46 matches
-
februarie 2015 Toate Articolele Autorului Volumul de „poezii“ (în pelasga>valaha literară), ori de „puizi“ (în pelasga>valaha dialectal-macedoromână/ar[o]mâna), Dor - călător, de la matcă la izvor (2013)*, de Victor Enache, are, „în deschidere“, un Cuvant despre poeziile în aromana ale poetului Victor Enache din Timișoara / Zbor ți puiziili pi armâneaști di poetlu Victor Enache di Timișoara, semnat de Vanghea-Mihanj Steryu, «scriitoara, prezidența Scriitorilor și Artiștilor dit Machidunii» - cred că s-a înțeles formularea dialectal-macedovalahă atât la „cuvântul înainte“, cu
POEZII PELASGE-VALAHE INTR-UN CHIP DIALECTAL MACEDON INCA NEINTELEGANDU-SE CU CEL LITERAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1422753637.html [Corola-blog/BlogPost/376120_a_377449]
-
miezul textelor lirice semnate de Victor Enache în volumul Dor (2013), evidențiem și cele „certificate“ prin prezentarea de pe coperta - „față a patra“ -, de către prof. univ. dr. Vasile Frățilă: «Înzestrat cu darul poeziei, Victor Enache scrie în graiul străbunilor săi, în aromana, dar și în română literară. Idiomul în care-și compune versurile, desi dispersat în toate statele din Balcani, dar și în România, este înțeles de toate comunitățile aromânești, cu toate ca aromanii învăța în școlile de stat din toate țările în care
POEZII PELASGE-VALAHE INTR-UN CHIP DIALECTAL MACEDON INCA NEINTELEGANDU-SE CU CEL LITERAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1422753637.html [Corola-blog/BlogPost/376120_a_377449]
-
este înțeles de toate comunitățile aromânești, cu toate ca aromanii învăța în școlile de stat din toate țările în care viețuiesc alte limbi decât cea pe care au deprins-o de la părinții lor. Liric prin excelență, poetul abordează temele tradiționale ale literaturii aromane: dragostea de neam, nostalgia după locurile de baștină ale străbunilor săi, dragostea pentru limba amenințată cu pieirea, iubirea față de ființele cele mai scumpe: mama, bunica, partenera de viață [...]. Nu lipsește din poezia să nici sentimentul iubirii creștine. Dor (călător de la
POEZII PELASGE-VALAHE INTR-UN CHIP DIALECTAL MACEDON INCA NEINTELEGANDU-SE CU CEL LITERAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1422753637.html [Corola-blog/BlogPost/376120_a_377449]
-
bunica, partenera de viață [...]. Nu lipsește din poezia să nici sentimentul iubirii creștine. Dor (călător de la matcă la izvor) vine în continuarea altor volume (Di vreari, Frăndză di zbor armânesc sau Puizii mințiți) cu care Victor Enache a îmbogățit literatura aromana scrisă în România.». Dacă Victor Enache - ce nu mai poate fi considerat „un poet tânăr“ întrucât arată că are pe umeri vreo unsprezece „cincinale“ -, daca Victor Enache - contemporanul lui Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Adrian Păunescu, Grigore Vieru s. a. - nu se
POEZII PELASGE-VALAHE INTR-UN CHIP DIALECTAL MACEDON INCA NEINTELEGANDU-SE CU CEL LITERAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_pachia_tatomirescu_1422753637.html [Corola-blog/BlogPost/376120_a_377449]
-
gustul lor. Pe langă celebrele sale hituri - " Tornero " , ' Cât de frumoasă ești " ori " Banii și fetele ", " La mare, la soare " , Mihai are de 2-3 ani în repertoriu și melodii de muzică populară ( " Lie, ciocârlie " , hore, sârbe etc ) dar și muzica aromana ( machedoneasca ), specifică, mai mult, zonei Dobrogea. În felul ăsta, artistul se asigura că acoperă toate genurile muzicale, pentru aproape toate categoriile de public. Și iată, astfel, rețeta succesului sau ! În plus, anul acesta, pentru că este încă un an de criză
CU BANII CASTIGATI DIN CAMPANIA ELECTORALA, AS FACE UN PARADIS AL ANIMALELOR! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 by http://confluente.ro/_cu_banii_castigati_din_campania_electo_rodica_elena_lupu_1336978609.html [Corola-blog/BlogPost/357893_a_359222]
-
vedno. Za trenutek și lahko dober kralj, nad mano, nad vămi, nad njim. V trenutku lahko izgubite, vse kar je, în malo ali nič. traducere în greacă: actorul grec CONSTANTIN THEMELIS "დრო " traducere în georgiana: Temo Zhuzhunashvili “Chiro“ traducere în Aromana: Georgia Bajdechi Cathi minuta sh-ari noima a ljei ahoryea Ti mini, ți tini, ți iel. Tu cathi sticu di oară s-adarâ un lucru di thimelj Ti mini, ți tini, ți iel. Chirolu easti daima apufusitor, Ti mini, ți tini, ți
ANNA CAKE de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 by http://confluente.ro/cornelia_paun_1482635671.html [Corola-blog/BlogPost/371708_a_373037]
-
a românilor și a altor naționalități din țările balcanice, făcând cunoscute prin revista internațională Carmina Balcanică, adevărate comori culturale și spirituale din regiunea sud-estului european. În acest ultim număr sunt prezentate aspecte din specificul istoric, cultural-literar și lingvistic al comunității aromane. Activitatea de depistare a talentelor s-a desfășurat de multe ori „pe teren”, în țările de origina ale artiștilor, prin eforturi personale deosebite ale comitetului de redacție, în frunte cu Dan Anghelescu, director și Mihaela Albu, redactor șef al Revistei
Cenaclul „ Mihai Eminescu ”de la New York by http://uzp.org.ro/cenaclul-mihai-eminescu-de-la-new-york/ [Corola-blog/BlogPost/93595_a_94887]
-
specialitate. Despre carte și revista au vorbit Prof. Mariana Terra, redactor al ziarului Romanian Journal, din Queens, NY, apoi Valentina Ciaprazi, distinsa profesoară de limbă și literatura franceză, Prof. univ.Silvia Burdea, scriitorul Mircea Săndulescu, ing. Dima Lascu, din partea comunității aromane din NY, ing. George Știrbei. Toți vorbitorii au elogiat performanță profesională permanent ascendentă a autoarei, activitatea deosebită în domenii variate, poezie, proza, memorii, impresii de călătorie, critică literară, cercetare pe linie de istorie și istoriografie, publicistica, editarea revistei internaționale Carmina
Cenaclul „ Mihai Eminescu ”de la New York by http://uzp.org.ro/cenaclul-mihai-eminescu-de-la-new-york/ [Corola-blog/BlogPost/93595_a_94887]
-
Lascu, ing George Știrbei, au completat cu exemple din viața și activitatea unor personalități de seamă aromani (Andrei Șaguna, Zahu Până) și a unor oameni de înaltă ținută culturală români (Nicolae Iorga), preocupați de elucidarea originii și a drepturilor comunității aromane, răspândite în Peninsula Balcanică. În încheiere, Mihaela Albu a vorbit cu pasiune despre munca să, despre volumul publicat în limba franceză, despre ciclul de conferințe închinat unor mari necunoscuți ai culturii române, inițiat la Bibliotecă județeană din Craiova, despre volumele
Cenaclul „ Mihai Eminescu ”de la New York by http://uzp.org.ro/cenaclul-mihai-eminescu-de-la-new-york/ [Corola-blog/BlogPost/93595_a_94887]
-
culturii române, inițiat la Bibliotecă județeană din Craiova, despre volumele dedicate unor personalități de seamă din exil, care au lăsat o moștenire valoroasă respectată atât în țara de adopție, cât și în alte țări. Referindu-se la populația macedoromâna (sau aromana), cea mai reprezentativă numeric și cultural în regiunea balcanică, vorbitoarea a adus omagiu unor personalități de seamă, care au studiat rădăcinile istorice și culturale ale aromanilor, legătura acestora cu poporul român (Nicolae Iorga, Zahu Până, Mircea Popescu) . Seară s-a
Cenaclul „ Mihai Eminescu ”de la New York by http://uzp.org.ro/cenaclul-mihai-eminescu-de-la-new-york/ [Corola-blog/BlogPost/93595_a_94887]
-
din România. Poemele scriitoarei Cornelia Păun au fost traduse de personalități culturale din întreaga lume în: franceză, germană, engleză, italiană, japoneză, rusă, arabă, portugheză, olandeză, suedeză, greacă, catalana, persana, turcă, polona, letónă, cehă, maghiară, sârbă, búlgară, albaneză, slovenă, azera, georgiana, aromana, chineză, indiană, ebraică, kurdă, urdu, macedoneană, coreană, vietnameza, malaeziană, în idiomul shana din Zimbabwe, etc. iar povestirile au fost traduse și publicate în reviste de cultură sau de literatură străine în : spaniolă, arabă, franceza, engleză, rusă, italiană, greacă. Cărți de
CORNELIA PĂUN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Cornelia_P%C4%83un.html [Corola-blog/BlogPost/342836_a_344165]
-
17.00 - 20.00 Reprezentații ale fanfarelor în Parcul Cișmigiu: 15.30 - 16.00 - Fanfara „Chetriș” din Iași - Fanfara „Trandafirul” din Calafindești, Suceava - Fanfara din Rupea, Brașov - Fanfara din Hudești, Botoșani Program artistic scenă principala - 16.00 - 16.15 Comunitatea aromana, Ansamblul „Sarighiol de Deal” din Tulcea - 16.15 - 16.30 Minoritatea tătara turco-musulmană, Ansamblul „Karadeniz” din Constantă - 16.30 - 16.45 Minoritatea italiană, Grupul „Allegria” din Tulcea - 16.4517.00 Comunitatea rușilor - lipoveni, Ansamblul „Molodt” din Tulcea - 17.00 - 17
Programul Festivalului International de Folclor Muzici si Traditii in Cismigiu by http://www.zilesinopti.ro/articole/7347/programul-festivalului-international-de-folclor-muzici-si-traditii-in-cismigiu [Corola-blog/BlogPost/98645_a_99937]
-
la Johns Hopkins University School of Medicine. Grecii, care se simt cu musca pe căciulă, se tem de „Draculescu” și datorită severei ipoteci lăsată de greci și de Grecia în relațiile cu România (asuprirea fără limite, până în prezent, a minorității aromane din Grecia, o sută de ani de domnii fanariote în Țările Române, asasinarea lui Tudor Vladimirescu de grecii eteriști, tentativă de a suborda total Biserică Ortodoxă Română grecilor de la Muntele Athos, vandalizările făcute de refugiații greci comuniști în România după
Soarta Greciei în mâinile unei românce by http://uzp.org.ro/soarta-greciei-in-mainile-unei-romance/ [Corola-blog/BlogPost/94003_a_95295]
-
de nepăsare. În schimb, la un nivel foarte superficial, la nivelul de comentarii pe internet sau de indulgenta la cafenea sau în anumite reviste cu caracter naționalist, românul face zel de patriotism. Excelează chiar! Poate că eu cu originea mea „aromana”, nu voi fi privit cu ochi buni de românii get-beget atunci cand încerc să critic autohtonii, să-i critic pe geto-daci, dar totuși o fac, deoarece în multe esee anterioare am expus cu dragoste și îngăduința România și românii. Și aceste
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/patriotismul-la-romani/ [Corola-blog/BlogPost/94191_a_95483]
-
Promovarea culturii", domnului Ion Mihai Botos, medic, președinte fondator al Uniunii Regionale a Românilor din Transcarpatia "Dacia" (Ucraina). Articolul 8 Se conferă Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor, categoria G "Cultele", preacucernicului părinte Dhimitraq Verigă, preot paroh al Bisericii Aromane "Schimbarea la Fața" din Korce (Republică Albania). Articolul 9 Se conferă Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor, categoria H "Cercetarea științifică", doamnei dr. Maria Berenyi, filolog, director al Institutului de Cercetări al Românilor (Republică Ungară). PREȘEDINTELE ROMÂNIEI TRAIAN BĂSESCU
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235773_a_237102]
-
Între noii administratori catalani și principii valahi tesalieni -respectiv prințesele acestora- au exisat relații extrem de complexe: de vasalitate, senioriale, patronaj și de intermariaj care au fost examinate mai recent după o asiduuă cercetare în arhive de istoricul grec de origine aromana Asterios Koukoudhis Acest condominium valaho-catalan în Tesalia și dincolo de hotarele acesteia, se reflectă și în cvasi-identitatea heraldica a celor două etnii. Există dubii privind datarea cu exactitate a anilor trecuți în dreptul emblemelor regale din armorialul de la Wijnbergen care a fost
Heraldică medievală timpurie valahă nord și sud dunăreană () [Corola-website/Science/310054_a_311383]
-
Catedră amintită. Radu Floră este una dintre cele zece personalități de pe teritoriul fostului stat Iugoslavia și despre care se vorbește și în renumită "Encyclopaedia Britannica" pe langă Ivo Andrić, laureat cu Premiul Nobel pentru literatură și cunoscutul muzician de origine aromana Stevan Mokranjac, respectiv renumiții savanți de renume mondial Nikola Tesla, Mihajlo Pupin, Pavle Savić, Rudjer Bošković etc. În această familie de personalități s-a aflat și renumitul savant român Radu Floră, erudit cu preocupări multiple și deosebit de variate, o personalitate
Radu Flora () [Corola-website/Science/308236_a_309565]
-
și Portugalia. Românimea sau romanofonia (văr. "rumanofonie" sau "romanofonie") reprezintă totalitatea vorbitorilor de limbă română și reunește mai multe țări și teritorii geografice în care vorbitorii de română sunt majoritari. (*) Zone în care se vorbesc limbi asemănătoare limbii române, respectiv aromana și meglenita la Salonic și istroromana în Istria Principalele grupuri vorbitoare de limbă română sunt cel român și cel moldovean. Conducerea politică a Republicii Moldova precum și o parte a populației (cf. recensământ 2004) tinde să identifice limba română cu o așa-
Distribuția geografică a limbii române () [Corola-website/Science/296912_a_298241]
-
român, avocat și activist pentru drepturile omului. Născut în București, la 26 octombrie 1856. Tatăl său, Gheorghe Costa-Foru (1820-1876), a fost un politician de succes, de două ori ministru, și primul rector al Universității din București. Familia a avut origini aromane, fiind originar din orașul Larissa, în Tesalia. În 1740 s-au stabilit în București, unde au acumulat avere considerabilă, construind un conac în Popești-Leordeni și o reședința de vară în Berca. Costa-Foru a studiat la Heidelberg, apoi la Colegiul „Sainte-Barbe
Constantin Costa-Foru () [Corola-website/Science/322019_a_323348]
-
Cândroveanu și profesorul universitar aroman Vasile Barbă. Încetează din viață în 1974, la spitalul din Vaslui. În literatura debutează la revista lunară "Lumină" a liceului din Bitolia. Publică rar în publicațiiile aromânești și în calendarele publicate de asociațiile studențești. În aromana îi apar volumele: "La hane", comedie în versuri, "Revoluționarii", comedie și "Cintițe", poeme. În limba română îi apare volumul "Întomnare". În domeniul istoriei publică studiile: "Românii din Macedonia, Epir, Tesalia și Albania, Românii din Șerbia și Bulgaria", precum și genealogie moldoveneasca
Nida Boga () [Corola-website/Science/332649_a_333978]
-
20 de volume de Documente basarabene în 1926-1936. În colaborare cu profesorul universitar Ioan Minea publică studiile: "Despre Iane", mare ban de Craiova. Și ceva despre Mihai Viteazul. Cea mai importantă lucrare a sa este epopeea în sonete "Voshopolea", în aromana. În 1975 Hristu Cândroveanu îi publică primele 10 sonete în "Antologie lirica aromana", cu transpunere în română. Cele patru caiete manuscris au fost publicate aproape în întregime de Hristu Cândroveanu și Kira Iorgoveanu în antologia lor din 1985, transpuse tot
Nida Boga () [Corola-website/Science/332649_a_333978]
-
Ioan Minea publică studiile: "Despre Iane", mare ban de Craiova. Și ceva despre Mihai Viteazul. Cea mai importantă lucrare a sa este epopeea în sonete "Voshopolea", în aromana. În 1975 Hristu Cândroveanu îi publică primele 10 sonete în "Antologie lirica aromana", cu transpunere în română. Cele patru caiete manuscris au fost publicate aproape în întregime de Hristu Cândroveanu și Kira Iorgoveanu în antologia lor din 1985, transpuse tot de Hristu Cândroveanu. Acesta compară capodoperă lui Nida Boga cu Iliada lui Homer
Nida Boga () [Corola-website/Science/332649_a_333978]
-
Kira Iorgoveanu în antologia lor din 1985, transpuse tot de Hristu Cândroveanu. Acesta compară capodoperă lui Nida Boga cu Iliada lui Homer și cu antică Mahabharata indiană. Unele lucrări le-a semnat "Leon Boga" și "L. Ț. Boga". Lucrările în aromana le-a semnat, "Nida Boga", fiindu-i mai familiar aromânesc, după cum îi mărturisea scriitorului aroman Hristu Cândroveanu prin 1950.
Nida Boga () [Corola-website/Science/332649_a_333978]
-
I și ÎI - 1985 -1990. Tot acolo - articolul de fond: „Biserici și mănăstiri dim Moldova medievală”. 5. Numeroase articole de cercetare a artei din R.Moldova și universale în reviste de profil: „Năuca i jizni”, „Artă”, „Știință”, „Studii române și aromane” ș.a. la Chișinău, Moscova, Paris (1983-96) . 6. Artă covoarelor vechi românești basarabene (Sec. 18- inc. sec. 20 )”. Studiu monongrafic confirmat de Consiliul științific al Institutului de Istoria și Teoria Artei al A.Ș. din R.Moldova. Chișinău 1995, (ne publicat
Gheorghe Mardare () [Corola-website/Science/308022_a_309351]
-
(n. 2/15 noiembrie 1910, București - d. 12 aprilie 1984, București) a fost un sculptor, desenator și pictor român, cunoscut mai mult de inițiați decât de publicul larg. S-a nascut dintr-o familie de intelectuali de origine aromana, cu o puternică cultură clasică, fiind fiul graficianului și caricaturistului Ary Murnu și nepotul fratelui acestuia, George Murnu, unul din traducătorii în limba română ai epopeilor Iliada și Odiseea. s-a înscris în 1930 Academia de Arte Frumoase din București
Ion Lucian Murnu () [Corola-website/Science/325879_a_327208]