74 matches
-
se vorbește în Grecia (regiunea Meglen și orașele Salonic, Aridea, Axiupolis), Macedonia, Șerbia, Turcia și România. Număr de vorbitori în scădere dramatică, cca 5 mii, toți bilingvi, față de cca 25 mii acum cîteva decenii. Punte între dialectal dacoromân și cel aroman. Dialectul istroroman, dialect românesc pe cale de dispariție datorită presiunii limbăă sîrbo-croate. Cca 1500 vorbitori bilingvi față de 6 mii acum cateva decenii. Se vorbește în nord-vestul Croației (Peninsula Istria și provoncia Ćićarija). Dacoromâna are o configurație dialectala controversată (între 2 și
[Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
Colaborează cu poezie V. Voiculescu, Ion Pillat, Emil Botta, Mihai Beniuc, Ion Bălan, Emil Giurgiuca, N.I. Herescu, Virgil Nistor, Iulian Vesper, D. Ciurezu, Vlaicu Bârnă; semnează eseuri Basil Munteanu, Octavian C. Tăslăuanu, Dan Botta, Th. Capidan (un studiu etnografic despre aromani, publicat în numărul 2/1941), Mircea Vulcănescu, Sever Pop, Al. Busuioceanu, G. Murnu. În numărul 2/1941 apar fragmente din românul istoric Marcu Crăișorul de Anton Balotă. Cronică literară este semnată de Dragoș Vrânceanu și Emil Giurgiuca, iar cronică plastică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286648_a_287977]
-
această regiune la manifestările ocazionate de acest eveniment a luat parte Ministrul Macedoniei și Traciei, membru al Guvernului de la Atena, J.TRIARIDIS. Prin activitatea desfășurată, Consulul general a reușit să risipească "teama" autorităților grecești că România va relua problema vlahilor (aromanilor) din zonă, subliniind în diverse ocazii dorința sinceră de a dezvolta și intensifica relațiile noastre tradiționale cu Grecia, membră a N.A.T.O. și a Uniunii Europene. La dineul oferit în onoarea Consulului general al României, cu ocazia încheierii misiunii, Ministrul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
, Ion (11.X.1887, Vlahoclisura, Grecia - 1946), poet, prozator, publicist și traducător. Este fiul unui comerciant aroman. A urmat liceul la Bitolia (Macedonia), apoi Facultatea de Filosofie și Litere din București. Debutează editorial cu un volum scris în dialectul aroman, Cântițe și-ndoauă isturii aleapte, apărut în 1912. Este corespondent al ziarului atenian „Elephteron Vima”, redactor la „Viitorul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287075_a_288404]
-
, Ion (11.X.1887, Vlahoclisura, Grecia - 1946), poet, prozator, publicist și traducător. Este fiul unui comerciant aroman. A urmat liceul la Bitolia (Macedonia), apoi Facultatea de Filosofie și Litere din București. Debutează editorial cu un volum scris în dialectul aroman, Cântițe și-ndoauă isturii aleapte, apărut în 1912. Este corespondent al ziarului atenian „Elephteron Vima”, redactor la „Viitorul” din București și director împreună cu Romulus P. Voinescu, la „Propilee literare” (1926-1929). Colaborează la „Sămănătorul”, „Luceafărul”, „Literatorul”, „Convorbiri critice”, „Flacăra”, „Universul” ș.a. Pentru
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287075_a_288404]
-
Vis și realitate (1927), pe fundalul ultimelor decenii ale Imperiului Otoman, destinul unui tânăr intelectual de extracție modestă, care ajunge lider al mișcării de modernizare a Turciei. În remake-ul Daphnis și Chloe ai vremei noastre (1928), protagonist e un intelectual aroman, stabilit în cele din urmă în regatul român și visând la unirea tuturor conaționalilor. Scrieri cu teza, „românele” sunt mai mult niște disertații istorico-patriotice cu caracter eseistic și moralizator. De aceeasi factura sunt nuvelele și povestirile O rătăcire în infinit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287075_a_288404]
-
limbă extrem de flexibilă, plină de inovații, o limbă cam de pe vremea lui Bolintineanu, încărcată de autor cu invenții, cu dezacorduri comice, cu combinații multilingvistice, să șui pe scena toate peripețiile junelui poet Manoil, ale sorei sale Zenaida și ale piratului aroman Iaurta Chiorul, toate acestea mi s-au părut inițial fantasme de artist. Dar simțurile Cătălinei Buzoianu au funcționat perfect. Theatrum Mundi a avut premiera cu Levantul, spectacol găzduit de Teatrul Bulandra la sala "Toma Caragiu". Mărturisesc, mai întîi de toate
Fabrica de vise by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18184_a_19509]
-
Auctorele nu mi se pare a fi prins frămîntările, bîntuielile, chinul și histrionismul poetului, artistului. La poli opuși se află Antoaneta Zaharia în Cri, muză, un fel de Puck ghiduș și tandru, Papil Panduru în Iaurta, viguros și pontos aventurier aroman, Tudorel Filimon, în special în Iancu Aricescu - scenă cu cenzură - si Vodă. Clou-ul spectacolului este, fără discuție, Mariana Mihuț în Zoe, un rol nu foarte generos în epopee, dar care devine, grație ei, de prim-plan în spectacol. Prin
Fabrica de vise by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18184_a_19509]
-
Peste 100 lucrări de pictură, grafică, sculptură, arta decortivă și albume de artă vor fi prezentate peste două săptămâni în cea de a doua licitație a lunii iunie de Casă de Licitații Goldart. Licitația cuprinde un număr mare de artiști aroman, fiind prima licitație de acest gen din lume. Casă de Licitații Goldart propune iubitorilor de artă o selecție de lucrări ale artiștilor aromani care au creat în România. Theodor Aman, Ion Pacea, Ary Murnu, Ion Lucian Murnu, Pericle Capidan alături de
PREMIERĂ în România. Lucrări de artă impresionante la Goldart by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/79715_a_81040]
-
doua licitație a lunii iunie de Casă de Licitații Goldart. Licitația cuprinde un număr mare de artiști aroman, fiind prima licitație de acest gen din lume. Casă de Licitații Goldart propune iubitorilor de artă o selecție de lucrări ale artiștilor aromani care au creat în România. Theodor Aman, Ion Pacea, Ary Murnu, Ion Lucian Murnu, Pericle Capidan alături de contemporanii Dumitru Pasima, Geta Caragiu, Florica Prevenda, Ecaterina Vrana sunt nume celebre deja pe piața de artă românească. Operele semnate Samuel Muztner, Nicolae
PREMIERĂ în România. Lucrări de artă impresionante la Goldart by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/79715_a_81040]
-
cuvinte o muncă de-o viață În folosul culturii românești, pe care a iubit-o foarte mult, Într-o vreme ce ar putea să devină, mîine, risipita În diversitate... Apare pe lume În anul 1953, Într-o familie de negustori aromani (din partea mamei) și de boieri olteni, din familia lui Iancu Jianu. Absolvent de filologie la București (1972-1976) se va specializă ulterior În arheologie (Italia) și istoria culturii (Sorbona, 1979). Își ia doctoratul În Litere, University of Madras, India (1992) cu
Editura Destine Literare by Daniela Gifu () [Corola-journal/Science/76_a_310]
-
anul 1935 și cedarea Cadrilaterului în anul 1940, Zaharia Până se mută la București alături de celalti membri ai familiei sale, continundu-si studiile în Capitala țării. Dotat cu o desebita sensibilitate artistică și talent literar, publică în anul 1941 în dialect aroman poezia intiulata “Cadrilater” în Revistă “Armatolii” condusă de Constantin Papanace și Ionel Zeana. El debutase încă de la vârsta de 14 ani în Revistă Liceului din Silistra cu poezia intitulată “Vijelie”. Simpatizant al mișcării naționaliste care cuprinsese țară în epoca respectivă
Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
denigrat. El a trecut însă cu zâmbetul pe buze peste toate aceste vicisitudini cărora nu le-a dat importantă. Personalitate complexă, Zahu Până a întreprins temeinice studii istorico-lingvistice cu privire la dialectul vorbit de populația de origine română cunoscută sub numele de aromani din rândul caroa își trăgea obârșia. Bine documentat, el a combătut cu argumente științifice care reflectau realitatea obiectivă, afirmațiile unor conaționali care considerau această populație drept o naționalitate cu identitate proprie, o minoritate etnică și au cerut ca în Parlamentul
Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
Parlamentul Romanei să li se rezerve locuri cum au și alte minorități naționale. Într-un studiu intituat “LIMBA SAU DIALECT”, Zahu Până face următoarea mențiune: “Toate studiile lingvistice atestate de Academia Românași însușite de forurile lingvistice internationaleau stabilit că vorbirea aromanilor, sau macedo-romanilor, este un dialect al limbii române, al doilea ca importanță , după dialectul daco-roman, pe structura căruia s-a format limba română, înaintea dialectelor meglenoroman și istroroman.” Cunoscător al istoriei moderne a României, în articolul intitulat “CADRILATER”, el răspunde
Editura Destine Literare by george Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_304]
-
16:20 - 16:40 Minoritatea ruși/lipoveni din Tulcea, Ans. „Molodtî”; 16:40 - 17:00 Minoritatea germană din Brașov, Ans. „Korona”; 17:00 - 17:15 Minoritatea tătara turco-musulmană, Ans. Yîldîlzlar” din Constantă cu Chiamiran Chivu; 17:15 - 17:30 Comunitatea aromanilor din București, Ans. „Pilisterlu”; 17:30 - 17:45 Minoritatea greacă din București, Ans. „Ellas”; 17:45 - 18:00 Minoritatea ucraineană, Ans. „Zorea” din București; 18:00 - 18:15 Comunitatea evreiască, Grupul de dansuri israeliene „Hora” din București; 18:15 - 19
Iuliana Tudor revine din vacanţă. Îşi face încălzirea la Zilele Bucureştiului, apoi se întoarce la TVR () [Corola-journal/Journalistic/25181_a_26506]
-
prozatori sunt mai ales lirici, cu o limbă ăca un fagure de mierea, excelând deci în domeniul ămicro-stilistică (caz emblematic: Sadoveanu). Cu asemenea precedente, era firesc că încercările ăanticalofileă din interbelic (Camil Petrescu, Mircea Eliade) sau pledoariile postbelice pentru un aroman citadina (Petru Popescu) să nu fi prosperat; departe de a se constitui într-o ăscriitură, pe alocuri ele lasă, din contră, o impresie penibilă de neglijență stilistica. Ca atare, impresia mea este că traducătoarea a trebuit să-și caute punctele
O declaratie de dragoste Barcelonei by Victor Ivanovici () [Corola-journal/Journalistic/18030_a_19355]
-
mai ales) autorul s-a "placat" cu ironie pe real, pe cotidian. În prefață, Gheorghe Ene își enunță intenția de a resuscita atitudinea caragialescă în publicistică. Cît de benefică a fost această ieșire în lume? După lectura culegerii de articole Aromanul trandafirului, verdictul nu este ușor de dat. Ca și în cazul lui Gheorghe Iova, este foarte greu de înțeles constanța stilului indiferent de context. Acest gen de experimentaliști (cu o soartă crudă înainte de '90) sînt urmăriți de un blestem: deși
Între ei, scriitorii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16173_a_17498]
-
discursul în fel și chip, autorii în cauză au rămas fideli unui anumit tip de experiment lingvistic. Limitele acestui "stil" sînt evidente o dată cu "coborîrea în lume" a lui Gheorghe Ene, spre exemplu. Un incredibil aer desuet plutește asupra acestui novator. Aromanul trandafirului este mărturia unui eșec, a unei incapacități de adaptare care l-a urmărit pe autor de-a lungul întregului său parcurs artistic. Tocmai din acest motiv nu poți savura liniștit povara "trandafirilor" politici postrevoluționari, a simpaticelor personaje Rozel și
Între ei, scriitorii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16173_a_17498]
-
nu poți savura liniștit povara "trandafirilor" politici postrevoluționari, a simpaticelor personaje Rozel și Rozica, a vieții cotidiene dintr-o țară numită Totalomnia etc. Prizonier al propriilor invenții, cam acesta ar fi răspunsul după lectura jocului de-a publicistica. Gheorghe Ene, Aromanul trandafirului (proză scurtă), Editura Paralela 45, Colecția '80, Seria "Proză", 216 p., f.p. "Orice zi are evenimente" Superlivrescul, extraordinarul Șerban Foarță utilizează extraesteticul într-un mod cu totul neașteptat: preia articole și reclame din ziare și le aglutinează în diverse
Între ei, scriitorii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16173_a_17498]
-
și tu, dacă poți: ce fel de om e ăsta? Ce fel de român, e, oare? Hop! Stai! Stai așa. Că ți-am găsit răspunsul mult căutat. Ei?! Da. Ăsta, mă, nu e român. Dar, ce e, mă? Ăsta e aroman. A, ce? Aroman. Nu-nțeleg. E un român aparte, unul cam cum nu prea sunt românii noștri. Adică?! Adică, să-ți fie rușine să fii șef; să muncești ca stricatul de minte; să-i tragi și pe alții după tine
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
poți: ce fel de om e ăsta? Ce fel de român, e, oare? Hop! Stai! Stai așa. Că ți-am găsit răspunsul mult căutat. Ei?! Da. Ăsta, mă, nu e român. Dar, ce e, mă? Ăsta e aroman. A, ce? Aroman. Nu-nțeleg. E un român aparte, unul cam cum nu prea sunt românii noștri. Adică?! Adică, să-ți fie rușine să fii șef; să muncești ca stricatul de minte; să-i tragi și pe alții după tine, ca un magnet
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
Va publicam literatura nai mă mult, mă ți pagiñi di istorie, di informație enciclopedica în general, traduceri din literaturi xeani și, maxus, din literatura statelor iu bănăm”. Că și revista „Deșteptarea”, noua publicație prezintă pagini întregi de beletristica în dialectul aroman, pe lângă cronici literare, studii de literatură, reportaje etc. scrise în limba română. Se pune în evidență efortul statului român de a răspândi printre românii de la sudul Dunării cultură întregului popor, ca unic instrument de rezistență la asimilarea de către colectivitățile majoritare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286769_a_288098]
-
efortul statului român de a răspândi printre românii de la sudul Dunării cultură întregului popor, ca unic instrument de rezistență la asimilarea de către colectivitățile majoritare în mijlocul cărora aceștia trăiesc. Revista se constituie într-o veritabilă sursă de informații privindu-i pe aromani din cele mai vechi timpuri până astăzi, oferind informații literare și științifice, cu precădere de istorie; publicația este totodată o adevarată antologie de poezie și de proza aromana. Că și „Deșteptarea”, D. se expediază gratuit asociațiilor aromane din Grecia, Albania
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286769_a_288098]
-
finanțate din venituri proprii ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 52. CIMEC - Institutul de Memorie Culturală Venituri proprii ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 53. ARTEXIM Venituri proprii ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 54. Centrul de Pregătire Profesională Venituri proprii în Cultura ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Publicații ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 55. "Contemporanul" Venituri proprii ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 56. "Literatorul" Venituri proprii ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 57. "Manuscriptum" Venituri proprii ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 58. "Deșteptarea Aromanilor" Venituri proprii ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 59. "Moftul Român" Venituri proprii ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 60. "Albina" Venituri proprii ────────────────────────────────────────────��───────────────────────────────── 61. "Teatrul" Venituri proprii ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 62. "Universul cărții" Venituri proprii ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 63. "A Het" Venituri proprii ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 64. "Korunk" Venituri proprii ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 65. "Muvelodes" Venituri proprii ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 66. "Vilnie Slovo" Venituri proprii ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 67. Revista
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185230_a_186559]