180 matches
-
ce a permis dezvoltarea unor terapii specifice. Sindromul hemolitic uremic atipic (SHUa), mediat de defecte ale activității căii alterne a cascadei complementului, este o afecțiune genetică rară, cronică, caracterizată prin injurie endotelială severă și tromboză microvasculară, la nivel capilar și arteriolar. Din punct de vedere clinic, tromboza microvasculară determină trombocitopenie, anemie hemolitică microangiopatică și injurie de organ. Deși afectarea renală este întâlnită în majoritatea cazurilor, tabloul clinic poate fi dominat de afectare multiorgan (pulmonară, digestivă, neurologică, cardiacă). În aproximativ 60-70% din
ANEXĂ din 11 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252607]
-
ce a permis dezvoltarea unor terapii specifice. Sindromul hemolitic uremic atipic (SHUa), mediat de defecte ale activității căii alterne a cascadei complementului, este o afecțiune genetică rară, cronică, caracterizată prin injurie endotelială severă și tromboză microvasculară, la nivel capilar și arteriolar. Din punct de vedere clinic, tromboza microvasculară determină trombocitopenie, anemie hemolitică microangiopatică și injurie de organ. Deși afectarea renală este întâlnită în majoritatea cazurilor, tabloul clinic poate fi dominat de afectare multiorgan (pulmonară, digestivă, neurologică, cardiacă). În aproximativ 60-70% din
ANEXĂ din 11 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/252606]
-
fapt ce a permis dezvoltarea unor terapii specifice. Sindromul hemolitic uremic atipic (SHUa), mediat de defecte ale activității căii alterne a cascadei complementului, este o afecțiune genetică rară, caracterizată prin injurie endotelială severă și tromboză microvasculară, la nivel capilar și arteriolar. Din punct de vedere clinic, tromboza microvasculară determină trombocitopenie, anemie hemolitică microangiopatică și injurie de organ*3. Deși afectarea renală este întâlnită în majoritatea cazurilor, tabloul clinic poate fi dominat de afectare multiorgan (pulmonară, digestivă, neurologică, cardiacă). În aproximativ 60-70% din
ANEXĂ din 9 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282705]
-
există o scădere marcată de presiune de-a lungul arteriolelor hepatice. Această cădere de presiune este ajustată astfel încât există o relație inversă între fluxul arterial hepatic și cel venos portal. Relația respectivă implică activarea simpatică a receptorilor α-adrenergici din sectorul arteriolar hepatic, răspunsuri miogene intrinseci ale mușchiului neted vascular și producerea de către ficat a metaboliților vasodilatatori atunci când debitul sanguin este redus. La nivel hepatic nu există inervație vasodilatatoare, ci numai simpatică vasoconstrictoare (noradrenergică, cu efect bazat pe α adrenoceptorii din mușchiul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
vasodilatației periferice, fapt ce reliefează existența unui important tonus smpatic vasoconstrictor în condiții bazale. Fibrele simpatice postganglionare eliberează noradrenalină (ce induce contracția mușchiului neted vascular prin stimularea α adrenoceptorilor), precum și doi co-transmițători majori vasoconstrictori, ATP și neuropeptidul Y (NPY). Constricția arteriolară prin stimulare simpatică este însoțită de constricție venoasă, ce scade capacitanța (complianța) venelor și duce la mobilizarea sângelui din rezervorul venos, de fapt la o creștere a returului venos, rezultând o redistribuire de volum sanguin în favoarea arterelor. Impulsurile simpatice către
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
integrativ al funcției endoteliale și coordonării microcirculației. Celulele endoteliale par a juca un rol central în coordonarea sistemului microcirculator și în favorizarea perfuziei tisulare și a ofertei de oxigen. In unele situații patologice cuplarea celulară inter-endotelială anormală și perturbarea răspunsului arteriolar propagat pot explica afectarea perfuziei tisulare și extracția anormală de oxigen. 14.2.1. Oxidul nitric Dintre factorii relaxanți derivați din endoteliu cel mai cunoscut este oxidul nitric. Oxidul nitric (NO) este o moleculă-semnal cu multiple funcții în diverse țesuturi
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
la 50%. Sângele din peretele ventricular stâng este drenat de sistemul venos superficial spre sinusul coronar și venele cardiace anterioare, iar din restul miocardului direct în cavitățile cardiace, prin sistemul venos profund (vasele arteriosinusoidale și arterioluminale) și venele thebesiene. Anastomozele arteriolare sunt rare și cu diametru intern sub 40 μm, dar numărul și dimensiunile lor cresc în cardiopatia ischemică. Datorită presiunii extravasculare mari în sistolă perfuzia zonei subendocardice a ventriculului stâng se realizează numai în diastolă; poate fi afectată de scurtarea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
curgerea în capilare este lentă, nu prezintă fluctuații sistolo-diastolice de presiune și debit, și este separată într-un șir central de hematii și un strat circular periferic de plasmă. Intermitența perfuziei unui anumit capilar este determinată de vasomoția de la nivel arteriolar, care condiționează tonusul sfincterului precapilar. Datorită proceselor de vasomoție are loc o închidere și deschidere ritmică a capilarelor, astfel încât numărul de capilare deschise (irigate) depinde de activitatea țesutului perfuzat, cu o repartiție diferențiată în același organ. Aceste modificări în debitul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
celular nu este limitat de difuzie sau de numărul de capilare deschise. De altfel, în multe țesuturi conținutul de O2 al sângelui este deja scăzut la 80% la intrarea în capilar, ca urmare a difuziei acestuia în țesut la nivel arteriolar. Acest fapt nu reflectă numai deplasarea O2 către destinația mitocondrială, ci și un fenomen de contracurent cu venulele din vecinătatea arteriolelor, precum și consumul de O2 la nivelul peretelui vascular. In consecință, fenomenul de șunt arteriovenos prin difuzia O2 poate deveni
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
fiind relativ constante pot fi incluse în constanta de filtrare a membranei. Aria membranei filtrante fiind necunoscută, se exprimă rata de filtrare raportată la masa tisulară. Indiferent de țesut, coeficientul de filtrare nu este influențat de modificări fiziologice ale presiunii arteriolare sau venoase, ori de variații de pH sau de presiune parțială a oxigenului sau bioxidului de carbon. Condiții patologice în care apar astfel de modificări se însoțesc și de leziuni la nivelul peretelui capilar și astfel se explică asocierea lor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
de o presiune intra-vasculară crescută. Rezistența vasculară a circulației sistemice este crescută în condiții bazale și prin constricția arteriolelor musculare datorită tonusului simpatic. Circulația pulmonară nu prezintă acest mecanism de creștere a rezistenței la curgere prin modificări de calibru arteriolar. Așa cum am văzut, vasele intrași extra alveolare (fig. 81) sunt supuse unor condiții mecanice diferite, astfel încât volumul pulmonar și presiunile din cadrul ansamblului toraco pulmonar influențează în mod deosebit de complex vasele pulmonare, mai ales în condițiile în care presiunea intra-vasculară
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
la nivelul capilarelor pulmonare, angiotensina I va fi convertită într-un peptid cu 8 aminoacizi, ce acționează asupra unor receptori membranari numiți AT1 și AT2. Stimularea acestora este asociată cu multiple efecte biologice, dintre care cele mai importante sunt vasoconstricția arteriolară și stimularea secreției de aldosteron. Principala verigă de control a secreției de angiotensină este rata secreției de renină din rinichi. Scăderea presiunii arteriale reduce presiunea glomerulară, ceea ce reduce filtrarea glomerulară, ceea ce modifică caracteristicile osmotice și saline ale fluidului tubular la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
netede și prezintă proprietăți contractile, dar și fagocitare. Aparatul juxtaglomerular (AJG; vezi figura 6) este situat la polul vascular al corpusculului Malpighi și este alcătuit din glomus, macula densa și lacis. Aceste structuri sunt în interrelație și asigură reglarea presiunii arteriolare glomerulare. Glomusul este o structură localizată în peretele arteriolei aferente, înaintea diviziunii ei și este reprezentat de celule musculare netede ale mediei, modificate și caracterizate prin: ergastoplasmă abundentă, granule de secreții glicoproteice (precursori de renină), miofilamente, care le dă caracterul
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
reprezentat de mezangiumul extraglomerular, situat între macula densa și cele două arteriole glomerulare. Este constituit din mai multe straturi de celule mezangiale, cu proprietăți contractile. Figura 6. Aparatul juxtaglomerular Rolul AJG este de a corecta o eventuală diminuare a presiunii arteriolare. Detectarea unei scăderi a presiunii arteriolare se face la nivelul baroreceptorilor (celulele glomusului arteriolei aferente). Chemoreceptorii (celulele maculei densa a TCD) detectează variațiile volumului și/sau a compoziției urinii. Ca răspuns la acești stimuli, se secretă renina de către celulele glomusului
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
macula densa și cele două arteriole glomerulare. Este constituit din mai multe straturi de celule mezangiale, cu proprietăți contractile. Figura 6. Aparatul juxtaglomerular Rolul AJG este de a corecta o eventuală diminuare a presiunii arteriolare. Detectarea unei scăderi a presiunii arteriolare se face la nivelul baroreceptorilor (celulele glomusului arteriolei aferente). Chemoreceptorii (celulele maculei densa a TCD) detectează variațiile volumului și/sau a compoziției urinii. Ca răspuns la acești stimuli, se secretă renina de către celulele glomusului. Celulele lacisului modulează și transmit semnalele
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
venele radiale corticale, venele arcuate, venele interlobare și, în final, în venele renale (vezi figura 7). Figura 7. Vascularizația renală Rinichiul are o bogată inervație simpatică. Nervii simpatici însoțesc arterele renale și arteriolele glomerulare și se distribuie la nivelul pereților arteriolari, la aparatul juxtaglomerular și la polul bazal al unor tubi. 1.4. Funcțiile tubulare (fiziologia tubulară) După elaborarea urinii primitive, aceasta suferă la nivelul tubilor procese de reabsorbție și/sau de secreție care se pot realiza printr-un mecanism activ
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
semnificativ proliferarea mezangială și hipertrofia renală. 5.4. Anatomie patologică Microscopic, glomeruloscleroza diabetică (GSD) are același aspect morfologic în ambele tipuri de diabet. Ea se caracterizează prin prezența a 3 tipuri de leziuni glomerulare, asociate cu remanieri tubulo-interstițiale, arteriale și arteriolare. Glomeruloscleroza diabetică 1. Glomeruloscleroza difuză se întâlnește în toate cazurile de ND. Se definește prin expansiunea globală și difuză a matricei mezangiale. 2. Glomeruloscleroza nodulară, descrisă în 1936 de Kimmelstiel și Wilson, este mai rar întâlnită (20 %) și pare să
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
lumenelor capilare. Leziunile de tip capsular drop („picătura capsulară”) se prezintă sub forma unor mase rotunde sau ovale, omogene, de dimensiuni variabile, eozinofile, cu proprietăți tinctoriale asemănătoare hialinului, care se acumulează între MB capsulară și epiteliul capsular. Leziunile arteriale și arteriolare Sunt cvasi-constante și precoce în ND. Arterele arcuate și interlobare, precum și arteriolele intralobulare, aferente și eferente, prezintă modificări de arterioscleroză și, respectiv, de arterioloscleroză. Microscopic, se caracterizează prin depozite hialine sub-endoteliale PAS-pozitive. Arterioscleroza determină secundar leziuni glomerulare ischemice (cu MBG
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
SAPL.) Tabel 1. Manifestări trombotice în SAPL Manifestări trombotice în SAPL Membre: Tromboză venoasă profundă/superficială, ischemie acută periferică, arterită digitală, gangrenă. SNC: AIT, infarct cerebral, encefalopatie ischemică acută, demență vasculară multi-infarct, sindromul Sneddon (= leucoencefalopatie multifocală + livedo reticularis), tromboză arterială/arteriolară retiniană. Cord: ischemie miocardică, infarct, trombi murali. Pulmon: boală trombo-embolică, HTAP, hemoragii alveolare difuze. Vene cave: sindromul de VCS sau VCI. Aorta și ramurile sale: sindromul de arc aortic, claudicații ale membrelor, gangrene. Mezenter: angor, infarct mezenteric. Rinichi: tromboză de
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
mai ales rolul de a menține supraviețuirea artificială a țesuturilor mai sensibile la anoxie. 6.2. Efectele circulatorii ale masajului Efectele masajului se exercită, de asemenea, asupra circulației de ̀ ntoarcere, a circulației capilare ca și asupra circulației arteriale și arteriolare. A. Circulația de retur Efectele masajului asupra circulației venoase Simpla observație clinică permite constatarea faptului că aplicarea presiunilor locale și a tehnicilor alunecate, produce golirea venelor superficiale, urmată de o rapidă reumplere; cum venele sunt prevăzute cu valvule, sângele nu
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
Pentru a explica vasodilatația și modificarea permeabilității capilarelor produsă ca urmare a aplicării masajului, a fost invocată și eliberarea unor substanțe ca histamina (Hoff) și/sau acetilcolina (Rhuman), care pot provoca apariția unui astfel de răspuns din partea organismului. C. Circulația arteriolară și arterială Kleen a demonstrat că accelerarea circulației de retur atrage după sine și accelerarea circulației în capilare, arteriole și artere. Dacă vasodilatația arterială și arteriolară nu a putut fi niciodată constatată efectiv, creșterea debitului la nivelul capilarelor a fost
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
acetilcolina (Rhuman), care pot provoca apariția unui astfel de răspuns din partea organismului. C. Circulația arteriolară și arterială Kleen a demonstrat că accelerarea circulației de retur atrage după sine și accelerarea circulației în capilare, arteriole și artere. Dacă vasodilatația arterială și arteriolară nu a putut fi niciodată constatată efectiv, creșterea debitului la nivelul capilarelor a fost obiectivată și s-a ajuns la concluzia că, ̀ n această situație, arteriolele și arterele vor reacționa printr-o adaptare corespunzătoare. Creșterea debitului se poate datora
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
retur, se poate obține și combaterea stazelor și tulburărilor trofice moderate, asociate afecțiunilor circulației arteriale. Masajul centrifug nu poate pretinde că acționează asupra marilor trunchiuri arteriale (dacă ameliorează circulația arterială acest lucru se datorează acțiunii sale la nivel capilar sau arteriolar); cei care recomandă această modalitate de lucru pledează pentru aplicarea unui masaj profund, executat de la rădăcini spre extremitățile membrelor inferioare. Cercetările efectuate în scopul stabilirii celei mai eficiente modalități de acționare aparțin unor specialiști ai domeniului ca Mercier, Valette și
Masajul Terapeutic by Doina Mârza () [Corola-publishinghouse/Science/1659_a_2998]
-
a excepta glomerulii renali și țesutul interstițial. În totalitatea lor aceste leziuni realizează aspectul de „rinichi mielomatos”. Plămânul este modificat prin acumulare de proteine patologice, observându-se un edem gelatinos care umple lumenele alveolare, inhibă septurile interalveolare, pereții capilari și arteriolari. Ficatul este mărit puțin în volum, iar la examenul microscopic se observă infiltrații plasmocitare în regiunile periportale, depuneri de substanțe proteice și aspecte de încărcare grasă. 4.8. FORME CLINICE-STADII DE EVOLUȚIE Clasificarea formelor clinice s-a făcut după diferite
MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM –BOALA KAHLER RUSTITZKI ) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/1667_a_2959]
-
și în studiul Framingham riscul de a dezvolta HTA a fost net superior la subiecții cu TA normal înaltă (130139/85-89 mmHg) comparativ cu cei cu TA normală (120Volum sistolic Fig. 3.3. Patogeneza hipertensiunii arteriale Rigiditate aortică Diametru Vasoconstricția arteriolară TA diastolică Creștere Scădere TA sistolică 23 129/80-84 mmHg) și, în concluzie, nu există suficiente argumente pentru a reuni cele două grupe (19); 2) dată fiind semnificația amenințătoare a cuvântului hipertensiune arterială pentru pacienții neavizați, termenul „prehipertensiune“ ar putea
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]