74 matches
-
1925 s-a numit "Mehomia". La recensământul din 2011, populația orașului Răzlog era de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau bulgari, cu o minoritate de romi Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența etnică. Aici trăiesc mulți aromani dar nu sunt recunoscuți ca minoritate etnică și
Razlog () [Corola-website/Science/311397_a_312726]
-
Victor Brauner, Alexandru Ciucurencu, Octav Grigorescu Vasile Popescu (monografie), Ed. Meridiane, București, 1971 Dimitrie Ghiață (monografie), Ed. Meridiane, București, 1985 Anii ’20, tradiția și pictură românească, Ed. Meridiane, București, 2000 Milită Petrașcu (monografie), Ed. ARC, Chișinău, 2004 Artă populară a aromanilor din Dobrogea, Meridiane, 1979 Látvány és gondolat [Viziune și gând], coord. Gh. Vida, Ed. Kriterion, București, 1991 Constantin Brâncuși: destinul postum, coord. Silviu Angelescu, București, 2002 Noi studii ale avangardei, coord. Călin Stegeran, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, 2006 Istoria românilor. Vol
Ioana Vlasiu () [Corola-website/Science/319600_a_320929]
-
(n. 15 ianuarie 1886, Veles, Macedonia - d. 1974, Vaslui) a fost un istoric și scriitor aroman. s-a născut la 15 ianuarie 1886 în orășelul Veles în Macedonia otomană, Republica Macedonia de azi. Veles este situat pe fluviul Vardar, la 50 km sud-est de Skopje, capitala Republicii Macedonia. Școala generală o face în localitatea natală, măi
Nida Boga () [Corola-website/Science/332649_a_333978]
-
localități din România. Lupta în armată română în cel de-al doilea război balcanic, în 1913, și în primul război mondial, în 1916-1918. În cursul celui de-al doilea conflict participa la luptele de la Nămoloasa și Mărășești, alături de alți voluntari aromani din Macedonia. În perioada interbelică lucrează ca profesor la liceul "Alexandru Donici" din Chișinău. În București a locuit la etajul I al unui bloc din strada Maior Racoțeanu, unde se întâlnea săptămânal cu studentul aroman Hristu Cândroveanu. După moartea devotatei
Nida Boga () [Corola-website/Science/332649_a_333978]
-
și Mărășești, alături de alți voluntari aromani din Macedonia. În perioada interbelică lucrează ca profesor la liceul "Alexandru Donici" din Chișinău. În București a locuit la etajul I al unui bloc din strada Maior Racoțeanu, unde se întâlnea săptămânal cu studentul aroman Hristu Cândroveanu. După moartea devotatei sale soții, a locuit la Ploiești, la fiica sa Silvia, care îl diviniza. După moartea acesteia, s-a mutat în Vaslui, la fiul său, medicul Nicolae Boga. Vară se retrăgea la Mănăstirea Agapia, la maica
Nida Boga () [Corola-website/Science/332649_a_333978]
-
Silvia, care îl diviniza. După moartea acesteia, s-a mutat în Vaslui, la fiul său, medicul Nicolae Boga. Vară se retrăgea la Mănăstirea Agapia, la maica Serafima Chirică, unde a fost vizitat în 1974 de Hristu Cândroveanu și profesorul universitar aroman Vasile Barbă. Încetează din viață în 1974, la spitalul din Vaslui. În literatura debutează la revista lunară "Lumină" a liceului din Bitolia. Publică rar în publicațiiile aromânești și în calendarele publicate de asociațiile studențești. În aromana îi apar volumele: "La
Nida Boga () [Corola-website/Science/332649_a_333978]
-
lui Nida Boga cu Iliada lui Homer și cu antică Mahabharata indiană. Unele lucrări le-a semnat "Leon Boga" și "L. Ț. Boga". Lucrările în aromana le-a semnat, "Nida Boga", fiindu-i mai familiar aromânesc, după cum îi mărturisea scriitorului aroman Hristu Cândroveanu prin 1950.
Nida Boga () [Corola-website/Science/332649_a_333978]
-
munții Vosges) și munții Alpi (unde numeroasele toponime cu "Walchen" le atestează și unde mai dăinuiește până azi Limba romanșa). În sensul restrâns, privitor la istoria Românilor, Româniile populare se referă cu precădere la țările și cnezatele locuite de Români, Aromani, Istro-români și Megleno-Români. Româniile populare europene au apărut în majoritatea lor, în Evul Mediu timpuriu, ca obști rurale creștine, ce căutau să-și ocrotească resursele fie ferindu-se de contacte cu năvălitorii (de exemplu, ascunzându-se în adâncul munților sau
Romanii populare () [Corola-website/Science/319087_a_320416]
-
unei limbi). Accidente fonetice sunt: Afereza este dispariția unui sunet sau grup de sunete de la începutul cuvântului: Proteză este apariția la începutul cuvântului a unei vocale: În graiurile din Transilvania și N. Moldovei se produce proteză lui "a": În dialectul aroman proteză lui "a" este foarte frecvență - de la această proteză vine numele dialectului. În română literară se produce proteză lui "i" în forme pronominale neaccentuate: "îmi", "îți", "îi", "îl"(formă silabica - "l") Sincopa este dispariția unei vocale, de obicei neaccentuate, aflată
Schimbare fonetică () [Corola-website/Science/322592_a_323921]
-
de Filologie a Universității „Chiril și Metodie”, lector de limba macedoneană la INALCO ("Institut național des langues et civilisations orientales") - Paris și conferențiar de balcanistica la "Istituto Universitario Orientalé", Napoli. Opera să științifică acoperă lexicografia, lingvistică românească (dialectele - meglenoroman și aroman) și cea romanica. În cursul anului 1995, prin decretul primului ministru al Franței, a primit distincția de Cavaler al Ordinului"Palmes Académiques", cu mențiunea: „pour services rendus à la culture française”, iar în anul 2008, Ordinul „Meritul pentru Învățământ” în
Petar Atanasov () [Corola-website/Science/329599_a_330928]
-
fie cunoscută sub numele de moceani sau mociani. Unii antropologi au sugerat că denumirea "mocean", respectiv "mocan", ar fi o variantă a unui singur nume. Istoricul grec Asterios Koukoudhis îi încadra pe "moceani" sau "mociani" (pe grecește Μότσιανοι) în ramura aromanilor grămușteni care au originat din sudul munților Pind, din zona Aspropotamos (Ασπροποτάμου) Autorul grec Ion Dragomis Alexis plasează originile mocenilor în munții situați la vest de Trikala în Tesalia de unde, unele grupuri s-au mutat la nord, în jurul orășelului Prototsani
Mocani () [Corola-website/Science/299686_a_301015]
-
de aceeasi origine. Studii primare în satul natal după care continuă la scoala sârbă din Belgrad. În 1873 se mută la București, unde deschide un birt, ce devine pentru o bună perioadă de timp, locul preferat de întrunire a intelectualilor aromani, printre care se pot menționa: Andrei Bagav, Constantin Caireti, Apostol Mărgărit, Tașcu Iliescu, ș.a.m.d.. După 1890 revine în locurile natale fiind pentru o bună perioadă intendent al Liceului internat din Bitola, liceu cu predare în limba română. Colaborează
Constantin Belimace () [Corola-website/Science/298761_a_300090]
-
revistele și ziarele aromânești ale vremii. În 1922 Tache Papahagi publică în a sa "Antologie Aromâneasca" o mare parte a poeziilor lui Belimace. Poezia "Dimăndarea părinteasca" devine în foarte scurt timp atât de populară încât este considerată adevăratul "imn" al aromanilor.
Constantin Belimace () [Corola-website/Science/298761_a_300090]
-
Roy, pe care editoarea de azi îl identifica cu abilitate în persoana unui ilustru contemporan, poetul neogrec Constantin Rigas Fereos (n. la Velestinos, în 1754 și mort la 20 mai 1798, la Belgrad). Rigas (în care D. Popovici bănuia un "aroman" din Nordul Greciei), a devenit un luptător pentru lupta națională anti-otomană a grecilor, un personaj în care cultură, creația și intrigile politice se amestecă inextricabil. Slujitor al "hospodarului" Valahiei N. Mavrocordat, emisar de taină la Viena spre a pregăti o
O comedie nestiută a lui Rigas Fereos by Mircea Zaciu () [Corola-journal/Memoirs/17748_a_19073]
-
de om așa cum a fost” scriitorul neagă subtil legătura cu grecii și se mândrește că provine pe linie maternă din aristocrația bizantină și după tată direct din munții Pindului, pe care orice istoric îi acceptă ca vatra veșnică a macedonilor aromani. Totuși, detalii despre originile îndepărtate ale familiei rămân incerte: se zvonea că Iorga are rădăcini grecești; zvonul, încă susținut de istorici, a fost infirmat de Iorga, prin declarația: "„Tatăl mieu era dintr’un neam de negustori români mai târziu boieriți
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
limpede, definit al decupării lor în spațiul, în peisajul urban al unei capitale acum profund devastate de monumente istorice de arhitectură. (Editură Simetria) s-a născut în 1891 în Vlaho-Clisura, o mică localitate din munții Macedoniei, într-o familie de aromani. În 1910, după absolvirea liceului din Bitolia (Monastir), în Republică Macedonia de azi (liceu cu predare în limba română), se refugiază cu mama și bunica în România. Licențiat în 1916 al Școlii Superioare de Arhitectură din București, pleacă pe front
Gheorghe Simotta () [Corola-website/Science/337070_a_338399]
-
Craiova de la 7 septembrie este restituit Bulgariei ca urmare indirectă a presiunilor politice germane asupra guvernului român. Procesul de evacuare a populației din Cadrilater a avut loc între 20 septembrie 1940 și 1 octombrie 1940. Ca urmare a încurajării stabilirii aromanilor din Balcani și a românilor din alte provincii în decursul stăpânirii românești, ponderea elementului românesc a crescut mult până în 1940. Aici s-au stabilit și români din Timocul bulgăresc . Prin 1937 bulgarii erau 37 %, rămânând totuși mai numeroși decât românii
Cadrilater () [Corola-website/Science/296623_a_297952]
-
slavilor în Peninsula Balcanică) numai în unele areale mărginașe din vecinătatea Dunării (în Timoc și în Dobrogea). O parte din străromânii aceștia au fost împinși spre sud, în munți, iar descendenți ai acestora au devenit vorbitori ai dialectelor românești sud-dunărene, aroman și meglenoroman. La sfârșitul secolului al III-lea i.en., românii au pătruns în Peninsula Balcanică după războaiele ilirice și macedonene. Au cucerit treptat peninsula, transformând Dunărea în granița dintre Republică Română și populațiile barbare de la nord de fluviu. În timpul
Moesia () [Corola-website/Science/302121_a_303450]
-
dar și Turneul Campioanelor de la Sofia. Anterior, ea a mai jucat trei finale WTA (2010, 2011, 2012), toate pierdute. Este cunoscută pentru un stil agresiv de joc. Execută reverul cu ambele mâini. Simona s-a născut într-o familie de aromani în orașul Constantă. Tatăl ei, Stere (jucător de fotbal la echipa Săgeată Stejaru), deținea o fabrică de lactate. Ea a început să joace tenis la 4 ani, fiind antrenată de fratele ei mai mare. La vârsta de 6 ani ea
Simona Halep () [Corola-website/Science/319222_a_320551]
-
I. U. Soricu, Ov. Densusianu. Un loc important îl ocupă textele despre limba, cultura și tradițiile românilor sud-dunăreni, precum Poezia populară la macedoromâni (Nuși Tulliu), Românii macedoneni și colonizarea (Spiru Bojgoli), Pentru cine și alături de cine trebuie să luptăm noi, aromanii? (P. Bucovalla), Despre poetul H. Zalacosta (V. Diamandi-Aminceanul), Problema aromanilor (I. Nica), Macedoromânii în istorie (Ion Foți), Despre poetul Costă Crystalli (V. Diamandi-Aminceanul), Din istoria românilor balcanici (G. Murnu), Aromanii în lumina cântecelor populare albaneze (Dimitrie P. Păscu), Poezia pătimirii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286770_a_288099]
-
textele despre limba, cultura și tradițiile românilor sud-dunăreni, precum Poezia populară la macedoromâni (Nuși Tulliu), Românii macedoneni și colonizarea (Spiru Bojgoli), Pentru cine și alături de cine trebuie să luptăm noi, aromanii? (P. Bucovalla), Despre poetul H. Zalacosta (V. Diamandi-Aminceanul), Problema aromanilor (I. Nica), Macedoromânii în istorie (Ion Foți), Despre poetul Costă Crystalli (V. Diamandi-Aminceanul), Din istoria românilor balcanici (G. Murnu), Aromanii în lumina cântecelor populare albaneze (Dimitrie P. Păscu), Poezia pătimirii și a meliorismului în literatura aromâneasca (I. Gh. Scrima), Cântece
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286770_a_288099]
-
Bojgoli), Pentru cine și alături de cine trebuie să luptăm noi, aromanii? (P. Bucovalla), Despre poetul H. Zalacosta (V. Diamandi-Aminceanul), Problema aromanilor (I. Nica), Macedoromânii în istorie (Ion Foți), Despre poetul Costă Crystalli (V. Diamandi-Aminceanul), Din istoria românilor balcanici (G. Murnu), Aromanii în lumina cântecelor populare albaneze (Dimitrie P. Păscu), Poezia pătimirii și a meliorismului în literatura aromâneasca (I. Gh. Scrima), Cântece populare aromânești după izvoare slave (Vasile Christu), Poezia armatolilor în literatura populară neogreaca (Ion Scrima) ș.a. De o atenție deosebită
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286770_a_288099]
-
frazeologice. După cum spunea Joseph Vendryes, "Peninsula Balcanică a fost dintotdeauna și rămîne un puzzle de limbi, ca și de rase, de naționalități și de religii"3. Acest conglomerat are în vedere limbi indo-europene slave (bulgară, macedoneană, sîrbo-croată), romanice (dialectele dacoromân, aroman, meglenoroman și istroroman ale limbii române, dar și iudeospaniola - ladino), albaneză, greacă și țigăneasca (rromani). Se aduce în discuție și turcă, limba uralo-altaică222. Unii romaniști ajung chiar să individualizeze limba română în context romanic prin "balcanismul" sau: "Sub aspect tipologic
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
a început să capete prin sec. V trăsături proprii care duc la formarea limbii române (sec. VII-VIII). Latină s-a transformat în română înainte de contactul acesteia cu slavă veche. Patru mari grupe de dialecte: dacoromân (identificat, impropriu cu limba română), aroman (macedoromân), meglenoroman, istroroman. Ultimele 3 sînt numite dialecte sud-dunărene. Dialectul aroman are cca 500000 de vorbitori în Grecia, Albania, Macedonia, Șerbia, Bulgaria și România. Singurul dialect sud-dunărean în care s-a dezvoltat o literatura culta. Cel mai arhaic dialect românesc
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
la formarea limbii române (sec. VII-VIII). Latină s-a transformat în română înainte de contactul acesteia cu slavă veche. Patru mari grupe de dialecte: dacoromân (identificat, impropriu cu limba română), aroman (macedoromân), meglenoroman, istroroman. Ultimele 3 sînt numite dialecte sud-dunărene. Dialectul aroman are cca 500000 de vorbitori în Grecia, Albania, Macedonia, Șerbia, Bulgaria și România. Singurul dialect sud-dunărean în care s-a dezvoltat o literatura culta. Cel mai arhaic dialect românesc, apropiat de protoromâna. Configurație dialectala complexă. Dialectul meglenoroman se vorbește în
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]