66 matches
-
de ce, printre cei care s-au ocupat, la noi, de acest fenomen lingvistic de mult cunoscut și cercetat dar care continuă să intereseze pe contemporanii noștri, v., de ex., Matilda Caragiu Marioțeanu care a scris tabuul - cauză a schimbării lingvistice: arom țalu în SCL, 1-4, 1997, pp. 71-74) nu a fost citat și I. A. Candrea care, de altfel, nu apare deloc la Bibliografie deși serviciile făcute limbii române prin operele sale, pe diverse planuri, au fost enorme! De asemenea în
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
23 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Rom înseamnă hoț în toate limbile indiene inclusiv în romani. O pot dovedi, dar asta cu altă ocazie. Dacă rom înseamnă hoț, apoi cu siguranță această vârTUTE (nu) o posed. Eu sunt mai degrabă AROM, apelând la indoeuropeanul privativ -a. Am avut cinstea de a mă autoinvita la lansarea volumului doamnei Julieta Rotaru. Deși doamna Julieta mi-a dat un timid like pe facebook. Fiind expert în e-semiotică, și interpretând-l, eu venii. La
AVENTURĂ LA ACADEMIA ROMÂNĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350017_a_351346]
-
de vedere al ne-romilor. Sunt sigur că romii nu au habar de asta. 99 la sută nu știu măcar că sunt studiați ca cobaii . Dar nici domnul Granqvist nu cred că știa că cabala numelui l-a predestinat să fie arom. Terminația numelui domniei sale este de fapt numele primului rom care a scris un dictionar de romani pe la sfârșitul anilor 1700, rom care se numea Vistai, și a fost și elev al seminarului Calvinist din Blaj. Viorel Achim a ținut un
AVENTURĂ LA ACADEMIA ROMÂNĂ de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350017_a_351346]
-
vorba călător trebuie analizată din cale + ător nu poate fi acceptată, deoarece sufixul în discuție nu se adaugă la substantive. Pe bună dreptate acad. Ion Coteanu nu e de acord cu încercarea lui Candrea de a aduce în discuție un arom. drumător, necunoscut autorului DDA. Citește mai mult Ne referim la numele de agent cu sensul „care călătorește, care e în călătorie“. În românește „sufixul - ător formează nume de agent de la verbe și numai de la acestea, ca lucrător de la a lucra
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
vorba călător trebuie analizată din cale + ător nu poate fi acceptată, deoarece sufixul în discuție nu se adaugă la substantive. Pe bună dreptate acad. Ion Coteanu nu e de acord cu încercarea lui Candrea de a aduce în discuție un arom. drumător, necunoscut autorului DDA.... XI. SOARE SFÂNT, de Ion Cârstoiu, publicat în Ediția nr. 1896 din 10 martie 2016. În Dicționar etimologic,2004 și reluat în Eseu despre originea limbilor,2010,p.227 scriam legat de etimologia lui sfânt următoarele
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/369930_a_371259]
-
vorba călător trebuie analizată din cale + ător nu poate fi acceptată, deoarece sufixul în discuție nu se adaugă la substantive. Pe bună dreptate acad. Ion Coteanu nu e de acord cu încercarea lui Candrea de a aduce în discuție un arom. drumător, necunoscut autorului DDA. E limpede că trebuie să căutăm un verb dar nu *caballare ori *caballitare propuse de Al. Ciorănescu, căci omul nu călătorește numai pe cal, ci pe jos, cu măgarul, cu căruța, fără să mai vorbim de
CĂLĂTOR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1957 din 10 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/354033_a_355362]
-
puține derivate; 4. autohtone-160 (170), cu 1400 derivate, așadar aprox. 1500. În ceea ce privește repartizarea dialectală, cuvintele autohtone (traco-dace) nu se află în toate cele patru dialecte ale limbii române-majoritatea se află în dialectul daco-român (nordic), numai trei cuvinte lipsesc din acesta (arom. ..). Referitor la împrumuturile în limbile vecine, cuvintele autohtone românești împrumutate în limbile vecine sunt repartizate astfel: în maghiară-80, ucraineană-50, germană (sași)-40, bulgară-35, sârbo-croată -33, poloneză-20, neogreacă-20, cehă-10, albaneză-nu știm !54 Limba română prezintă un caracter unitar și omogen numai
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cu un da afirmativ la întrebarea: “Nu-i așa că pasta de ghete Bom Bom-Beo poate să și lipească unde e de lipit, evident dacă n-ați folosit-o ca tampon antireumatic, înlocuitor de napalm, conservant de conserve sau supco cu arom ă de creveți artificiali!” 19. CROCODILI A sosit și ne acordă un interviu celebrul industriaș român de origine internațională Palmipediu Bianc Ați venit singur ? Nău. Sint cu my mullier, Lylyn. Nevasta la mine a crescut într-o fermă din Texas
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
lapte" (Tinca); cartofii sunt lehuzi (Har); timpul se ține de oameni "ca un câine flămând"; simbolurile biblice sunt învăluite în mister: "Nu-nchide ochii, nu adormi/ Ceasul e pe-aproape, pe-aici/ Trebuie să treacă". Atrag atenția formele verbale inventate (aroamele, dupăprânzele), "genele lui Dumnezeu cad în călimarul poetului". Arghezi e un poet nereligios care se opune zădărniciei și morții. Transcendența argheziană este o transcendență goală, iar imaginile tăcerii, nepătrunsului sunt imagini ale absenței. Impresionează în creația sa combinația expresie crudă
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
toponimi zare“, în CL, XXXVIII, 1993, nr. 1-2, pp. 255-259; Citat de șase ori în lucrarea de referință Lexicon der Romanistischen Linguistik, vol. III, Niemayer, Tübingen, 1989. Dedic această carte nepoților mei, Ștefan Matei, Teodora-Maria și Tudor. Abrevieri alb. albanez arom. aromînesc av., avest. avestic bg. bulgăresc ceh. cehoslovac cr. croat cum. cuman dac. dacic gr. grecesc GALR Gramatica limbii romîne, EA, 2005/2008 GBLR Gramatica de bază a limbii romîne, Univers Enciclopedic Gold, 2010. got. gotic i.e. indoeuropean ir., iran
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
ipoteza continuității dintre numele antic, probabil trac la origine, și cel actual, Pușcariu a enumerat mai multe exemple, e drept mai ales din dialectele sud-dunărene, în care a în poziție nazală nu a evoluat la î (i.r. arel, „inel“, arom. antînu < antaneus, megl. ampirat, „împărat“, rom. andrea „undrea“ etc.). Evoluția (sau alternanța) e > o s-ar putea explica și printr-un reflex maghiar (asemănător celui petrecut în rom. brînză > magh. bronza, rom. bărbat > magh. borbat). Oricum, soluția continuării de către actualele Ampoi
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
sunt, pe scurt, următoarele: bază slavă (cf. apel. srb. padeș, „cădere“, și toponimul srb. Padeș); ca și Padea, Padina, se bazează pe tema slavă pad„a cădea“ (existentă și în rom. zăpadă, năpădi), și se compară cu rus. padî, „vale“, arom. pade, „loc șes, pajiște“, adv. „jos“; apel. rom. padeș, „platou mic“, existent, alături de diminutivul pădeșel, prezent în toponimul Pădeșel avînd, după unii și variantele pădișel, pădejel; baza antroponimică Padeș < Padea < sl. Pade < radi calul Pa(detașat din Pavilă, Pantelimon etc.
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
sensibil îmbunătățit. Îl rog să primească sincere mulțumiri pentru ajutorul acordat. În calitate de coordonator al colecției, îl rog să accepte munca ingrată de redactor și la volumele viitoare ale acesteia. M. S. Abrevieri a. anul ac. acuzativ alb. albanez ar. arab arom. aromân bg. bulgar CADE I.-Aurel Candrea și Gh. Adamescu, Dicționarul enci clopedic ilustrat „Cartea Românească“, Editura „Cartea Românească“ București, [1931] cat. catalan CDDE I.-A. Candrea-Ov. Densusianu, Dicționarul etimologic al limbii române. I. Elementele latine. A-Putea, Bucu rești
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
este posibil să se fi păstrat totuși în română, dacă acceptăm ipoteza că rână „coastă, latură“, din expresia a sta într-o rână, vine din lat. ren. Rinichi și rărunchi au arii diferite: rinichi este răspândit în Muntenia (și în arom. arnicl’u), iar rărunchi apare în restul României. Acesta din urmă s-a confundat, din cauza asemănării fonetice, cu rărunche „gălbenele“, numele unei plante moștenit din lat. ranunculus, derivat diminutival al lui rana „broască“! Rinichi câștigă teren, pentru că a fost adoptat
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
se prepară, în mod special, la marile sărbători, Crăciunul și Paștele. Mâncăruri de Crăciun Sarmalele reprezintă mâncarea tradițională de Crăciun. Denumirea acestui fel de mâncare vine din tc. sarma, care s-a împrumutat în română (există și în dialectele sud-dunărene: arom. sărma și megl. sarma) și s-a răspândit și în celelalte limbi balcanice (neogreacă, bulgară, sârbă). În română, cuvântul sarma are prima atestare într-un document din 1817, publicat de N. Iorga. Varianta sarmă din vestul țării este din sb
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
fapt izolat în Romania. În italiană, lappa este termenul savant, dar forma curentă este derivatul lappola. Cf. și sp. lampazo < lat. lappaceus, de asemenea forma cea mai frecventă în spaniolă. În sfârșit, lăpuș este bine reprezentat și în dialectele sud-dunărene (arom. lăpuș, megl. lăpu(ș)), ceea ce este un argument în plus în sprijinul etimologiei propuse mai sus. mătușă Rom. mătușă are la origine lat. amita „mătușă“, un derivat de la lat. amma „mamă“, la fel cum rom. unchi < lat. avunculus, un derivat
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
dinapoi“, lat. tendicula > tindeche „bucată de lemn sau de oțel, cu care se ține întinsă pânza la războiul de țesut“. Există și cuvinte care, probabil, n-au fost niciodată importante, și totuși există în limbă și astăzi; iată câteva exemple: arom. afreață „turtă“ < lat. africia, (a) astruca „a acoperi“ < lat. astrucare, căscăund „gură-cască“ < lat. *cascabundus, (a) dejgheura „a curăța nuci de coajă“ < lat. *disglabrare, drepnea „soi de rândunică“ < lat. *drepanella, grangur < lat. galgulus, scoare „(reg.) zgură de metal“ < lat. scoria etc.
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
orbus oculis, orbus ab oculis „lipsit de ochi“. Din ultima construcție, s-a detașat aboculis, atestat prima dată în secolul 5, care stă la baza fr. aveugle „orb“. văr și cusurin Două cuvinte latinești transmise românei, văr < lat. verus și arom. cusurin < lat. consobrinus, înseamnă același lucru: „văr, grad de rudenie între copiii persoanelor care sunt frați și surori“. Ele provin din expresia latinească consobrinus verus „văr adevărat“, în care cele două cuvinte se asociau în mod constant, erau ceea ce s-
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
în ceea ce privește termeni ca lat. canticum devenit rom. cântec sau lat. horrescere devenit rom. (a) urî avem a face cu termeni curenți atât în latină, cât și în română, în alte cazuri cuvinte curente în latină, ca verbul vomare, moștenit în arom. voame, nu mai sunt importante în română (verbul a voma este un neologism împrumutat ulte rior). Există și situația inversă: cuvinte curente în română, cum sunt ceață sau (a) asuda, nu erau curente în latină (caecia, assudare). Mai mult decât
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
din simbioza traco-latină în ambianța etnolingvistică est europeană, cu rădăcinile în constituirea și evoluția globală a limbajului și a limbii, este principiul care orientează evaluarea critică a tradiției etimologice. PRESCURTĂRI ac. - acuzativ adj. - adjectiv alb. - albanez arh. - arhaic arm. - armenesc arom. - aromân bașk. - bașchir bg. - bulgar bis. - bisericesc cf. - confer comp. - compară cum. - cuman cuv. - cuv nt dat. - dativ deriv. - derivat dial. - dialectal dim. - diminutiv engl. - englez fr. - francez frig. - frigian gen. - genitiv germ. - german got. - gotic gr. - grec i.e. - indoeuropean
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
al IX-lea și începutul secolului următor. „În epoca străromână, apreciază Pușcariu, nu se poate constata nici o influență maghiară, iar în celelalte dialecte române nu găsim nici un împrumut din limba ungurească. Cele câteva cuvinte de origine ungurească la transdanubieni, ca arom. varoș sau cucie le-au venit prin mijlocire slavă” (p. 309). Este greu de imaginat cum o cincime din fondul de cuvinte vechi ale limbii române (a alcătui, a bănui, belșug, a cheltui, a făgădui, a locui, neam, labă, a
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
f]r] de care ne-am descurcă perfect. Sunt oare consumul superficial și gustul (sau lipsa acestuia) o problem] de etic]? Chiar se așteapt] cineva că oamenii s] cread] c] viața lor se va schimba dac] vor folosi o nou] arom] sau dac] podeaua lor din buc]ț]rie va fi dintr-un material performant? O problem] mai serioas] este minciună cras] utilizat] în publicitate. Ins] nu putem ști sigur ce este minciun] și ce nu în lumea seducției, a kitsch
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
este omis, fuzionând cu elementul care este cap de grup, iar acesta cumulează și detaliile funcționale pe care le conținea modificatorul, prin faptul că sensul acestuia se transferă în capul de grup, care începe să desemneze ceea ce denumea întreaga sintagmă: arom. căpak'e "pleoapă" < tc. [göz] kapağı "idem" (göz "ochi", kapak "capac, acoperitoare"); engl. closet "veceu, closet" < [water] closet "idem" (water "apă", closet "cămăruță, debara; dulap"); magh. szpuma "țuică făcută din borhot" < rom. spumă [de drojdie]; rom. pasăre "pasăre domestică crescută
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
pește" + suf. de aparteneță -ı, omis în urma condensării în română); fr. bec "vârful ascuțit al unei țevi de gaz; arzător" < bec [de gaz] "idem" (bec "cioc"); engl. car "automobil, autovehicul" < [motor] car "idem" (car "trăsură, căruță, vehicul terestru", motor "motor"); arom. căpak'e "pleoapă" < tc. [göz] kapağ[ı] "idem" (göz "ochi", kapak "capac, acoperitoare" + suf. de apartenență -ı, omis în împrumutul condensat); mrom., arom. căpak'e "oblon" < tc. [pencere] kapağ[ı] "idem" (pencere "fereastră", kapak "capac, acoperitoare" + suf. de apartenență -ı
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
idem" (bec "cioc"); engl. car "automobil, autovehicul" < [motor] car "idem" (car "trăsură, căruță, vehicul terestru", motor "motor"); arom. căpak'e "pleoapă" < tc. [göz] kapağ[ı] "idem" (göz "ochi", kapak "capac, acoperitoare" + suf. de apartenență -ı, omis în împrumutul condensat); mrom., arom. căpak'e "oblon" < tc. [pencere] kapağ[ı] "idem" (pencere "fereastră", kapak "capac, acoperitoare" + suf. de apartenență -ı, omis în împrumutul condensat); rom. cârmâz "oxid de antimoniu sulfurat, preparat de antimoniu folosit în medicină" < tc. [maden] kırmız "idem" (kırmız "colorant natural
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu () [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]