1,038 matches
-
educațională guvernamentală neglijase pregătirea unui personal calificat pentru fabricile producătoare de armament. El atrăgea, de asemenea, atenția asupra contrastului dintre ușurința cu care străinii pătrundeau în țară și ocupau posturi importante pentru economia națională și greutatea pe care o întâmpinau aromânii, când își exprimau dorința de a se stabili în România. Soluțiile gândite de liderul georgiștilor vizau asigurarea unor procente confortabile pentru elementele de etnie română în administrație, economie și în plan militar, o politică de colonizare internă și urbană, pentru
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
un intens proces de emigrare a populației de etnie turcă, statul român a permis acapararea pământurilor acestor emigranți de către un număr restrâns de "capitaliști". Aceștia și-au format proprietăți întinse, al căror rol național era nul, în timp ce, prin colonizarea unor aromâni, s-ar fi putut transforma radical caracterul etnic al provinciei. Astfel, georgiștii constatau că guvernul ignora soluția sugerată de ei, de a rezolva problema numărului mare de străini așezați în zonele de graniță ale țării, prin colonizarea elementelor românești din afara
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de Mica Înțelegere, acestea au semnat la 9 februarie 1934, Pactul Înțelegerii Balcanice, încercând, fără succes, însă, să atragă și Bulgaria 778. Gheorghe Brătianu semnala posibilitatea ca, în aceste împrejurări, să se găsească soluții și pentru rezolvarea problemelor grupurilor de aromâni răspândiți în Peninsula Balcanică, prin efectuarea unor schimburi reciproce de populații între statele balcanice. În anii 1931 și 1932, la sugestia Parisului și a Varșoviei, România a purtat discuții cu U.R.S.S., privind semnarea unui pact de neagresiune, care venea
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
comunități românești”, „Școala”, „Viața creștinească”, „Tradiții”, „Limba”, „Literatura”, „Revista cărții”, „Turism”. În primul număr, se publică articole precum: Coloritul românesc al Seghedinului, Descălecatul Ungariei și „problema românească” (Mihai Cosma), Elev român - școală ungurească (Vasile Marc), un grupaj de articole despre aromâni, între care și un interviu cu Vasile Barba de la Freiburg, Câteva idei despre reforma învățământului românesc din Ungaria (Florica Santău). Ștefan Cârsta scrie despre comunitatea ortodoxă de la Seghedin, Anamaria Brad despre răspândirea religiei baptiste printre români, Ana Borbély despre studiile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286401_a_287730]
-
căror identitate etnică și culturală era în pericol. În acest scop, G. publică numeroase articole pe teme de actualitate, însemnări, informații, extrase din conferințele unor politicieni importanți (Iuliu Maniu, Al. Vaida-Voevod), dar și texte despre istoria, tradițiile, limba și literatura aromânilor: George Murnu, Românii din Peninsula Balcanică, Theodor Capidan, Românii nomazi și Coborârea oilor la șes, I. Goschin, Din spiritul graiului aromânesc. Ultimul recenzează, de asemenea, volumul Bair de cântiți aromânești al lui George Murnu și comentează anecdotele lui N. Batzaria
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287335_a_288664]
-
lângă fereastră narează astfel de întâmplări, pe care spiritul de dreptate al autorului nu le poate oculta, sperând într-un fel de justiție divină a istoriei. Alte două volume, Tărâmul izvoarelor și Pinii de pe Golna, rememorează secvențe legate de viața aromânilor din Turia, ciclul continuând cu Pe muntele Ebal (1990), Steaua câinelui și Străinul de la miezul nopții, dedicate perioadei cele mai zbuciumate - detenția și trecerea prin închisorile morții de la Aiud, Canalul Dunăre-Marea Neagră, Mărgineni și Pitești, unde un număr mare de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
N. Steinhardt, „Înstelatele oglinzi”, ST, 1986, 1; Laurențiu Ulici, Laudă limbii române, AST, 1986, 5; Radu Săplăcan, Cifrul melancoliei, RL, 1988, 47; Mircea Popa, Orfism și vitalitate, ST, 1988, 11; Adrian Popescu, Un orfic printre moderni, ST, 1994, 4-5; Cândroveanu, Aromânii, 97-104; Papahagi, Interpretări, 110-116; Nicolae Mocanu, Teohar Mihadaș. In memoriam, Cluj-Napoca, 1999; Faifer, Faldurile, 83-86; Dicț. scriit. rom., III, 187-190; Popa, Ist. lit., II, 391-392. M.Pp.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288111_a_289440]
-
contabil până la pensionare. Publică sporadic în „Revista scriitorilor români”, „Ethos”, „Acțiunea românească”, „Solia”, „Unirea”, „Drum”, reviste ale exilului românesc, iar în anii din urmă scrie în periodicele aromâne din țară, „Deșteptarea” și „Dimândarea”. A redactat, de asemenea, o pagină pentru aromâni în ziarul „Cuvântul românesc” (Hamilton, Canada), al cărui colaborator permanent a fost. P. debutează în 1935, la numai paisprezece ani, cu versuri în „Lumina”, revista Liceului Comercial din Silistra. Tot atunci publică prima poezie în grai aromân, în revista „Armatolii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288646_a_289975]
-
Dobrogea sudică, ale cărei reflexe răzbat și la alți autori, de la Ion Pillat la Vladimir Cavarnali și Virgil Carianopol. P. publică și versuri aromâne, adunate într-o substanțială carte, Avnănghipsiri, apărută în 1996. Poetul nu putea să nu cânte soarta aromânilor, locurile unde trăiesc de milenii, prigoniți de învingători. O face în sonuri înfiorate, de bocet, ca în Niho, inflexiunile trimițând parcă la Doina eminesciană: „Di Avlona pân’ Sărună,/ mași lăieț armânlu adună! Di Catrina-Elbasan,/ jalea creaști an di an.../ Di
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288646_a_289975]
-
postfață Hristu Cândroveanu, București, 1996. Antologii: Poezii din închisori, pref. Vintilă Horia, Hamilton (Canada), 1982. Repere bibliografice: Gheorghe Rădulescu, „Cu acul pe săpun”, „Cuvântul românesc” (Hamilton, Canada), 1989, 163; Matilda Caragiu Marioțeanu, „Cu acul pe săpun”, RL, 1993, 11; Cândroveanu, Aromânii, 111-114; Hristu Cândroveanu, „Avnănghipsiri”, „Deșteptarea”, 1996, 6; Sasu, Dicț. scriit. SUA, 215-217; Manolescu, Enciclopedia, 553-554. Hr.C.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288646_a_289975]
-
pace cu administrația română; șvabii din Banat erau mai puțin conciliatori; nu au existat probleme deosebite cu minoritatea germană înaintea venirii lui Hitler la putere. Exista un număr mic de greci, armeni sau tătari în Dobrogea, unde se vor stabili aromânii (românii din regiunile Greciei); rămăseseră cîteva grupuri izolate de sîrbi în Banat și de austrieci și polonezi în Bucovina. Țiganii puteau fi găsiți pe tot cuprinsul țării. Se spune că siguranța națională este pentru națiune cum este cancerul pentru individ
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
5 milioane de sârbi, 3,8 milioane de croați, 1,4 milioane de sloveni, 800.000 de musulmani (cei mai mulți În Bosnia), 800.000 de macedoneni, 750.000 de albanezi, 496.000 de unguri, 400.000 de muntenegreni, 100.000 de aromâni și un număr incert de bulgari, cehi, germani, italieni, români, ruși, greci, turci, evrei și rromi. Dintre aceștia, numai sârbii, croații, slovenii, muntenegrenii și macedonenii erau recunoscuți ca etnii În Constituția din 1946, Însă li se recomanda, lor și celorlalți
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
unde au fost 3000 de participanți, directoarea Departamentului de Etnomuzicologie din Otawa m-a invitat să lucrez cu românii din Canada, în timp de aproape trei luni culegând peste 300 de piese extraordinare, nepublicate încă. Am făcut cercetări și la aromânii din Bulgaria și Iugoslavia, unde am descoperit fenomene foarte importante de studiat, însă aceste cercetări cu românii de peste hotare sunt încă foarte puține și ar trebui, chiar dacă este foarte târziu, să se întreprindă mult mai multe lucruri în acest sens
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]