100 matches
-
cu belele. Îl punem pe George să-l conducă la autocar, este încă în parcare, și să le explice ălora că s-a rătăcit iar noi, gazde perfecte, nu lăsăm oamenii așa de izbeliște ci... Că dacă iese și un articolaș în presă pe tema asta poate ne scoatem cu vreo primă, ceva... Șefa făcu un gest din ochi și lucrurile se derulară exact așa cum fuseseră gândite și expuse, deși Costel mai bâiguia din când în când precum că: jio sui
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1418751989.html [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
corect și astfel numărul „criticilor” se înmulțea necontenit devenind la fel de mulți ca și creatorii propriu-ziși, fiindcă articole de îndrumare, repetând mereu aceleași lozinci, se scriau mai ușor decât beletristica, fie ea și schematică. Astfel, numărul de autori de articole și articolașe înmulțindu-se, se mărea și obștea breslelor. Pentru ca și ei, autorii acestora, se osmozau între timp cu obștea respectivă, deveneau membri ai ei, directori de publicații, șefi de catedre, editori, respectivele instituții ne mai fiind doar îndrumate de partid, ci
CRITICA DE DIRECŢIE A LĂMURIRII ŞI DUMIRIRII (I) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_completare_trista_la_un_corneliu_leu_1358153393.html [Corola-blog/BlogPost/345172_a_346501]
-
ghișeu“ la care mă simt, uneori, condamnat. Mulți par să creadă că stau, nefolosit, în spatele unui gemuleț mereu deschis și aștept, nerăbdător, să mă angajeze cineva: un textuleț de catalog, un brînci editorial pe vreo copertă a IV-a, un articolaș de circumstanță, o semnătură de protest, o recenzie, un dialog „edificator“, o opțiune politică, o vizită la atelier sau la o expoziție. „Domnu’ Pleșu, vreau și eu o vestă. Un pantalon. Un capoțel.“ „Bine, dar am și eu de cusut
ARTICOL ȘI COMENTARIU de GELU ODAGIU în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gelu_odagiu_1414133383.html [Corola-blog/BlogPost/379657_a_380986]
-
eu. Pentru că, dacă aș fi lucrat în presă toată viața, nu aș mai fi fost scriitorul de azi cu o operă literară profundă și vastă, propus pentru Premiul Nobel. M-aș fi risipit în sute sau mii de articole sau articolașe. De unde se vede că tot răul este spre bine. Așadar, soarta a făcut deci să fiu primul poet care a citit la cenaclul Flacăra. Păcat că la noi, la români, minunile țin trei zile! Cenaclul Flacăra a început frumos, ca
INTERVIU DE EMILIA ȚUȚUIANU, FRAGMENT de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 by http://confluente.ro/emilia_tutuianu_1482508119.html [Corola-blog/BlogPost/374190_a_375519]
-
și altele. Dar nu-i totul! Mai sunt multe de spus despre tine... La 4 decembrie 2011 apare, în „Arhiva pentru eticheta „Constantin Tocitu”, titlul unei... recenzii sau cronici de carte: „Destine pictate în... galben”, autor Constantin Tocitu. Finalul acelui articolaș din ziarul „Mehedințeanul” / 18 august 2011 îți divulgă o parte din secret: aversiunea față de evrei! Să fie o întâmplare?Iată cum te-ai exprimat acolo: „Citind aceasta carte am simtit un miros de .....galben.......mi-a amintit de Mircea Cartarescu
CINE EŞTI TU, PLAGIATORULE? de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 540 din 23 iunie 2012 by http://confluente.ro/Cine_esti_tu_plagiatorule_marian_malciu_1340479355.html [Corola-blog/BlogPost/358348_a_359677]
-
Marinela Țepuș a anunțat că va cere primăriei o nouă expertiză asupra clădirii în care funcționează Teatrul Nottara. 'Teatrul Nottara se află într-o situație extrem de gravă. Din păcate, în urma promulgării acelui articolaș cu bucluc, dintr-o lege care există din 2008, se presupune că peste câteva zile acest teatru se va închide. Și nu e singurul, sunt 11 clădiri pe bulevardul Magheru, toate au la parter centre comerciale sau instituții - sunt două
Managerul unui teatru: Suntem într-o situație extrem de gravă by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/101660_a_102952]
-
aceasta doar un mic experiment de făcut. Fapt pentru care, îi rog pe cei care încă ar înclina sentimental spre iertarea sau justificarea imposturilor de critică literară de la care am pornit, să ia zece, sau douăzeci, sau câte vor asemenea articolașe care abundă prin tot felul de publicații, să le ordoneze cum vor ei sau să le așeze în orice ordine sau consecuție consideră ei, să caute orice legătură ar vrea între ele și să încerce să le asambleze cum cred
FALSE ETICHETE DE GENIALITATE LITERARĂ ŞI AFIŞE CU MINCIUNI ELECTORALE POATE LIPI ORICINE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 94 din 04 aprilie 2011 by http://confluente.ro/False_etichete_de_genialitate_literara_si_afise_cu_minciuni_electorale_poate_lipi_oricine.html [Corola-blog/BlogPost/350495_a_351824]
-
e bine. Ar fi mult mai bine dacă scrisul pe bloguri și-ar întoarce puțin fața de la obiectivele și strategiile de vânzări și s-ar concentra un pic pe conținut. Mamă, ce mi-ar plăcea ca, în loc de (enorm de) multe articolașe plictisitoare de PR, să citesc niște tineri teribili, proaspeți, nebuni, plini de viață, de entuziasm, de curaj, de inconștiență, de obrăznicie constructivă, de frondă și de ce mai vreți voi. A, și de talent, bineînțeles. Ce mi-ar plăcea să le
Provocare cu bunici pentru bloggerii mai mici by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20265_a_21590]
-
eventual, să spună doar de un master, cel mai apropiat de job-ul pe care-l vizează... Puii mei, șunt atat de mulți (granzi) doctoranzi și la noi, care au o plăcere nebună să scrie în CV toate traducerile de articolașe pe care le-au făcut... și după aia să se planga că nu-i vrea nimeni... hmmm,,,,nu e chiar așa. Studiile șunt bune și posibilitățile nelimitate să ai cate MĂ vrei sau doctorate. Problema e că poți uita pe
Supradoza de studii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83062_a_84387]
-
mai mult restrânsă. Cu mare probabilitate, ziarul bucureștean în cauză trebuie să figureze printre cele la care aveau acces în acel moment puținele cunoștințe ale elevului de la bârlădeanul Liceu „Gh. Roșca Codreanu”. Aceste considerente m-au determinat să reiau căutarea „articolașului” de „critică agresivă”, considerat de G. Ibrăileanu ca debutul său literar. Și, după mai multe încercări infructuoase, textul cu pricina a ieșit la iveală. Între cotidienele verificate, atenția mi-a fost atrasă de „Războiul” (în ortografia vremii - „Resboiul”): în coloanele
Debutul lui G. Ibrăileanu by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/4011_a_5336]
-
el, se ivește și Eugen I. Vaian (semnând E.I.V. sau Eu.), cu versuri, dar și cu articole inspirate tot de realitățile romașcane. Ca atare, nu putea întârzia nici ivirea celui de-al treilea „redactor” al revistei „Școala nouă” - G. Ibrăileanu. „Articolașul” său se obstina, însă, a nu ieși la lumină, cauza descoperind- o abia după atente verificări: colecția ziarului bucureștean existentă la Biblioteca Centrală Universitară din Iași prezintă numeroase lipsuri. L-am descoperit, însă, în sfârșit, în colecția (pare-se, completă
Debutul lui G. Ibrăileanu by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/4011_a_5336]
-
a observa că „Războiul” nu avusese până atunci rubrica în cauză (cel puțin, în primele luni ale anului 1889), „inovația” (dacă va fi fost una) fiind, de altfel, ulterior abandonată (iarăși, măcar până la sfârșitul anului respectiv), și, apoi, că titlul „articolașului” conține o greșeală, datorată cu siguranță zețarilor. Titlul corect era: O poezie din „Romanu” („Romanu[l]” fiind titlul gazetei conservatoare din târgul apropiat de locul unde se varsă râul Moldova în Siret). Înainte de a reproduce in extenso „articolașul” lui G.
Debutul lui G. Ibrăileanu by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/4011_a_5336]
-
că titlul „articolașului” conține o greșeală, datorată cu siguranță zețarilor. Titlul corect era: O poezie din „Romanu” („Romanu[l]” fiind titlul gazetei conservatoare din târgul apropiat de locul unde se varsă râul Moldova în Siret). Înainte de a reproduce in extenso „articolașul” lui G. Ibrăileanu, ceea ce va permite să se judece aprecierile tardive ale autorului său (relative la felul cum era scris și la „răutățile” conținute), mă voi mărgini să semnalez câteva fapte. Mai întâi, că N. Gr. Stețcu nu a greșit
Debutul lui G. Ibrăileanu by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/4011_a_5336]
-
Viitorul”, frecventat de toată lumea din cartier. După 1990 cinematografele mici au dispărut, un timp a funcționat acolo un sediu al Universității Ecologice, după care s-a transformat în clubul Wings, care azi se cheamă Modern. Dar nu clubul e subiectul articolașului de față, ci inițiativa extraordinară a trei tineri - Paul Breazu, Cătălin Matei și Vlad Stoica (ei să fie DJ-ii Batiscaf, Sillyconductor și Coughy, de care scrie elogios „Cațavencii”?). Proiectul celor trei, de mare ecou în „clubbing”-ul bucureștean actual, se
Oldies, but goodies by Casandra Marcu () [Corola-journal/Journalistic/83138_a_84463]
-
Îndurat două ore de interogatoriu la FBI pe marginea unui articol al lui despre arhitectura militară care cita o descriere absolut nesecretă a unui siloz de rachete din Wyoming. Băieții de la FBI voiau să afle pentru ochii cui era scris articolașul și nu le-a fost ușor să creadă că nu trimite nici un fel de semnale sovieticilor. Uneori mai văd tipi cu pardesie negre și cu pantofi lustruiți dînd tîrcoale blocului. Cu siguranță, din țara lui Telescu. Poate că mai e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
de pe rafturi aproape), cărucioarele retro Siver Cross Balmoral care costau aproape 1 000 de lire bucata, cărucioarele cu roți pentru orice fel de teren și cutiuțele În formă de ou din argint pentru „moț“. În timp ce răsfoia Hello!, dădu peste un articolaș despre starul hollywoodian Claudia Planchette. Titlul articolului era: Claudia Planchette va primi un cadou special de Crăciun. Articolul era Însoțit de un clișeu gen paparrazzi - reprodus În mod clar după un ziar de scandal - cu ea ieșind În pas Întins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
de partid și aprobat de Comitetul Județean al PCR. În anii finali ai comunismului, cei mai duri, această responsabiltate i-a revenit unui distins profesor de la Filosofie, care, între altele, a introdus în ultimul număr prerevoluționar al Opiniei studențești un articolaș injurios despre disidentul Dan Petrescu. E important de menționat- în ultimii ani, cenzura de partid nu se mai ocupa doar cu tăiatul, cu scosul, ci și cu adăugatul! Ce trezea atenția cenzurii? Mai întâi, anumite domenii, cum ar fi sexualitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
cu care, într-un timp am activat pe tărâm cultural. întrebări cu... retorică! De când un "mare merit" e că X este președinte de cenaclu literar ? Sau are vreo 100 de epigrame publicate? Sau din an în Paște îi apare vreun articolaș într-o foiță oarecare ? Sau că a fost primar, deputat ? Sau, chiar dacă are 10 volume de maculatură ?... Ne pare firesc să ținem cont de CINE are bibliografie dar îi face și pe alții să și ridice meritul, deci și bibliografiile
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Nici măcar perioada de 384 creație nu ne prea ajută. Un singur exemplu, chiar autorul mai sus menționat (n.1937), fără îndoială cu excepțională experiență de viaț ă, nu însumează decât ultimii 11 ani, de creație; destui au în C.V. câteva articolașe și unul sau două volume, frecvent de calitate îndoielnică, dar sunt tare ... vocali ! Despre diaspora, ce putem scrie ? Mai nimeni dintre cei plecați nu mai au vreo legătură cu locurile, uitarea fiind înscrisă în legile omenești, accentuată de avalanșa informațiilor
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
amuzante și rostirile cu șart, la care condeierul face urechea pâlnie, se deslușesc fizionomii, siluete care, preț de o clipă, capătă viață. Cele mai multe se regăsesc în „mediul înălțător și impunător al Junimii”, pentru care S. nutrește aproape un cult. În articolașele lui mișună, de altfel, tot soiul de „reminiscențe junimiste”. O „istorie anecdotică” (cum o definea Șerban Cioculescu) este lucrarea, de minuțioasă documentare, Figuri din Junimea. Din destăinuirile unor membri ai societății ieșene (obținute și prin discuții particulare, și prin interviuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]
-
1-au avut la început doar vreo 5-6 persoane, pe urmă, dintr-o necesitate de a mitiza, adâncă în sufletul basarabeanului, numărul lor a crescut în progresie geometrică. A început înghesuiala pentru a nimeri în lista „martirilor” cauzei naționale. Un articolaș pirpiriu publicat într-o gazetă sau, mai simplu, câteva cuvântări (strigături) la un miting îți asigurau un loc în mult râvnitul pomelnic. Esențial era să te arăți, să fii văzut, să spui pe un ton lăcrimos cât de mult ții
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
Mihai Drăgan P.S. Mulțumesc mult pentru informațiile despre Eusebiu Camilar. Am primit banii fratelui meu. Mulțam. Ar fi pentru mine o bucurie dacă ai putea publica articolul studentului meu (de acum absolvent) Gh. Fărtăiș. Ce bucurie va fi pe el! Articolașul meu despre Eminescu, ce n-a intrat în ianuarie, îl consider retras (ți-am spus și altădată, mi se pare). O să apară în altă parte . Sănătate și pace. </citation> (16) <citation author=”Mihai Drăgan” loc="Iași" data =”24 august 1967
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
să facem ca Ateneul să fie cea mai bună și citită revistă din Moldova, și poate nu numai de aici. Ai aflat cred de la dl C. Costin că a primit ineditul pentru nr. 4, Ibrăileanu despre Rebreanu. La cronică, merge articolașul despre Ibrăileanu, Spre roman. Țin foarte mult, și cred că nu este nici o greutate (procedeul este folosit curent), ca să apar cu două semnături (adică și prezentarea la inedite să fie semnată cu numele întreg). Asta ar fi o lovitură indirectă
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
doctorat!) și geniul cosmic V. Stoleru (Val. Panaitescu), Don Basilio din Țicău! S-a acceptat, în schimb, să se transforme postul de lector în conferință, pentru a fi scos la concurs, al cuiva care a publicat o recenzie și două articolașe ridicole! De fier să fii, și o asemenea nedreptate nu te poate lăsa rece... în asemenea condiții era greu să-l scriu... Tu nu aveai de unde să știi toate acestea, de aceea scrisoarea ta, primită ieri, este cam aspră (deși
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
te roagă să-i ajuți să fie cum voiești dumneata. Cu cele mai bune sentimente, I. D. Lăudat </citation> (25) <citation author=”I.D. Lăudat” loc="[Iași]" data =”2.X.1982”> Stimate și iubite domnule Călin, Te mai deranjez cu acest articolaș pentru o lucrare de metodică a lui Valeriu C. Neștian. E absolvent tot de la „Filologia” ieșeană, probabil cu mai mulți ani înaintea D-tale. E profesor la Liceul „Agricol” din Iași (!). Pentru „știința” lui ar fi fost foarte bun la
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]