46 matches
-
la Johns Hopkins University School of Medicine. Grecii, care se simt cu musca pe căciulă, se tem de „Draculescu” și datorită severei ipoteci lăsată de greci și de Grecia în relațiile cu România (asuprirea fără limite, până în prezent, a minorității aromane din Grecia, o sută de ani de domnii fanariote în Țările Române, asasinarea lui Tudor Vladimirescu de grecii eteriști, tentativă de a suborda total Biserică Ortodoxă Română grecilor de la Muntele Athos, vandalizările făcute de refugiații greci comuniști în România după
Soarta Greciei în mâinile unei românce [Corola-blog/BlogPost/94003_a_95295]
-
Oxford, Blackwell, 1998), coordonată de Glanville Price. În acest volum (care pune de la început în discuție conceptul geografic și cultural de "Europa", motivînd anumite limitări sau extensiuni), română e prezenta printr-un articol general, dar și prin intrări separate pentru aromana, istroromana, meglenoromana, ca și pentru "limba moldoveneasca" (Moldavian). Autorul articolelor (care e chiar coordonatorul volumului), descrie aromana, istroromana și meglenoromana că dialecte ale romanei, preluînd deci interpretarea preferată de majoritatea lingviștilor români; arată totuși că unii autori consideră respectivele varietăți
Limbile Europei by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/17447_a_18772]
-
geografic și cultural de "Europa", motivînd anumite limitări sau extensiuni), română e prezenta printr-un articol general, dar și prin intrări separate pentru aromana, istroromana, meglenoromana, ca și pentru "limba moldoveneasca" (Moldavian). Autorul articolelor (care e chiar coordonatorul volumului), descrie aromana, istroromana și meglenoromana că dialecte ale romanei, preluînd deci interpretarea preferată de majoritatea lingviștilor români; arată totuși că unii autori consideră respectivele varietăți ca fiind limbi distincte. Și în alte cazuri (de exemplu, în evocarea veșnicei dispute asupra continuității), alegerea
Limbile Europei by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/17447_a_18772]
-
doar pentru a ilustra fenomenele de contact cu alte limbi. De mai mult interes se bucură istoria socială a limbilor: procesul de standardizare, primele atestări, numărul de vorbitori, răspîndirea lor geografică, inclusiv ca urmare a imigrației; de exemplu, în cazul aromanei se spune că este vorbită și de comunități de emigranți din America de Nord și de Sud și din Australia. În secțiunea de istorie culturală a limbii române apar și unele mențiuni discutabile: Nicolae Milescu e citat cu titluri de lucrări care
Limbile Europei by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/17447_a_18772]
-
17.00 - 20.00 Reprezentații ale fanfarelor în Parcul Cișmigiu: 15.30 - 16.00 - Fanfara „Chetriș” din Iași - Fanfara „Trandafirul” din Calafindești, Suceava - Fanfara din Rupea, Brașov - Fanfara din Hudești, Botoșani Program artistic scenă principala - 16.00 - 16.15 Comunitatea aromana, Ansamblul „Sarighiol de Deal” din Tulcea - 16.15 - 16.30 Minoritatea tătara turco-musulmană, Ansamblul „Karadeniz” din Constantă - 16.30 - 16.45 Minoritatea italiană, Grupul „Allegria” din Tulcea - 16.4517.00 Comunitatea rușilor - lipoveni, Ansamblul „Molodt” din Tulcea - 17.00 - 17
Programul Festivalului International de Folclor Muzici si Traditii in Cismigiu [Corola-blog/BlogPost/98645_a_99937]
-
de nepăsare. În schimb, la un nivel foarte superficial, la nivelul de comentarii pe internet sau de indulgenta la cafenea sau în anumite reviste cu caracter naționalist, românul face zel de patriotism. Excelează chiar! Poate că eu cu originea mea „aromana”, nu voi fi privit cu ochi buni de românii get-beget atunci cand încerc să critic autohtonii, să-i critic pe geto-daci, dar totuși o fac, deoarece în multe esee anterioare am expus cu dragoste și îngăduința România și românii. Și aceste
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94191_a_95483]
-
a românilor și a altor naționalități din țările balcanice, făcând cunoscute prin revista internațională Carmina Balcanică, adevărate comori culturale și spirituale din regiunea sud-estului european. În acest ultim număr sunt prezentate aspecte din specificul istoric, cultural-literar și lingvistic al comunității aromane. Activitatea de depistare a talentelor s-a desfășurat de multe ori „pe teren”, în țările de origina ale artiștilor, prin eforturi personale deosebite ale comitetului de redacție, în frunte cu Dan Anghelescu, director și Mihaela Albu, redactor șef al Revistei
Cenaclul „ Mihai Eminescu ”de la New York [Corola-blog/BlogPost/93595_a_94887]
-
specialitate. Despre carte și revista au vorbit Prof. Mariana Terra, redactor al ziarului Romanian Journal, din Queens, NY, apoi Valentina Ciaprazi, distinsa profesoară de limbă și literatura franceză, Prof. univ.Silvia Burdea, scriitorul Mircea Săndulescu, ing. Dima Lascu, din partea comunității aromane din NY, ing. George Știrbei. Toți vorbitorii au elogiat performanță profesională permanent ascendentă a autoarei, activitatea deosebită în domenii variate, poezie, proza, memorii, impresii de călătorie, critică literară, cercetare pe linie de istorie și istoriografie, publicistica, editarea revistei internaționale Carmina
Cenaclul „ Mihai Eminescu ”de la New York [Corola-blog/BlogPost/93595_a_94887]
-
Lascu, ing George Știrbei, au completat cu exemple din viața și activitatea unor personalități de seamă aromani (Andrei Șaguna, Zahu Până) și a unor oameni de înaltă ținută culturală români (Nicolae Iorga), preocupați de elucidarea originii și a drepturilor comunității aromane, răspândite în Peninsula Balcanică. În încheiere, Mihaela Albu a vorbit cu pasiune despre munca să, despre volumul publicat în limba franceză, despre ciclul de conferințe închinat unor mari necunoscuți ai culturii române, inițiat la Bibliotecă județeană din Craiova, despre volumele
Cenaclul „ Mihai Eminescu ”de la New York [Corola-blog/BlogPost/93595_a_94887]
-
culturii române, inițiat la Bibliotecă județeană din Craiova, despre volumele dedicate unor personalități de seamă din exil, care au lăsat o moștenire valoroasă respectată atât în țara de adopție, cât și în alte țări. Referindu-se la populația macedoromâna (sau aromana), cea mai reprezentativă numeric și cultural în regiunea balcanică, vorbitoarea a adus omagiu unor personalități de seamă, care au studiat rădăcinile istorice și culturale ale aromanilor, legătura acestora cu poporul român (Nicolae Iorga, Zahu Până, Mircea Popescu) . Seară s-a
Cenaclul „ Mihai Eminescu ”de la New York [Corola-blog/BlogPost/93595_a_94887]
-
-nseamnă. Doar am făcut amîndouă germană cu Hertha Perez. Și completez: dacă strădania femeii în pat o merită. Nu este bucurie mai mare decît aceea de a dispune de iubită", citează Magda U. din Le roman de la Rose. Eu scriu aromane. Și mă indispune verbul a dispune. Bărbatul medieval, cel căruia-i plăcea să pozeze în cavaler cuprins de dragoste aleasă, cavaler tandru și pur, nobil și dezinteresat pîn' la uitare de sine e, în fapt, cu gîndul la meretrix. "Mile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
gustul lor. Pe langă celebrele sale hituri - " Tornero " , ' Cât de frumoasă ești " ori " Banii și fetele ", " La mare, la soare " , Mihai are de 2-3 ani în repertoriu și melodii de muzică populară ( " Lie, ciocârlie " , hore, sârbe etc ) dar și muzica aromana ( machedoneasca ), specifică, mai mult, zonei Dobrogea. În felul ăsta, artistul se asigura că acoperă toate genurile muzicale, pentru aproape toate categoriile de public. Și iată, astfel, rețeta succesului sau ! În plus, anul acesta, pentru că este încă un an de criză
CU BANII CASTIGATI DIN CAMPANIA ELECTORALA, AS FACE UN PARADIS AL ANIMALELOR! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 500 din 14 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357893_a_359222]
-
din România. Poemele scriitoarei Cornelia Păun au fost traduse de personalități culturale din întreaga lume în: franceză, germană, engleză, italiană, japoneză, rusă, arabă, portugheză, olandeză, suedeză, greacă, catalana, persana, turcă, polona, letónă, cehă, maghiară, sârbă, búlgară, albaneză, slovenă, azera, georgiana, aromana, chineză, indiană, ebraică, kurdă, urdu, macedoneană, coreană, vietnameza, malaeziană, în idiomul shana din Zimbabwe, etc. iar povestirile au fost traduse și publicate în reviste de cultură sau de literatură străine în : spaniolă, arabă, franceza, engleză, rusă, italiană, greacă. Cărți de
CORNELIA PĂUN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342836_a_344165]
-
februarie 2015 Toate Articolele Autorului Volumul de „poezii“ (în pelasga>valaha literară), ori de „puizi“ (în pelasga>valaha dialectal-macedoromână/ar[o]mâna), Dor - călător, de la matcă la izvor (2013)*, de Victor Enache, are, „în deschidere“, un Cuvant despre poeziile în aromana ale poetului Victor Enache din Timișoara / Zbor ți puiziili pi armâneaști di poetlu Victor Enache di Timișoara, semnat de Vanghea-Mihanj Steryu, «scriitoara, prezidența Scriitorilor și Artiștilor dit Machidunii» - cred că s-a înțeles formularea dialectal-macedovalahă atât la „cuvântul înainte“, cu
POEZII PELASGE-VALAHE INTR-UN CHIP DIALECTAL MACEDON INCA NEINTELEGANDU-SE CU CEL LITERAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376120_a_377449]
-
miezul textelor lirice semnate de Victor Enache în volumul Dor (2013), evidențiem și cele „certificate“ prin prezentarea de pe coperta - „față a patra“ -, de către prof. univ. dr. Vasile Frățilă: «Înzestrat cu darul poeziei, Victor Enache scrie în graiul străbunilor săi, în aromana, dar și în română literară. Idiomul în care-și compune versurile, desi dispersat în toate statele din Balcani, dar și în România, este înțeles de toate comunitățile aromânești, cu toate ca aromanii învăța în școlile de stat din toate țările în care
POEZII PELASGE-VALAHE INTR-UN CHIP DIALECTAL MACEDON INCA NEINTELEGANDU-SE CU CEL LITERAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376120_a_377449]
-
este înțeles de toate comunitățile aromânești, cu toate ca aromanii învăța în școlile de stat din toate țările în care viețuiesc alte limbi decât cea pe care au deprins-o de la părinții lor. Liric prin excelență, poetul abordează temele tradiționale ale literaturii aromane: dragostea de neam, nostalgia după locurile de baștină ale străbunilor săi, dragostea pentru limba amenințată cu pieirea, iubirea față de ființele cele mai scumpe: mama, bunica, partenera de viață [...]. Nu lipsește din poezia să nici sentimentul iubirii creștine. Dor (călător de la
POEZII PELASGE-VALAHE INTR-UN CHIP DIALECTAL MACEDON INCA NEINTELEGANDU-SE CU CEL LITERAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376120_a_377449]
-
bunica, partenera de viață [...]. Nu lipsește din poezia să nici sentimentul iubirii creștine. Dor (călător de la matcă la izvor) vine în continuarea altor volume (Di vreari, Frăndză di zbor armânesc sau Puizii mințiți) cu care Victor Enache a îmbogățit literatura aromana scrisă în România.». Dacă Victor Enache - ce nu mai poate fi considerat „un poet tânăr“ întrucât arată că are pe umeri vreo unsprezece „cincinale“ -, daca Victor Enache - contemporanul lui Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Adrian Păunescu, Grigore Vieru s. a. - nu se
POEZII PELASGE-VALAHE INTR-UN CHIP DIALECTAL MACEDON INCA NEINTELEGANDU-SE CU CEL LITERAR de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376120_a_377449]
-
vedno. Za trenutek și lahko dober kralj, nad mano, nad vămi, nad njim. V trenutku lahko izgubite, vse kar je, în malo ali nič. traducere în greacă: actorul grec CONSTANTIN THEMELIS "დრო " traducere în georgiana: Temo Zhuzhunashvili “Chiro“ traducere în Aromana: Georgia Bajdechi Cathi minuta sh-ari noima a ljei ahoryea Ti mini, ți tini, ți iel. Tu cathi sticu di oară s-adarâ un lucru di thimelj Ti mini, ți tini, ți iel. Chirolu easti daima apufusitor, Ti mini, ți tini, ți
ANNA CAKE de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2186 din 25 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371708_a_373037]
-
traduction en allemand de quelques poèmes de Blaga, réunis sous le titre Tristețe metafizica (Tristesse métaphysique), parue aux Éditions Grâi și Suflet de Bucarest (recueil bilingue)1076 → 1995 : traduction en aroumain de quelques poèmes de Blaga, parue aux Éditions Cartea Aromana de Constantă 1077 → 1995 : traduction en suédois de quelques poèmes de Blaga, parue aux Éditions Eslöv : AB Gondolin de Stockholm 1078 → 1995 : traduction en șerbe de quelques poèmes de Blaga, parue à Belgrade 1079 → 1998 : traduction en allemand du recueil
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Suflet de Bucarest (recueil bilingue)1081 → 1999 : traduction en portugais du recueil La curțile dorului (Nas cortes de saudade : Anthologia poetica), parue aux Éditions Minerva de Bucarest 1082 → 2000 : traduction en aroumain de quelques poèmes de Blaga, Editura Fundației Culturale Aromane " Dimândarea Părinteasca ", Bucarest 1083 → 2000 : traduction en chinois de quelques poèmes de Blaga, Trinh Bay, Ló-trân1084 → 2001 : traduction en anglais des poèmes de Blaga, réunis sous le titre Complete Poetical Works, Center for Romanian Studies, Iași/Oxford/Portland, Oregon 1085
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Vest, 1995. BLAGA, Lucian, Tristețe metafizica : Poeme/Metaphysische traurigkeit : Gedichte, traduit par Wolf Aichelburg, Georg Drozowski, Zoltan Franyo, préface et tableau chronologique par Wolf Aichelburg, Grâi și suflet, Bucarest. BLAGA, Lucian, Puizii aleapti (Poèmes choisis), traduit par Ionel Zeană, Cartea Aromana, Constantă, 1995. BLAGA, Lucian, Sömnlös wind : Dikter, traduit par Jan Milos, Eslöv : AB Gondolin, 1995. BLAGA, Lucian, Božja senka, traduit par Petru Krdu, Râd, Beograd, 1995. BLAGA, Lucian, Der wunderbare Samen, Deutsche Nachdichtung und Geleitwort von Wolf Aichelburg, Universal Dalsi
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Lucian, Nas cortes de saudade : Antologia poetica, préfacio de José Augusto Seabra, traduçao do romeno e postfacio de Mihaela Ghițescu, Minerva, Bucarest, 1999. BLAGA, Lucian, Poezii aleapti (Poèmes choisis), traduit par Ionel Zeană, postface par Hristu Cândroveanu, Editura Fundației Culturale Aromane " Dimândarea Părinteasca ", Bucarest, 2000. BLAGA, Lucian, Tiéng hát trông cho, traduit par Nguyén Dóng, édité par Dan Huynh, Trinh Bay, Ló-trân. BLAGA, Lucian, Complete Poetical Works of Lucian Blaga. 1895-1961, introduction by Mircea Borcilă et Keith Hitchins, translation by Brenda
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
metafizica : Poeme/Metaphysische traurigkeit : Gedichte, traduit par Wolf Aichelburg, Georg Drozowski, Zoltan Franyo, préface et tableau chronologique par Wolf Aichelburg, Éditions Grâi și suflet, Bucarest, 384 p. 1077 V. Lucian Blaga, Puizii aleapti (Poèmes choisis), traduit par Ionel Zeană, Cartea Aromana, Constantă, 1995, 85 p. 1078 V. Lucian Blaga, Sömnlös wind : Dikter, traduit par Jan Milos, Eslöv : AB Gondolin, 1995, 79 p. 1079 V. Lucian Blaga, Božja senka, traduit par Petru Krdu, Râd, Beograd, 1995. 1080 V. Lucian Blaga, Der wunderbare
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
saudade : Antologia poetica, préfacio de José Augusto Seabra, traduçao do romeno e postfacio de Mihaela Ghițescu, Minerva, Bucarest, 1999, 159 p. 1083 V. Lucian Blaga, Poezii aleapti (Poèmes choisis), traduit par Ionel Zeană, postface par Hristu Cândroveanu, Editura Fundației Culturale Aromane " Dimândarea Părinteasca ", Bucarest, 2000, 135 p. 1084 V. Lucian Blaga, Tiéng hát trông cho, traduit par Nguyén Dóng, édité par Dan Huynh, Trinh Bay, Ló-trân, 75 p. 1085 V. Lucian Blaga, Complete Poetical Works of Lucian Blaga. 1895-1961, introduction by
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Cosmulei (până în decembrie 1906) și de C.I. Cosmescu; secretar de redacție este Steriu G. Ciumetti; consilieri de redacție - C. N. Adam, Elie Ghicu, N.G. Petrescu, F. Apostolescu, V. Constantinescu, Elenă Pocletaru, Ioan Vuloagă. L. urmărește înfățișarea tabloului cultural al comunității aromane din Turcia. Se publică literatura originală - proza de N. Batzaria, N.T. Belimace, I. Foți, Ioan Vuloagă, poezie de Marcu Beza, Elenă Pocletaru, P. Baravache, Ț. Constantin, Dumitru Cosmulei -, material folcloric și studii dialectale (Theodor Capidan, Conservatorismul dialectului nostru față de acela
LUMINA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287906_a_289235]