74 matches
-
cuvinte o muncă de-o viață În folosul culturii românești, pe care a iubit-o foarte mult, Într-o vreme ce ar putea să devină, mîine, risipita În diversitate... Apare pe lume În anul 1953, Într-o familie de negustori aromani (din partea mamei) și de boieri olteni, din familia lui Iancu Jianu. Absolvent de filologie la București (1972-1976) se va specializă ulterior În arheologie (Italia) și istoria culturii (Sorbona, 1979). Își ia doctoratul În Litere, University of Madras, India (1992) cu
Artur Silvestri s-a reîntors Acasă. In: Editura Destine Literare by Daniela Gifu () [Corola-journal/Science/76_a_310]
-
anul 1935 și cedarea Cadrilaterului în anul 1940, Zaharia Până se mută la București alături de celalti membri ai familiei sale, continundu-si studiile în Capitala țării. Dotat cu o desebita sensibilitate artistică și talent literar, publică în anul 1941 în dialect aroman poezia intiulata “Cadrilater” în Revistă “Armatolii” condusă de Constantin Papanace și Ionel Zeana. El debutase încă de la vârsta de 14 ani în Revistă Liceului din Silistra cu poezia intitulată “Vijelie”. Simpatizant al mișcării naționaliste care cuprinsese țară în epoca respectivă
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
denigrat. El a trecut însă cu zâmbetul pe buze peste toate aceste vicisitudini cărora nu le-a dat importantă. Personalitate complexă, Zahu Până a întreprins temeinice studii istorico-lingvistice cu privire la dialectul vorbit de populația de origine română cunoscută sub numele de aromani din rândul caroa își trăgea obârșia. Bine documentat, el a combătut cu argumente științifice care reflectau realitatea obiectivă, afirmațiile unor conaționali care considerau această populație drept o naționalitate cu identitate proprie, o minoritate etnică și au cerut ca în Parlamentul
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
Parlamentul Romanei să li se rezerve locuri cum au și alte minorități naționale. Într-un studiu intituat “LIMBA SAU DIALECT”, Zahu Până face următoarea mențiune: “Toate studiile lingvistice atestate de Academia Românași însușite de forurile lingvistice internationaleau stabilit că vorbirea aromanilor, sau macedo-romanilor, este un dialect al limbii române, al doilea ca importanță , după dialectul daco-roman, pe structura căruia s-a format limba română, înaintea dialectelor meglenoroman și istroroman.” Cunoscător al istoriei moderne a României, în articolul intitulat “CADRILATER”, el răspunde
Contributia Exilului Litear la Patrimoniul Cultural al Romaniei. In: Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
prozatori sunt mai ales lirici, cu o limbă ăca un fagure de mierea, excelând deci în domeniul ămicro-stilistică (caz emblematic: Sadoveanu). Cu asemenea precedente, era firesc că încercările ăanticalofileă din interbelic (Camil Petrescu, Mircea Eliade) sau pledoariile postbelice pentru un aroman citadina (Petru Popescu) să nu fi prosperat; departe de a se constitui într-o ăscriitură, pe alocuri ele lasă, din contră, o impresie penibilă de neglijență stilistica. Ca atare, impresia mea este că traducătoarea a trebuit să-și caute punctele
O declaratie de dragoste Barcelonei by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/18030_a_19355]
-
16:20 - 16:40 Minoritatea ruși/lipoveni din Tulcea, Ans. „Molodtî”; 16:40 - 17:00 Minoritatea germană din Brașov, Ans. „Korona”; 17:00 - 17:15 Minoritatea tătara turco-musulmană, Ans. Yîldîlzlar” din Constantă cu Chiamiran Chivu; 17:15 - 17:30 Comunitatea aromanilor din București, Ans. „Pilisterlu”; 17:30 - 17:45 Minoritatea greacă din București, Ans. „Ellas”; 17:45 - 18:00 Minoritatea ucraineană, Ans. „Zorea” din București; 18:00 - 18:15 Comunitatea evreiască, Grupul de dansuri israeliene „Hora” din București; 18:15 - 19
Iuliana Tudor revine din vacanţă. Îşi face încălzirea la Zilele Bucureştiului, apoi se întoarce la TVR () [Corola-journal/Journalistic/25181_a_26506]
-
limbă extrem de flexibilă, plină de inovații, o limbă cam de pe vremea lui Bolintineanu, încărcată de autor cu invenții, cu dezacorduri comice, cu combinații multilingvistice, să șui pe scena toate peripețiile junelui poet Manoil, ale sorei sale Zenaida și ale piratului aroman Iaurta Chiorul, toate acestea mi s-au părut inițial fantasme de artist. Dar simțurile Cătălinei Buzoianu au funcționat perfect. Theatrum Mundi a avut premiera cu Levantul, spectacol găzduit de Teatrul Bulandra la sala "Toma Caragiu". Mărturisesc, mai întîi de toate
Fabrica de vise by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18184_a_19509]
-
Auctorele nu mi se pare a fi prins frămîntările, bîntuielile, chinul și histrionismul poetului, artistului. La poli opuși se află Antoaneta Zaharia în Cri, muză, un fel de Puck ghiduș și tandru, Papil Panduru în Iaurta, viguros și pontos aventurier aroman, Tudorel Filimon, în special în Iancu Aricescu - scenă cu cenzură - si Vodă. Clou-ul spectacolului este, fără discuție, Mariana Mihuț în Zoe, un rol nu foarte generos în epopee, dar care devine, grație ei, de prim-plan în spectacol. Prin
Fabrica de vise by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18184_a_19509]
-
mai ales) autorul s-a "placat" cu ironie pe real, pe cotidian. În prefață, Gheorghe Ene își enunță intenția de a resuscita atitudinea caragialescă în publicistică. Cît de benefică a fost această ieșire în lume? După lectura culegerii de articole Aromanul trandafirului, verdictul nu este ușor de dat. Ca și în cazul lui Gheorghe Iova, este foarte greu de înțeles constanța stilului indiferent de context. Acest gen de experimentaliști (cu o soartă crudă înainte de '90) sînt urmăriți de un blestem: deși
Între ei, scriitorii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16173_a_17498]
-
discursul în fel și chip, autorii în cauză au rămas fideli unui anumit tip de experiment lingvistic. Limitele acestui "stil" sînt evidente o dată cu "coborîrea în lume" a lui Gheorghe Ene, spre exemplu. Un incredibil aer desuet plutește asupra acestui novator. Aromanul trandafirului este mărturia unui eșec, a unei incapacități de adaptare care l-a urmărit pe autor de-a lungul întregului său parcurs artistic. Tocmai din acest motiv nu poți savura liniștit povara "trandafirilor" politici postrevoluționari, a simpaticelor personaje Rozel și
Între ei, scriitorii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16173_a_17498]
-
nu poți savura liniștit povara "trandafirilor" politici postrevoluționari, a simpaticelor personaje Rozel și Rozica, a vieții cotidiene dintr-o țară numită Totalomnia etc. Prizonier al propriilor invenții, cam acesta ar fi răspunsul după lectura jocului de-a publicistica. Gheorghe Ene, Aromanul trandafirului (proză scurtă), Editura Paralela 45, Colecția '80, Seria "Proză", 216 p., f.p. "Orice zi are evenimente" Superlivrescul, extraordinarul Șerban Foarță utilizează extraesteticul într-un mod cu totul neașteptat: preia articole și reclame din ziare și le aglutinează în diverse
Între ei, scriitorii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16173_a_17498]
-
jurnalist, Toma Enache este unul dintre reprezentanții de marcă ai lumii artistice românești. Are un palmares bogat de premii, între care cel mai recent este Premiul „Maestrale Unică” la Festivalul de Film “Babel” pentru pelicula „Nu șunt faimos, dar șunt aroman”. Premieră „D’ale Carnavalului” are loc luni, 3 martie, ora 19.30, la Teatrul Nottara. Biletele se găsesc la casa de bilete a Teatrului Nottara, la Sala Palatului, în oficiile Postei Române și în Magazinele Inmedio semnalizate Bilete.ro, în
PREMIERA „D’ale Carnavalului” de I.L.Caragiale [Corola-blog/BlogPost/98806_a_100098]
-
înjurături și lacrimi la beție combinate cu amnezie. Poate că cei care se îndoiesc de „originea pură” a românilor, au dreptate și poate că toți roamnii sunt venetici că și mine. Altfel cum aș putea să-mi explic că eu, „aromanul” și prietenul meu Koari „neamțul” sau Pistă „ungurul”, avem sentimente mai profunde și la scară mea de valoare, dăm dovadă de mai mult patrotism românesc decât mulți români „get-beget”?! Dimitrie Grama, 10 iulie 2015
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94191_a_95483]
-
la ediția a VII-a, aduce an de an tradiția autentică în mediul urban prin muzică, dans și arta populară. Pe cele trei scene amenajate în cadrul festivalului vor urca peste 1200 de artiști din toată lumea. Nu vor lipsi grecii, sârbii, aromanii, ucrainienii, rusii-lipoveni, germanii, tătarii, rromii, italienii, maghiarii și bulgarii. Vor avea loc spectacole folclorice, târg de meșteșugari, zona gastronomica, plimbări cu trăsuri și ponei, ateliere de creație și multe alte activități pentru toate categoriile de public. Ediția de anul acesta
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94240_a_95532]
-
muzicii populare precum Margareta Clipă și Gheorghe Turda. Sâmbătă 22 iunie Pe langă târgurile de meșteșugari, zona gastronomica și plimbările cu trăsuri și ponei, care au loc în toate zilele festivalului, vor urca pe scena reprezentanți ai minorităților: greci, ucrainieni, aromani, Floarea Calota, Niculina Stoican, Petrică Mâțu Stoian, Gelu Voicu și Matilda Pascal Cojocarita. Seară, concert extraordinar Ovidiu Lipan Țăndărica. Duminică 23 iunie - concertele continuă, atât cu reprezentanți ai minorităților, cât și cu artiști renumiți de muzică populară, printre care se
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94240_a_95532]
-
de pretutindeni, autoarea dovedește dorința fierbinte de a uni artiștii de origina română prin dragostea de patria mama, prin comunitatea de limbă și cultură românească. A fost apreciată dedicarea acestui ultim număr al revistei Carmina Balcanică, în special comunităților de aromani din Balcani, cu o incursiune în istoria și moștenirea culturală a acestui grup etnic, atât de înrudit prin limba, cultura și trecut istoric de poporul român. Prof. Mircea Săndulescu, ing Dima Lascu, ing George Știrbei, au completat cu exemple din
Cenaclul „ Mihai Eminescu ”de la New York [Corola-blog/BlogPost/93595_a_94887]
-
și moștenirea culturală a acestui grup etnic, atât de înrudit prin limba, cultura și trecut istoric de poporul român. Prof. Mircea Săndulescu, ing Dima Lascu, ing George Știrbei, au completat cu exemple din viața și activitatea unor personalități de seamă aromani (Andrei Șaguna, Zahu Până) și a unor oameni de înaltă ținută culturală români (Nicolae Iorga), preocupați de elucidarea originii și a drepturilor comunității aromane, răspândite în Peninsula Balcanică. În încheiere, Mihaela Albu a vorbit cu pasiune despre munca să, despre
Cenaclul „ Mihai Eminescu ”de la New York [Corola-blog/BlogPost/93595_a_94887]
-
țara de adopție, cât și în alte țări. Referindu-se la populația macedoromâna (sau aromana), cea mai reprezentativă numeric și cultural în regiunea balcanică, vorbitoarea a adus omagiu unor personalități de seamă, care au studiat rădăcinile istorice și culturale ale aromanilor, legătura acestora cu poporul român (Nicolae Iorga, Zahu Până, Mircea Popescu) . Seară s-a încheiat cu oferirea volumelor prezentate, cu autografe ale autoarei, într-o atmosferă caldă de comunitate de idei și sentimente patriotice. Otilia Montano
Cenaclul „ Mihai Eminescu ”de la New York [Corola-blog/BlogPost/93595_a_94887]
-
Roy, pe care editoarea de azi îl identifica cu abilitate în persoana unui ilustru contemporan, poetul neogrec Constantin Rigas Fereos (n. la Velestinos, în 1754 și mort la 20 mai 1798, la Belgrad). Rigas (în care D. Popovici bănuia un "aroman" din Nordul Greciei), a devenit un luptător pentru lupta națională anti-otomană a grecilor, un personaj în care cultură, creația și intrigile politice se amestecă inextricabil. Slujitor al "hospodarului" Valahiei N. Mavrocordat, emisar de taină la Viena spre a pregăti o
O comedie nestiută a lui Rigas Fereos by Mircea Zaciu () [Corola-journal/Memoirs/17748_a_19073]
-
această regiune la manifestările ocazionate de acest eveniment a luat parte Ministrul Macedoniei și Traciei, membru al Guvernului de la Atena, J.TRIARIDIS. Prin activitatea desfășurată, Consulul general a reușit să risipească "teama" autorităților grecești că România va relua problema vlahilor (aromanilor) din zonă, subliniind în diverse ocazii dorința sinceră de a dezvolta și intensifica relațiile noastre tradiționale cu Grecia, membră a N.A.T.O. și a Uniunii Europene. La dineul oferit în onoarea Consulului general al României, cu ocazia încheierii misiunii, Ministrul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
Peste 100 lucrări de pictură, grafică, sculptură, arta decortivă și albume de artă vor fi prezentate peste două săptămâni în cea de a doua licitație a lunii iunie de Casă de Licitații Goldart. Licitația cuprinde un număr mare de artiști aroman, fiind prima licitație de acest gen din lume. Casă de Licitații Goldart propune iubitorilor de artă o selecție de lucrări ale artiștilor aromani care au creat în România. Theodor Aman, Ion Pacea, Ary Murnu, Ion Lucian Murnu, Pericle Capidan alături de
PREMIERĂ în România. Lucrări de artă impresionante la Goldart by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/79715_a_81040]
-
doua licitație a lunii iunie de Casă de Licitații Goldart. Licitația cuprinde un număr mare de artiști aroman, fiind prima licitație de acest gen din lume. Casă de Licitații Goldart propune iubitorilor de artă o selecție de lucrări ale artiștilor aromani care au creat în România. Theodor Aman, Ion Pacea, Ary Murnu, Ion Lucian Murnu, Pericle Capidan alături de contemporanii Dumitru Pasima, Geta Caragiu, Florica Prevenda, Ecaterina Vrana sunt nume celebre deja pe piața de artă românească. Operele semnate Samuel Muztner, Nicolae
PREMIERĂ în România. Lucrări de artă impresionante la Goldart by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/79715_a_81040]
-
țări, Încununați cu crește de Carpați ! Spre Basarabia zburați Și duh de țară respirați Din duhul jertfei de martiri Pe-altarele Mării Uniri! Spre Vlahi din Tatra în Timoc, În pusta și în orice loc Aceeași limbă ei vorbind Până la aromani, în Pind ... Și să rămânem veșnic frați Band apă vie din Carpați, Aici, la Sfinxul din Bucegi, Unde-am avut preoți și regi. Și o Credință am avut Din veac de mare început; Iar nimănui n-am făcut rău, Crezând
LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364352_a_365681]
-
chipuri și icoane'', Editura Humanitas, București, 1992; 6) Nagy-Talavera, Nicholas ,, Nicolae Iorga - O biografie'', Editura Institutul European, București, 1999; 7) Nedelea, Marin, ,,Istoria românilor, compendiu de personalitati politice'', vol II, Editura Niculescu, Bucuresti, 1996; 8) Stoica Lascu - Nicolae Iorga si aromanii'' (I) in revista ,,Tomis'' Serie nouă SEPTEMBRIE 2001, Nr.9(373), anul VI (36) 9) Teodorescu, Barbu, ,,Nicolae Iorga'', Editura Tineretului, Bucuresti, 1968; 10) Turlea Petre, ,, Nicolae Iorga intre dictatura regală si dictatura legionară'', Editura Enciclopedică, Bucuresti, 2001. Referință Bibliografică
OMUL POLITIC de GIGI STANCIU în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361161_a_362490]
-
Acasă > Impact > Vocații > EUGENIU CARADA Autor: George Baciu Publicat în: Ediția nr. 207 din 26 iulie 2011 Toate Articolele Autorului EUGENIU CARADA Născut într-o familie de aromani , la 29 noiembrie 1836 la Craiova este una dintre cele mai importante figuri ale istoriei ce a avut un rol de seamă în crearea României moderne. Alături de C.A. Rosetti, Ion C.Brătianu și alți politicieni ai vremii, a pus
EUGENIU CARADA de GEORGE BACIU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366951_a_368280]