-New York, 1921; O viață, București, 1921; ed. (Doda), Londra, 1925; Ruva. Între două lumi, București, f.a.; Romanul englez contimporan
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285714_a_287043]
-
el și adepții săi doreau să asigure tuturor cetățenilor, indiferent de originea lor etnică, toate drepturile, dar și să stimuleze conștiința "datoriilor comune", șeful partidului exprima concepția neoliberală asupra acestei probleme 669. Președintele liberalilor georgiști aducea în discuție și problema aromânilor din Peninsula Balcanică, dornici să se stabilească în România. În discursul susținut la Cameră, în aprilie 1931, Gheorghe Brătianu adresa ministrului de Externe o întrebare referitoare la politica statului român față de cererile unor aromâni din Macedonia de a se stabili
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
georgiști aducea în discuție și problema aromânilor din Peninsula Balcanică, dornici să se stabilească în România. În discursul susținut la Cameră, în aprilie 1931, Gheorghe Brătianu adresa ministrului de Externe o întrebare referitoare la politica statului român față de cererile unor aromâni din Macedonia de a se stabili în România, în condițiile în care pe teritoriul patriei lor fuseseră colonizați masiv grecii. El afirma totodată, "datoria statului român de a aduna pe teritoriul său elementele răslețite ale neamului care nu-și mai
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
teritoriul patriei lor fuseseră colonizați masiv grecii. El afirma totodată, "datoria statului român de a aduna pe teritoriul său elementele răslețite ale neamului care nu-și mai pot dezvolta aiurea ființa națională", militând, deci, pentru asigurarea dreptului de imigrare al aromânilor pe teritoriul României. În acest context, el critica atitudinea guvernului, apreciind că acesta acorda o atenție prea mare bulgarilor din Cadrilater, în loc să asigure aromânilor dreptul de colonizare promis în 1929670. În același timp, ziarul "Mișcarea" semnala eforturile făcute de conducerea
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
componenta antinațională a ideologiei comuniste, promovată de acesta. Evenimentul era potențat și de faptul că, urmare a negocierilor diplomatice duse de Nicolae Titulescu și a legăturilor lui Duca cu etnicii greci din România, a fost interzisă aducerea în țară a aromânilor "ostracizați de autoritățile grecești"684. Sugerând posibilitatea unui amestec sovietic în incidentele produse de comitagii, pe teritoriul Dobrogei, georgiștii criticau politica guvernului român, apreciind că acesta nu se implicase suficient în rezolvarea unor probleme care vizau siguranța națională și ignorase
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]