100 matches
-
eventual, să spună doar de un master, cel mai apropiat de job-ul pe care-l vizează... Puii mei, șunt atat de mulți (granzi) doctoranzi și la noi, care au o plăcere nebună să scrie în CV toate traducerile de articolașe pe care le-au făcut... și după aia să se planga că nu-i vrea nimeni... hmmm,,,,nu e chiar așa. Studiile șunt bune și posibilitățile nelimitate să ai cate MĂ vrei sau doctorate. Problema e că poți uita pe
Supradoza de studii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83062_a_84387]
-
în linii mari, îți vor da cam același răspuns. Răspunsul meu e următorul: această revistă (secțiunea literar-ideologică, cu corectitudinea sa politică cu tot) este un fel de pol al incorectitudinii în câmpul nostru cultural. Campanii, demascări, voturi de blam, curajoase articolașe nesemnate, interpretări atât de tendențioase, de răuvoitoare, încât nu trebuie decât să le întorci pe dos pentru a obține un adevăr: toate acestea au avut ca efect, până la urmă, o separare vizibilă a apelor. Înclin să-i dau dreptate "scriitorincului
Daniel Cristea-Enache by Ioana Scoruș () [Corola-journal/Journalistic/14225_a_15550]
-
clasici: Creangă ("cucoana, cu bunătatea dumisale, îți dă adăpost și posmagi"), Caragiale ("cocoana dumisale împărtășește cu prisos aceste salutare principii") ș.a. Rămîn totuși destule exemple ale limbii de azi, pentru care sînt în genere caracteristice contextele ironice sau chiar agresive: "articolașele dumisale, scrise probabil pe colțul mesei, la cârciumă" (cotidianul.ro, arhiva 6-12.11.2000); "caracterul mincinos al scrierilor dumisale" (timisoara.com/ newmioc); "a dumisale academiciană analfabetă" (virtualarad.net/ news/ 1999); "el își vede bine-mersi de treburile dumisale" (horoscop 2001.profesionist
"Dumneasa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15175_a_16500]
-
citesc. Patronii îl mai tolerează (dar nu se știe până când!), plictisiți că nu vine la ședințele zilnice de sumar cu subiecte "tari" (din culisele culturii), la înălțimea celorlalte secții ale ziarului; subiecții sunt revoltați de titlurile pestrițe (puse ca să intre articolașul, dar neobișnuite în presa culturală), că a scris atât de puțin și într-un registru deculturalizat, de-a dreptul școlăresc, iar cititorii își revarsă tot asupra lui indignarea că nu găsesc aproape niciodată în librării, sau pe tarabe, cărțile pe
Singurătatea jurnalistului cultural by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/15210_a_16535]
-
de 24 de pagini e scrisă prost, mizînd pe expresivitatea vulgară de model Vadim Tudor. între colaboratori l-am întîlnit și pe fostul prozator optzecist Nicolae Iliescu ale cărui contribuții publicistice se situează între stîngăcie diletantă și delir furios. Primul articolaș semnalează apariția a două volume din Dicționarul General al Literaturii Române coordonat de Eugen Simion, în fraze chinuite care încep majoritatea cu firește, desigur și bineînțeles. Firește-desigur-bineînțeles e relevat meritul coordonatorului general, al cărui subaltern este autorul lui Dus-întors. Cîteva
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12099_a_13424]
-
familiei Ipcar. În primul număr al publicației - bimensuală - Lumea vechie, semnat Urechie, Ortens, Aur, Iodoform, cu toate pseudonime ale lui Alceu Urechia, broșură umoristică de un haz cu totul relativ, datată 15 ianuarie 1896 și cu penibile ieșiri antisemite, în articolașul Ștrulovici et Bercovici se reproduceau două liste de subscripții pentru alegeri, în favoarea lui I. Nădejde. În aceste liste, poate autentice, figurează numai nume evreiești, cu modeste sume, între 10 bani și 1 leu și zece bani. În lista cu nr.
La umbra arborilor genealogici by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/14427_a_15752]
-
de către publicația berlineză ,Voelkischer Beobaehter", iar el a vorbit despre faptul că Românii trăiesc, luptă și mor pentru triumful dreptății și realizarea aspirațiilor drepte (nr. 549). Dar să revenim la informația despre traducerea turcească. Evenimentului i se consacră un mic articolaș care sună cam așa: ,Relațiile culturale româno-turce capătă tot mai mult caracterul unei strânse colaborări intelectuale între cele două popoare. Turcia nouă, vie, a cărei existență actuală se ridică deasupra simplelor manifestări politice, creează o spiritualitate nouă, încadrată în completul
Pădurea spânzuraților în limba turcă by Mircea Popa () [Corola-journal/Imaginative/10931_a_12256]
-
ai de mult, în primii ani ai libertății noastre amestecate, avui onoarea de a relata convorbirea mea cu un domn cerșetor, profesor de psihologie, și care cerșea lângă Universitate. Era pe vremea când o pâine populară costa 150 de lei. Articolașul, îl intitulasem chiar așa: Convorbiri cu un domn cerșetor. Succes total, față de care păstrez și astăzi o mândrie rușinată... După vreo patru-cinci ani, dădusem din nou de acest cerșetor didactic. Acum însă nu mai cerșea. Arăta elegant, cu un palton
Magna Carta Apud Domine 1215 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10348_a_11673]
-
nu ne e rușine. În '44, în "organul" România liberă, Jean Georgescu e numit "un fost actoraș de la periferia vieții noastre artistice(...) ale cărui sentimente de admirație pentru regimul din Germania și le-a manifestat (sic) zgomotos prin localurile capitalei!" Articolașul "dat anonim", inaugurează, fără să o știe, lungul drum al turnătoriei și al mediocrației în cinematografia românească. În publicistica de gen a anilor '50, autorul descifrează, cu ironie, "o desăvîrșită unitate ideologică și lexicală". Pentru că trebuie să dăm un nume
Spațiul ingrat și nenorocul istoric by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17359_a_18684]
-
Pompiliu Constantinescu, recitita în cenaclu, si socotita de Lovinescu "admirabila". Riscantă, orice s-ar zice, tentativă împlinită a criticului nostru, de a publica, în viața fiind, memorii antume! Reacțiile negative au fost inevitabile, desi autorul nostru a notat despre toate articolașele ciracilor săi tineri plasate în diferite gazete. Al doilea moment esențial al acestui al treilea volum din jurnalul "Sburătorului" este episodul românului Bizu. În iulie 1932 pleacă în obișnuită să vacanță la Fălticeni. Se înapoiază la 1 septembrie 1932, în
Un eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17606_a_18931]
-
la Mînăstirea Arnota a autorului. De unde înverșunarea această a s-ar putea întreba pescuitorii în ape impure - împotriva unuia dintre acești "călugări iluminați și maeștri de spiritualitate" (v. Prefață. Frumosul că suferință transfigurata, p. 6)? Nu cumva autorul unui asemenea articolaș e un năimit al vrășmașilor seculari ai ortodoxiei străbune etc.?... Ipoteticul și bănuitorul meu interlocutor poate fi liniștit: sînt ortodox convins, am un bun duhovnic și nu atentez deloc la imaginea ortodoxiei amendînd insuficientă pregătire filologica dobîndită de cursanții unor
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
a nu ști (bănuiesc că știe) că avem dicționare și până la 1950, și peste. Dar că regretă a nu-și fi luat în aceiași bani o șaorma online, asta ne pune o problemă. Am zice că e problema lui, dacă articolașul n-ar fi apărut într-o revistă de cultură, în care miștocăreala nu ține nici la negustori, nici la mușterii, adică la rubrica astfel intitulată a Istodorului. Autorii sunt oameni serioși, iar Dicționarul lor a apărut într-un moment în
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2531_a_3856]
-
că nu e român. În treacăt să spunem că dl B. este mai aproape de ultima variantă. D-sa mărturisește a-și fi redactat "opera" (ghilimelele modestiei îi aparțin) în Occident și precizează: "Cu resursele culturii strămoșești neputînd produce altceva decît articolașe nivel Dilema, 22 etc., onorabile, de altminteri în context nul." Cronicarul mulțumește d-lui B. a nu fi menționat articolașele nivel România literară cu care a debutat. Cît despre contextul nul, ar fi fost destul ca dl B. să aibă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15913_a_17238]
-
-și fi redactat "opera" (ghilimelele modestiei îi aparțin) în Occident și precizează: "Cu resursele culturii strămoșești neputînd produce altceva decît articolașe nivel Dilema, 22 etc., onorabile, de altminteri în context nul." Cronicarul mulțumește d-lui B. a nu fi menționat articolașele nivel România literară cu care a debutat. Cît despre contextul nul, ar fi fost destul ca dl B. să aibă cunoștință de cei care semnează în același număr din Cuvîntul spre a nu fi făcut afirmația cu pricina. * Revista 22
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15913_a_17238]
-
e bine. Ar fi mult mai bine dacă scrisul pe bloguri și-ar întoarce puțin fața de la obiectivele și strategiile de vânzări și s-ar concentra un pic pe conținut. Mamă, ce mi-ar plăcea ca, în loc de (enorm de) multe articolașe plictisitoare de PR, să citesc niște tineri teribili, proaspeți, nebuni, plini de viață, de entuziasm, de curaj, de inconștiență, de obrăznicie constructivă, de frondă și de ce mai vreți voi. A, și de talent, bineînțeles. Ce mi-ar plăcea să le
Provocare cu bunici pentru bloggerii mai mici by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20265_a_21590]
-
Viitorul”, frecventat de toată lumea din cartier. După 1990 cinematografele mici au dispărut, un timp a funcționat acolo un sediu al Universității Ecologice, după care s-a transformat în clubul Wings, care azi se cheamă Modern. Dar nu clubul e subiectul articolașului de față, ci inițiativa extraordinară a trei tineri - Paul Breazu, Cătălin Matei și Vlad Stoica (ei să fie DJ-ii Batiscaf, Sillyconductor și Coughy, de care scrie elogios „Cațavencii”?). Proiectul celor trei, de mare ecou în „clubbing”-ul bucureștean actual, se
Oldies, but goodies by Casandra Marcu () [Corola-journal/Journalistic/83138_a_84463]
-
atunci când le scoți într-un alt public decât cel care te adulează. Uite, ca să dau un mic exemplu de prostioare cu pretenții: spre a lua ochii și celor ce-ar cârti vizavi de cultura sa, Mihaela Rădulescu pune, la un articolaș, un motto din Rainer Maria Rilke. Atâta doar că-l pune în limba engleză. Cu toată sfiiciunea, îi atrag atenția că Rainer Maria Rilke nu este femeie, nu a scris în engleză și că bunul simț cultural ne povățuiește ca
Și vedetele scriu! by Constantin Stan () [Corola-journal/Journalistic/7778_a_9103]
-
face de râs. Aici stă și cheia acestui mecanism: cărțile scrise (mă rog, semnate!) de vedete sunt un produs de marketing, încercând să obțină succes prin transfer de notorietate dintr-un domeniu în altul. Dacă proaspăta autoare ar fi trimis articolașele astea la o revistă, dar cu pseudonim, ar fi primit un singur răspuns: "categoric, nu". Prietenul meu Gheorghe Iova are o foarte interesantă teorie despre racilele lumii în care am trăit și continuăm să trăim: teoria înlocuitorului. Pentru cine a
Și vedetele scriu! by Constantin Stan () [Corola-journal/Journalistic/7778_a_9103]
-
din cauza lui tata, că n-a înțeles-o, nu că n-avea ea simț practic și nu se ținea de nimic din toate de câte s-a apucat... Ca și Alex, de fapt. Bine, el a trântit o serie de articolașe și vreo două cărți și-l știe lumea acum, e o figură din astea destul de cunoscute, dar de apucat cred că s-a apucat de vreo zece chestii... Și mi-i aduc aminte, pe amândoi, după ce a murit Hoașca. Doamne
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
o sumedenie de recenzii admirative. Iat-o pe cea din numărul 8 al Cuvântului, purtând titlul - de efect - Cele mai mișto povestiri din România sunt scrise de un irlandez: "Salut, eu sunt E... S... și voi urmează să citiți un articolaș scris de mine. Nu sunt genul care să respecte regulile, așa că nu voi scrie despre universul ideatic al scriitorului meu preferat. A, și ăsta e un ar-ticol degajat, so, cine se simte deranjat, you know, poate să dea pagina." N-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9391_a_10716]
-
vedea răspunsul poetului, e util desigur să examinăm afirmația făcută de Sahia, după care Paul Sterian "împarte ortodoxismul pe toate cărările". Mai exact, să vedem cînd a devenit cel în cauză ortodoxist și care i-au fost faptele. Într-un articolaș publicat la începutul lunii decembrie 1929, referitor la o reuniune a Asociației Creștine a Studenților din București 14, proaspătul redactor al "Cuvîntului" rememora începuturile acesteia declarînd: "Noi ne-am angajat în mișcare cu liberă voie, fără ca o constrîngere obiectivă să
Cazul Paul Sterian - Ortodox și futurist by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/9429_a_10754]
-
și impacientatul ăsta? se întreabă. Știți ce, dom’ Colonel, zice Poștașul, Jean Hațfeld, sau cum l-o fi chemînd, o fi murind și el de nerăbdare să ajungă la petrecerea de Anul Nou, sau de Revelion, cum îi spun ei, articolașul l-a scris doar ca să-și facă norma, o mică fușereală, se simte de la o poștă. — Ziarele astea o să valoreze aur curat peste cîțiva ani, mi-a spus, însă nu a vrut să-mi divulge nici în ruptul capului cum
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
așa zic, „gestul”, de parcă ai fi făcut cu mâna la ia-mă nene s-ajungi la Ruginoasa sau i-ai arătat arbitrului la fotbal ce și cum, filozofia, impulsul... devii tragic, promisiune neîmplinită. Te compătimesc, se-apucă să-ți strângă articolașele în volum, mai dau numele tău și vreunui festival de nu știu ce sau vreunei tabere de creație. Dar dacă ai crăpat pentru c-ai fost sugativă, i-ai cam blocat. „Singur și-a făcut-o, cretinul...” Li se opresc în gât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
nu mai înaintezi cu prudență. El o asculta surescitat. Își privea degetele, le mișca. Și ieri? o întrebă de îndată ce femeia termină fraza. Ieri, la serviciu, am avut ședință. Ce s-a discutat? Nu prea știu, am citit în timpul acesta un articolaș dintr-o revistă literară, ceva despre stres sau cum să facem să evităm stresul, foarte interesant scrisă, pe puncte. Nu ți le spun pentru că te plictisesc. Pe tine, știu, te-ar fi interesat subiectul ședinței, pe mine, nu, prea multă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
spre ziarul din mâna lui. — Să am ceva de citit, spuse Adrian, ieșind din cameră. — Șterge-te la cur cu el! strigă Șam în urma lui. — Șam, de ce ești așa de necăjit? îl întreba Eleanor. Nu-i decât un prăpădit de articolaș tembel, scris de-o prăpădita de ziarista tembeluță. — Da, dar îl vor citi toți cunoscuții mei, spuse Șam, învârtindu-se surescitat prin cameră. La ora asta hlizelile mesenilor se-nalță că fumul de pe jertfelnice la o mie de mese unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]