158 matches
-
numesc acolo - care a dat mai mulți căpitani de armatori, adică un fel de șefi, dintre care cel puțin trei - doi frați în veacul al optsprezecelea și unul în veacul al șaptesprezecelea - sunt cântați în foarte frumoase cântece populare și aromânești și grecești. - Interesant! - Mai mult, un turcolog al nostru (care a murit acum zece ani) - Nicoară Beldiceanu - a descoperit în primele recensăminte financiare ale turcilor, doi ani după luarea Constantinopolelui, în târgul Cărpiniș (cântat în cântecele bătrânești ale lui Nicolo
Neagu Djuvara by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/13985_a_15310]
-
urma, în continuare, Facultatea de Litere din București, unde îi are ca profesori pe Caracostea, Dragomirescu, Iorga sau Take Papahagi. Frumusețea Profirei și în special privirea misterioasă o transformă în... Sfânta de la Corița, model pentru figurile sfinților pictați în bisericuța aromânească de la Corița. Amintiri despre Mircea Eliade Tânăra studioasă și refractară la avansurile sentimentale ale unor Radu Boureanu, Anton Holban sau Zaharia Stancu, se apropie, în această perioadă, de Mircea Eliade, tânărul de o inteligență fascinantă. Cei doi fac cunoștință printr-
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
lexicală; 3. exerciții. La aceste lecții, se adaugă diverse secțiuni auxiliare: alfabetul, scrierea și pronunțarea. Foarte util este și glosarul de la sfârșitul volumului (p. 259-338), cu echivalente în dacoromână, franceză și engleză. Textele sunt concepute pe două coordonate ale existenței aromânești: viața de zi cu zi - exemplu viu de supraviețuire / adaptare istorică - și cea intelectuală, de cucerire, prin cultura proprie, a locului meritat în conștiința / memoria europeană. Aceste două niveluri sunt dezvoltate pe dimensiunea contemporaneității (Cu avionlu, La hotelu, La yeatru
Aromâna de lângă noi by Coman Lupu () [Corola-journal/Journalistic/10430_a_11755]
-
i). La acestea, se adaugă lecții privind viața de familie (Stau cu casa pi Calea a Șoputlui), relațiile interumane (Carti câtrâ unâ oaspitâ), gradele de rudenie (Nipoțl'i alu papu Mita). Textele se constituie astfel într-o microenciclopedie despre universul aromânesc, de larg interes pentru diverse categorii de cercetători, de la lingviști și filologi până la istorici, sociologi, antropologi. Lecția 25, Oamini armâni cu anami, reliefează, în acest sens, în subtext, relația de profunzime dintre cultura (daco-)română și spiritualitatea aromânească, afirmată în
Aromâna de lângă noi by Coman Lupu () [Corola-journal/Journalistic/10430_a_11755]
-
despre universul aromânesc, de larg interes pentru diverse categorii de cercetători, de la lingviști și filologi până la istorici, sociologi, antropologi. Lecția 25, Oamini armâni cu anami, reliefează, în acest sens, în subtext, relația de profunzime dintre cultura (daco-)română și spiritualitatea aromânească, afirmată în cele mai variate domenii, mai ales în spațiul românesc, ca o contribuție majoră la dezvoltarea pe coordonate europene a latinității răsăritene. Pentru cine citește antologia de versuri semnate de Constantin Belimace, George Murnu, Nuși Tulliu, Kira Iorgoveanu etc.
Aromâna de lângă noi by Coman Lupu () [Corola-journal/Journalistic/10430_a_11755]
-
1247 vorbește de "majores terrae", adică cei mai mari ai pămîntului. Ei sînt considerați, sînt convins că sînt strămoșii boierilor români. Bine, dar acuma m-ați întrebat de familia paternă, care nu e din boieri mari. Djuvăreștii sînt o familie aromânească, deci din Munții Pindului, în Dicționarul lui Papahagi zice neam de celnici aromâni, adică trebuia să fie șefi de clan. Și sînt cîțiva care au jucat un rol politic și sînt foarte frumoase poezii epice, cîntece bătrînești, și românești, și
Acasă la NEAGU DJUVARA by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12760_a_14085]
-
la apartenența lor la românitate. Lingvistul german Gustav Weigand a fost primul care i-a numit aromâni și, de atunci, acest termen s-a încetățenit. În prezent se mai poate vorbi sigur de 500-700 de mii de vorbitori ai dialectelor aromânești la sud de Dunăre, împărțite în trei subgrupe distincte: macedo-român (cel mai mare de altfel), meglenoromân (numai în Bulgaria, 15-20 de mii de vorbitori) și dialectul istro-român în Peninsula Istria (azi Croația, circa 2 000 de vorbitori). Despre veridicitatea acestor
Agenda2005-03-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283288_a_284617]
-
istro-român în Peninsula Istria (azi Croația, circa 2 000 de vorbitori). Despre veridicitatea acestor cifre este însă greu de făcut o apreciere, deoarece, din motive diferite decât cele demografice, în unele publicații apar alte informații. Cea mai mare grupare dialectală aromânească, cea macedoromână, include graiurile sale în diviziuni reciproc inteligibile: farserot, gramoștean, moscopolean, pindean, muzachear, gopeștean-muloviștean, olimpian etc. O dovadă că cifrele menționate sunt discutabile o reprezintă și o altă accepțiune a numărului de aromâni din Balcani. Potrivit acesteia, în Grecia
Agenda2005-03-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283288_a_284617]
-
a vorbi despre chestiunea aromână, scriitorul, ziaristul și editorul Hristu Candroveanu, în același timp președintele Societății de Cultură Macedoromână, își amintește: „Am fost în Albania, cu mulți ani în urmă. Călătorind spre Korçë, ne-am apropiat de Bithkuqi, un sat aromânesc din zonă, pe care am vrut să-l vizităm. Până am ajuns noi acolo, la marginea satului s-a strâns un grup de oameni. După ce am coborât din mașină, eu i-am salutat: Bună dzua, oamini buni! S-a lăsat
Agenda2005-03-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283288_a_284617]
-
vorbitori apreciat a fi de 300 000-400 000. În Albania, de exemplu, o singură biserică, cea din Korçë, oficiază slujbe religioase în limba maternă. De altfel, nici în trecut lucrurile nu stăteau cu mult mai bine. Sub stăpânirea otomană, populațiile aromânești nu primesc recunoașterea ca națiune decât foarte târziu (în anul 1905), recunoscându-se astfel în final dreptul la școli românești și la propria biserică. Destinul tragic al aromânilor în această trecută mie de ani îl explică azi nu numai împrăștierea
Agenda2005-03-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283288_a_284617]
-
trecută mie de ani îl explică azi nu numai împrăștierea regională, ci și asimilarea și deznaționalizarea prin mediile de informare moderne, precum și dezavantajele sociale ca minoritate nedorită, lipsită de școală, biserică sau publicații (este suficient să amintim că prima Biblie aromânească e tipărită de abia în secolul al XIX-lea). De la Victor Eftimiu la Gheorghe Hagi Conștientizarea românității comune a dat culturii autohtone nume însemnate ale unor români sud-dunăreni: Mihai Nicolescu, Constantin Belimace, Nicolae Batzaria, Pericle Papahagi, Gheorghe C. Roja, Emanoil
Agenda2005-03-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283288_a_284617]
-
Rodica Zafiu În studiile istorice sau lingvistice asupra "chestiunii aromânești", este aproape obligatorie prezența unor explicații preliminare asupra denumirilor populației și ale dialectului în discuție. Așa cum arăta Max Demeter Peyfuss în 1971, în Chestiunea aromânească (citez după traducerea românească, apărută la București, Editura Enciclopedică, 1994, p. 11): "deși literatura științifică
"Machidon" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16736_a_18061]
-
Rodica Zafiu În studiile istorice sau lingvistice asupra "chestiunii aromânești", este aproape obligatorie prezența unor explicații preliminare asupra denumirilor populației și ale dialectului în discuție. Așa cum arăta Max Demeter Peyfuss în 1971, în Chestiunea aromânească (citez după traducerea românească, apărută la București, Editura Enciclopedică, 1994, p. 11): "deși literatura științifică generală, istorică, etnografică și lingvistică despre aromâni este foarte bogată, nu s-a ajuns pînă astăzi la un consens asupra numelui acestui neam". în limbajul
"Machidon" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16736_a_18061]
-
sau la populația ei, originar din Macedonia"; din familia sa lexicală apar: macedoneancă, macedoromân și macedoromâncă. Forma preferată de presa de azi e desigur de origine populară; o dovedește chiar aspectul său fonetic. Circulația îi este atestată chiar în textul aromânesc din dicționarul Matildei Caragiu Marioțeanu: ""Machidonu'" singuru nu-i numâ bunâ, câ nâ minteaști cu alti mileț ditu Balcani"; în versiune română: ""macedonean"/ "machidon" singur nu-i nume bun, căci creează confuzie cu alte neamuri din Balcani". în presa actuală
"Machidon" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16736_a_18061]
-
macedon cu sensul "aromân": "numele meu este Hagivreta Tascu, sînt macedon, mi se spune "Stere", nu am cazier și sînt total împotriva impostorilor" (Evenimentul zilei = EZ 2 iunie 2000, varianta pe Internet); acestuia îi corespunde adjectivul macedonean, -ă cu sensul "aromânesc": "cunoscutul lăutar de muzică macedoneană, Gică Coadă, cel care i-a compus lui Gică Hagi un cîntec în limba sa maternă" (EZ 2454, 2000, 4; sublinierile, aici și în continuare, îmi aparțin). Mult mai des e folosită forma machedon :" Ce
"Machidon" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16736_a_18061]
-
cu dispariția, dacă nu sînt adoptate, de către organisme internaționale, de tipul Uniunii Europene, măsuri eficiente de protejare și ocrotire ca entități minoritare etnice. Am asistat la reuniuni în care un dn Vasile Barba ce conduce, la Freiburg, un comitet european aromânesc (cu întîlniri internaționale periodice) și-a înscris organizația (și, prin ea, etnia pe care o reprezintă) ca popor distinct, într-un organism internațional de specialitate, motivînd această decizie prin aceea că astfel poate obține ajutor și asistență internațională pentru conaționalii
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
grecilor ortodocși a crescut, cum arată autorul nostru, atunci în intensitate, deși aromânii au luptat pentru independența Greciei. Și, dimpotrivă, în cele cinci secole de dominație turcă aromânii s-au bucurat de relativă autonomie. O treaptă superioară a activității școlilor aromânești începută în 1864 (cînd au apărut școli și în Macedonia) este cea de la sfîrșitul secolului al XIX-lea cînd statul român alocă substanțiale subvenții (și guvernele liberale și cele conservatoare) pentru întemeierea de școli pentru aromâni. Din păcate, aceste școli
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
ajuns inspector general atotputernic al școlilor (a)românești din Turcia, cu sediul la Monastir, unde România avea un consul, a intrat în conflict cu cîțiva profesori, cu care a adus iremediabile daune școlilor (a)românești și, în general, mișcării naționale aromânești. Nu e adevărat că D.A. Sturdza, în 1901, ar fi fost împotriva acestor școli. În realitate, în 1901, cînd Sturdza a devenit prim-ministru, România parcurgea o criză economică acută, ceea ce a determinat aspre economii bugetare, inclusiv din substanța subvențiilor
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
elenizare, slavizare și albanizare aromânii din Macedonia, Epir, Tesalia. Momentele de afirmare, în numele identității lor romanice, a unuia sau altuia dintre grupurile de vlahi din Peninsula Balcanică, a celui din Hoemus, prin Asănești, în secolul al XIII-lea, a celui aromânesc, prin acțiunea statului român în secolele al XIX-lea, al XX-lea, nu mi se pare a fi fost, la scara istoriei decît ultimele zvîcniri de vitalitate". Gheorghe Carageani - Studii aromâne. Cuvînt înainte de Nicolae Șerban Tanașoca. Editura Fundației Culturale Române
Din nou despre tragedia aromânilor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16824_a_18149]
-
cîte "o clipă perfectă" în compania "Profesorului", "maestrului", "magistrului", sau, pur și simplu, "Cher Ami". Matilda Caragiu-Marioțeanu întrezărește un semn al destinului propriu în adjectivul toapsecu din latinescul toxicus,-um în timp ce Al. Rosetti explica trecerea lui x (cs) în ps-ul aromânesc. Doar după o singură discuție, foneticianul ghicise în tînăra studentă pe viitorul specialist în aromânistică și, iată, așa a rămas. Sanda Golopenția îi surprinde unele momente de oboseală, de slăbire a optimismului, dar identifică lesne resorturi salutare: "Timpul, o disciplină
Februarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/11994_a_13319]
-
și cele temporare vor fi deschise, cu intrare liberă, în intervalul 10.00-20.00. Iar în curte și la Clubul Țăranului, intre orele 20:00 și 23:00 puteți trăi o experiență autentică aromână. Vă veți bucura de bucate tradiționale aromânești, expoziție de fotografie veche, muzică și dansuri. Tema de acest an a Zilei Internaționale a Muzeelor este Muzeele (memorie+creativitate)=progres social. Program: 10.00 - 20.00 Vizitarea expoziției permanente și a expoziției ORAVITZAN, deschisă în sălile Irina Nicolau, Oaspeți
Ziua Internațională a Muzeelor și Noaptea Europeană a Muzeelor la Muzeul Țăranului Român [Corola-blog/BlogPost/98177_a_99469]
-
oboi, Bogdan Gugu - clarinet, Ionuț Emil Mardare - fagot, Cristian Borca - corn, sunt tineri cu un palmares remarcabil, susținând concerte pe scene cunoscute din străinătate alături de orchestre și dirijori de prestigiu. 20.00 - 23.00 Muzică tradițională cu Grupul vocal bărbătesc aromânesc Boatsea Pindului și Taraful Ionel Tudorache, în Curtea interioară. Intrarea liberă. Grupul vocal bărbătesc Boatsea Pindului, condus de Vasile Anastase Topa a luat ființă în anul 2002 din dorința de a duce mai departe cântecul și obiceiurile aromânești, precum și portul
Ziua Internațională a Muzeelor și Noaptea Europeană a Muzeelor la Muzeul Țăranului Român [Corola-blog/BlogPost/98177_a_99469]
-
vocal bărbătesc aromânesc Boatsea Pindului și Taraful Ionel Tudorache, în Curtea interioară. Intrarea liberă. Grupul vocal bărbătesc Boatsea Pindului, condus de Vasile Anastase Topa a luat ființă în anul 2002 din dorința de a duce mai departe cântecul și obiceiurile aromânești, precum și portul tradițional de peste 200 de ani. De la înființare și până în prezent grupul a participat la numeroase festivaluri și simpozioane naționale (Sighișoara, Săpânța, Constanța, Brașov, Timișoara etc.) și internaționale (Bulgaria, Serbia, Republica Macedonia). Taraful Ionel Tudorache este un taraf de
Ziua Internațională a Muzeelor și Noaptea Europeană a Muzeelor la Muzeul Țăranului Român [Corola-blog/BlogPost/98177_a_99469]
-
în stil vechi pentru violă și pian, Sonatina pentru pian, Cvartet de coarde nr. 1 în Do Major), Muzicii corale (Mărăcinul pentru cor mixt), Cântece și coruri pentru copii etc. Muzicii vocale (Patru cântece pentru voce și pian, Zece cântece aromânești pentru voce și pian) și cu deosebire Muzicii de film (Grădinile Capitalei, Pădurea Îndrăgostiților, În sat la noi. Nepoții gornistului. Brigada lui Ionuț, Desfășurarea, Muntele Retezat etc.) fac parte din patrimoniul artistic românesc. Majoritatea acestor opusuri au fost interpretate în
Un important jubileu: CENTENAR ION DUMITRESCU by AL. I. BĂDULESCU () [Corola-journal/Journalistic/84357_a_85682]
-
înălțimilor, urcușul e falnic, iar coborâșul e jalnic.“), poeme „filozofice“ („...prin cele șapte puncte, / vitale - în șapte glasuri tainice - / de la bază la creștet, / în șapte păcate eterne, / etern antistres: / stresul ca o boală / a vindecării / de propria identitate / nealtruistă...“), folclor aromânesc („Bate cuclu spuli tut / Fug armânii, tu munț, / Un-spri-un-ti l’ea haraua, / L’izlipsesc tuta duneaua“) etc. etc. Găsim de toate în acest volum, în afară de dovezi de bun-gust. Despre cavitate Maxim Crocer este un autor misterios, descoperit de un editor
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]