23 matches
-
sora care avea doi copii mici. Nu se gândește la căsătorie, dar pe parcursul șederii la Paris prietenii îl sfătuiesc că ar fi cazul să-și întemeieze și el o familie. Fiind o fată bună, cunoscută de toți prietenii lui, o aromâncă cinstită și demnă, dedicată familiei, Tiberiu Cunia se hotărăște și o cere în căsătorie, imediat după întoarcerea de la fratele său. Totul se întâmplă cu repeziciune, fără a mai exista timp fizic pentru declarații de dragoste și preambuluri, și Florica este
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! (CAPITOLUL XVIII) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite_0_1_2_3_4_5_6_7_8_9_10_11_12.html [Corola-blog/BlogPost/356396_a_357725]
-
de ștergerea urmelor de identitate ale puținilor aromâni și vlași care mai îndrăzneau (și îndrăznesc) să mai vorbească românește pe acele meleaguri. În revista „Formula As” nr. 842/oct. 2008 este publicat un tulburător interviu luat de Ion Longin Popescu aromâncei Maria Vurduni Spânache din Veria-Grecia, care a declarat: „Deși România este statul cu cea mai mare obligație față de românitatea balcanică, Bucureștiul pare a fi uitat de existența noastră”. În interviu relatează un episod revoltător , când Ceaușescu a vândut statului grec
LIMBA ROMÂNILOR-6 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1437 din 07 decembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1417947883.html [Corola-blog/BlogPost/376755_a_378084]
-
Costache Caragiale.Din documentele vremii reiese că scriitorul a fost câteva luni copist la tribunalul Prahova. În 1879 moare tatăl său, fapt ce-l face să se gândească a-și întreține familia- mama, Ecaterina, născută în 1815 la Brașov, fiind aromâncă, și sora sa, Elena. De la vârsta de optsprezece ani este nevoit să aibă mai multe ocupații.Întro scrisoare, păstrată până astăzi, către Vlahuță, Caragiale s-a zugrăvit singur la această vârstă, aflat la răscruce de drumuri, ezitând între atracția către
ION LUCA CARAGIALE, SAU FORŢA REALISTĂ A ACTUALITĂŢII OPEREI LUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 362 din 28 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Ion_luca_caragiale_sau_forta_realista_a_actualitatii_operei_lui_0.html [Corola-blog/BlogPost/351076_a_352405]
-
că lucrează la un arbore genealogic, fiind convins că suntem rude pe departe! Am făcut această introducere, absolut necesară, fiindcă frumoasa Elena Gheorghe, vedetă de prima mărime a muzicii ușoare românești, este în egală măsură star muzical al minorității, fiind aromâncă după tată, preotul Gheorghe de la Clinceni. Cu câtă plăcere am ascultat albumul său «Lilicea vreariei» (Floarea iubirii)! Nu ascund că merg adesea la manifestările artistice ale armânilor, fie de ziua lor națională, pe 23 mai, fie la concerte și alte
ELENA GHEORGHE. ARTISTA NUMAI SURÂS ŞI FARMEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1654 din 12 iulie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1436717426.html [Corola-blog/BlogPost/379912_a_381241]
-
sora care avea doi copii mici. Nu se gândește la căsătorie, dar pe parcursul șederii la Paris prietenii îl sfătuiesc că ar fi cazul să-și întemeieze și el o familie. Fiind o fată bună, cunoscută de toți prietenii lui, o aromâncă cinstită și demnă, dedicată familiei, Tiberiu Cunia se hotărăște și o cere în căsătorie, imediat după întoarcerea de la fratele său. Totul se întâmplă cu repeziciune, fără a mai exista timp fizic pentru declarații de dragoste și preambuluri, și Florica este
63 DE ANI ÎN EXIL, O CARIERĂ STRĂLUCITĂ ŞI-UN PREMIU „VON HUMBOLDT”! de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 by http://confluente.ro/Tiberiu_cunia_63_de_ani_in_exil_o_cariera_stralucita_si_un_premiu_von_humboldt_.html [Corola-blog/BlogPost/360650_a_361979]
-
Costache Caragiale.Din documentele vremii reiese că scriitorul a fost câteva luni copist la tribunalul Prahova. În 1879 moare tatăl său, fapt ce-l face să se gândească a-și întreține familia- mama, Ecaterina, născută în 1815 la Brașov, fiind aromâncă, și sora sa, Elena. De la vârsta de optsprezece ani este nevoit să aibă mai multe ocupații.Întro scrisoare, păstrată până astăzi, către Vlahuță, Caragiale s-a zugrăvit singur la această vârstă, aflat la răscruce de drumuri, ezitând între atracția către
ION LUCA CARAGIALE, SAU FORŢA REALISTĂ A ACTUALITĂŢII OPEREI LUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Ion_luca_caragiale_sau_forta_realista_a_actualitatii_operei_lui.html [Corola-blog/BlogPost/359617_a_360946]
-
orchestra “Vlahos”. Școala Populară de Artă este foarte necesară pentru oricine se respectă și vrea să fie un artist adevărat.” cântă și muzică dobrogeană și aromânească. Iată cum scrie despre ea Hristu Cândroveanu într-o cronică de spectacol: “Această minunată aromâncă dobrogeană din Constanța chiar cântă - așa cum și respiră-, ca o privighetoare, în dialectul aromân / macedo-român, dar și în cel daco-român.” STEFAN SI AURELIA LAPUSAN / VALORI ALE CULTURII DE MASA IN DOBROGEA
Sirma Granzulea () [Corola-website/Science/307624_a_308953]
-
sprijinul lui Mussolini. Nu este de acord cu acțiunile lui Horia Sima de constituire a Guvernului de la Viena și a Armatei Naționale, în 1944. Se retrage în exil la Salò, în Italia. Aici se căsătorește cu Zoița Simu, și ea aromâncă din Veria. Rămâne văduv în 1977 și moare, tot la Salò, locul unde și-a trăit jumătate din viață, în vârstă de 80 de ani, la 7 aprilie 1985, într-o zi de Florii. A fost îngropat la 11 aprilie
Constantin Papanace () [Corola-website/Science/303828_a_305157]
-
vecl’iu?...// I vazea pâpânilor,/ I grailu armânescu!”. Fără o grijă excesivă pentru „potrivirea” vorbelor, rimă, ritm, poeta urmărește doar să comunice viu, dureros, cum sună și transpunerea versurilor ei în română: „De ce, pe orizontul/ Unde m-am ivit ca aromâncă,/ Mă trezesc noapte de noapte/ Și aud un freamăt, - Un grai vechi, din adâncuri?...// E freamătul bunicilor,/ E graiul aromânilor!”. Ca prozatoare, S.-M. se înscrie în categoria autorilor cu o scriitură supravegheată, care recurg în mod obișnuit la metaforă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289928_a_291257]
-
de la care pornește. În acest fel, s-a făcut repede cunoscut și iubit în întreaga Macedonie, ca și în țară, printre aromâni. Bunăoară, un poem al său, foarte cunoscut, Un cântec, subintitulat „motiv folcloric”, „povestește” despre o tânără și preafrumoasă aromâncă; răpită de propria-i mândrețe în timp ce se oglindea în apa cristalină a unui izvor, întreabă izvorul dacă știe să-i spună cine anume se va bucura de minunea trupului ei; motiv narcisiac, combinat cu mitul popular balcanic al țărânei ce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286154_a_287483]
-
mult colonelul Capdebou și un alt ofițer, al cărui socru a procurat și clopotul. O nouă condamnare pentru părintele Ioan Spre sfârșitul anului 1958, la un nou val de arestări, s-au găsit la o percheziție făcută Despei Olariu, poetesă aromâncă, câteva poeme de Radu Gyr și o scrisoare în care erau amintite mai multe nume de români macedoneni, cu care părintele Ioan se întâlnise prin închisoare sau la Canal. S-a constatat că Despa Olariu vizitase colonia și adunase date
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
industrie și în cazuri mai rare au pătruns în finanțe și agricultură. Ei au lăsat construcții monumentale urbane precum și două poduri peste Dunăre în centrul capitalei. La 1815, la Buda Pesta s-a înființat „Societatea Culturală a femeilor române” unde aromâncele au avut o pondere însemnată. Un lung șir de nume s-au ilustrat în societatea maghiară și Austria unele rămânând celebre: Sina, Roza, Duca, Mangiarli, Manase, Darvari, Popp, Diaconovici, Cociu, Marcușu, Paciurea, Mocioni, Șaguna, Dumba, Gojdiu și mulți alții. Ultimul
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
industrie și În cazuri mai rare au pătruns În finanțe și agricultură. Ei au lăsat construcții monumentale urbane precum și două poduri peste Dunăre În centrul capitalei. La 1815, la Buda Pesta s-a Înființat „Societatea Culturală a femeilor române” unde aromâncele au avut o pondere Însemnată. Un lung șir de nume s-au ilustrat În societatea maghiară și Austria unele rămânând celebre: Sina, Roza, Duca, Mangiarli, Manase, Darvari, Popp, Diaconovici, Cociu, Marcușu, Paciurea, Mocioni, Șaguna, Dumba, Gojdiu și mulți alții. Ultimul
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
MAICA TEREZA, AROMÂNCĂ DIN NEAMUL BOIAGI Stimate Domnule Vlad Bejan, În primul rând vă mulțumesc pentru revistele pe care mi le-ați trimis și pentru publicarea în "Ginta Latină" a articolelor mele despre manifestările aromânilor din Macedonia. Vă sunt recunoscător că găsesc în
Curierul „Ginta latină” by Kostov Pushuticlu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2344]
-
aromânilor din Macedonia. Vă sunt recunoscător că găsesc în paginile revistei pe care o conduceți informații interesante și utile bineînțeles, mă interesează mai mult cele despre aromâni, dar nu numai. M-ați întrebat despre Maica Tereza. Bineînțeles, ea a fost aromâncă după tată, din vestita familie Boiagi, iar după mamă a fost albaneză catolică, din așa-zișii ladini din jurul orașului Prizren din Kosovo. Noi, aromânii, niciodată nu am negat faptul că fericea mamă a necăjiților a fost și albaneză, dar, din
Curierul „Ginta latină” by Kostov Pushuticlu () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2344]
-
firesc, cu mesaj: "Haide, bre!". Mesaj adresat poate tatălui, singurul aromân într-o "într-o casă cu trei grecoaice", a cărui singurătate o convertește, la vîrsta majoratului, pe autoare, care începe atunci să spună și să-și spună că e aromâncă. Mesaj adresat poate cititorului, căci la sud de Dunăre un mileniu de cultură pare să fi dispărut. O pierdere de care e vinovat, crede Irina Nicolau, doar păgubașul - "Cînd psihanaliza va demonstra că și culturile, nu numai oamenii, sînt marcate
Balcanii între real și imaginar by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15724_a_17049]
-
Andrei Moisoiu (Google) Femeile aromânce în vârstă din Dobrogea au tatuat pe mână sau pe frunte un tatuaj în formă de cruce, acesta reprezentând un mister pentru istoricii care au încercat de-a lungul timpului să afle semnificația și motivul pentru care a fost făcut
Tatuajele misterioase ale bătrânelor aromânce din Dobrogea. Ce semnifică și de ce îl poartă by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/63437_a_64762]
-
antropolog al tatuajelor, în Grecia, povestește despre întâlnirea cu sa cu Giannoula Giannaki (grecizat) / Ianula Ianachi - Ioana Enache (născută în Albania în 1906, apoi stabilită în nordul Greciei). În momentul cercetării lui Lars (2002), Ianula era printre puținele femei vlahe / aromânce din Grecia care mai aveau tatuaj în formă de cruce (pe brațul drept și pe frunte). Mama ei avea cinci tatuaje cruciforme pe frunte. Ianula ne spune motivația acestuia: protejarea de a intra în haremurile turcești, deoarece aceștia considerau mutilate
Tatuajele misterioase ale bătrânelor aromânce din Dobrogea. Ce semnifică și de ce îl poartă by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/63437_a_64762]
-
dacă deschizi televizorul, într-o lume cu tineri grăbiți să-și trăiască viața haotic, fără nici un sistem de valori, îmi iau îngăduința să vă rog să citiți această carte. Copilăria, cum spuneam, i-a fost tihnită. Tatăl - medic remarcabil, mama, aromâncă din celebra familie Papacostea - absolventă a Facultății de Litere și Filozofie, le-au oferit copiilor, ei și fratelui Andrei, un început de viață minunat: o casă, construită de tată!, în care domnea armonia, profesori de limbi străine, vacanțe la munte
Între memoria ei și uitarea noastră by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/3990_a_5315]
-
comuna prahoveană Poiana-Câmpina, unde se pare că găsi liniștea deplină și aerul nepoluat, după care tânjise, În vreme Îndelungată, până la etatea de 64 de ani. 6. TAȘU (TAȘI) s-a ivit În această lume În anul 1936. Este căsătorit cu aromânca MARIA ȚOLA din cătunul tulcean Hagilar. Are o fiică TUDORA II (care, la rându-i, este mamă, a unei fete, CRISTINA) și un fiu MIHAI (MIHU) II(mai mare decât TUDORA II), care, căsătorindu-se cu aromânca ELENA PIȘTALU din
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
Este căsătorit cu aromânca MARIA ȚOLA din cătunul tulcean Hagilar. Are o fiică TUDORA II (care, la rându-i, este mamă, a unei fete, CRISTINA) și un fiu MIHAI (MIHU) II(mai mare decât TUDORA II), care, căsătorindu-se cu aromânca ELENA PIȘTALU din localitatea tulceană Bașchioi, a devenit tatăl lui ALEXANDRU II, născut În 1985, și al Maricăi, apărută În 1987. De reținut că acest al șaselea fiu al lui Stere Derdena se numește, În realitate, TAȘU DERDENE din cauza neatenției
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
trec, dintr-o sumedenie de motive estetice sau... mai întâi faianța roșie asociată cu măsuțele de plastic mov și zumzetul jocurilor mecanice sunt factorii de decor ce m-au făcut să ocolesc crâșma ținută de o femeie uscată, după unii aromâncă, după alții chiar rudă cu fotbalistul Hagi. Mai era și motivul că aici nu găseam, ca la Carmen, bere la zece mii, nici vodcă din cea mai proastă, de șapte mii (aia căreia eu îi zic benzină și, dintr-un minim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
la Carmen, bere la zece mii, nici vodcă din cea mai proastă, de șapte mii (aia căreia eu îi zic benzină și, dintr-un minim self respect, continui să nu mă otrăvesc cu ea) și de douăzeci și... În plus, cârciuma aromâncei mai era și închisă duminică seara când treceam eu simțind nevoia să mă „îmbărbătez“ pentru cufundarea în criptă. Din stradă, puteam să-l văd pe dom’ profesor singur la masa lui, supărat pe toată lumea, înjurând amical și fără drept la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]