2,401 matches
-
culturale fără precedent, proiectantul și realizatorul propriu-zis este artistul plastic Mircea Bochiș. Chiar dacă prezența sa este puternic acreditată, atît la nivelul organizatoric și administrativ, cît și ca participant efectiv în cadrul fiecărei ediții a simpozionului de sculptură, rolul lui Bochiș în articularea și în dinamica instituției trebuie definit explicit ca unul fundamental. Mai mult decît un simplu consilier de specialitate, mai exact ca un adevărat partener al lui Victor Florean în acest complex și riscant proiect cultural, Mircea Bochiș asigură permanent nu
Muzeul Florean în 2005 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11216_a_12541]
-
dintre aceste state și Uniunea Europeană pentru a putea permite statelor partenere mai ambițioase și mai performante o cooperare mai intensă cu Uniunea Europeană. În acest fel, combinația dintre dintre acțiunile multilaterale și cele bilaterale au condus în cele din urmă la articularea unui mecanism de "europenizare"5 a Estului cu geometrie variabilă și cu meniuri "à la carte" care se baza pe resurse financiare semnificative furnizate de Instrumentul pentru Vecinătate Europeană (fostul Instrument pentru Parteneriat și Vecinătate Europeană)6, dar și pe
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
sale postbelice și postcomuniste (inclusiv crearea noului stat și pozițiile privind legitimitatea în raport cu România, Europa, "Vestul") și 3) ponderea actului de la 23 August 1944 în dezbaterea istorică, politica, ideologică, pro sau antioccidentală privind soarta României după 1944, respectiv 1947 și articularea să în lumina democrației de supă 1989 și a orientării oficiale, geopolitice și geostrategice, a statului român. Deși a variat, în funcție de perioade istorice și evenimente majore care au modificat poziționările sale, Mihai I a transpus într-o notă critică atitudinea
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
culturală a omenirii. Un om de cultură al primului deceniu al mileniului al treilea trebuie să fie cu un ochi la biblioteca tradițională și cu celălalt la calculator. Lecția de deschidere a începutului de mileniu trei poate desigur beneficia de articularea mijloacelor verbale și a celor vizuale, dar nu pentru a intimida auditoriul cu planșe supraaglomerate, păstrate în atenția privitorilor nu mai mult de trei sau patru secunde, ci pentru o reală împletire a cuvântului cu imaginea. Dialogul socratic poate și
Lecția de deschidere by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/14689_a_16014]
-
episodul biografic cu profesoratul său la catedra de profil a unei școli băcăuane -, ci ea se manifestă într-un plan mult mai adînc, în substratul unei sensibilități și al unei viziuni care îi definește esențial starea lirică și capacitatea de articulare, adică înseși resorturile intime ale expresiei sale poetice. Toate aceste dimensiuni ale sensibilității bacoviene reies foarte exact dintr-o carte a cărei carieră n-a fost nici pe departe la nivelul pe care o asemenea performanță editorială ar presupune-o
Ut pictura poesis by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14755_a_16080]
-
abulia. Exuberanța personală se dizolvă în îndoială, slăbiciune, risipă, deplețiune, nu fără o notă de autoironie ce rigidizează postura deliberată și totodată marchează neostentativ distanța morală față de aceasta. Eul se prezintă în fața lumii teribile dezarmat, vitregit parcă de voința oricărei articulări de sine, asemenea acelor vietăți care, atacate de un dușman, se prefac moarte. Uneori această mortificare tactică adoptă aspectul psihologic al impersonalizării, al despărțirii sinelui de sine: Dacă aș permite fiecărei zile/ să umble singură pe străzi/ lăsîndu-mi trupul undeva
Un baroc paradoxal by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15295_a_16620]
-
instabilitate, ideea de a recomanda, între variantele literare, o formă privilegiată nu a avut efectul scontat. Ar rămîne de explicat inversarea raportului de frecvență la formele articulate. Am putea presupune intervenția unui factor eufonic: între grupurile de sunete produse de articularea substantivelor terminate în -l, -lele ar fi mai puțin agreat de vorbitori, tocmai din cauza repetării unei silabe identice (cacofonie). E o simplă ipoteză, care ar putea fi susținută cu ajutorul unor exemple de tratament asemănător al substantivelor cu aceeași structură fonetică
Statistică și normă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15351_a_16676]
-
este că Urmărirea rămâne mai degrabă o biografie (foarte puțin) romanțată. Cele 320 de pagini de la Editura Albatros par a fi destul de puțin centrate în ele însele, trimițând insistent la un fundal ascuns de care depind ca dinamică și resort. Articularea lor este strict orizontală, ele nu se compun pe mai multe nivele, ci se află unul în prelungirea celuilalt ca dubluri ale unor evenimente de viață trăită. Stroescu-Stînișoară este mai degrabă un teoretician al subteranei; nu se știe de ce, a
Roman sau autobiografie? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15443_a_16768]
-
de timp - desfășoară lumi sonore în cadrul lui, îi reflectă durerile și îi surprind calitatea - autorii citați fac parte din trei generații diferite ale muzicii românești. Anatol Vieru scrie Clepsidra I în 1968, apoi Orologii în 1970. Este un moment al articulării unei concepții stratificate asupra timpului: un continuum sonor cu diferite încifrări simbolice curge de la un capăt al altul al pieselor, asemenea unui fluid temporal indistinct. Peste el se suprapun efemeridele, evenimente sporadice, fulgurante, ce creează un plan apropiat, al unei
Gnomoni, clepsidre și ceasuri by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15457_a_16782]
-
ai Parlamentului și SRI-ului, foarte mulți români chiar pricep de ce trebuie spus adevărul? Cred, dimpotrivă, că au înțeles altceva: că adevărul poate să nu fie spus. Și că există întotdeauna un profit mai mare din minciuna lașă decât din articularea îndrăzneață a adevărului. Dramatic e că o reprezentantă respectată a societății românește, Alianța Civică, tace de luni de zile. Și chiar nu știu de ce. S-o fi produs și acolo fenomenul îmburghezirii liderilor? N-o mai fi de demnitatea ilustrelor
Negrul de sub unghiile puterii by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14615_a_15940]
-
cunoscută în lume și nu totdeauna prin numele cele mai reprezentative. Rupți, după al doilea război mondial, de firescul context apusean, ne vedem supuși "dublului standard" care fetișizează discursul metropolitan și-l hibridizează din oficiu, pe cel "periferic", care devine "articulare postcolonială mimetică" (Gayatri Spivak). Sistemul comunist a adîncit clivajul în mod dramatic. Non-occidentalul are de ales între două ipostaze: cea a ignorării sau cea de mim, traducător, actor, dacă se supune atracției către centru. "Dar dacă se întîmplă, se întreabă
Postmodernismul între Est și Vest by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14306_a_15631]
-
pare că, zice că - , dar fenomenul fonetic nu a fost absolut identic: apocopă (cădere a finalei) în cazul lui pare, afereză (pierdere a unui segment inițial) pentru zice. Apocopa e mai normală, pentru că, așa cum observa Sextil Pușcariu, "energia și precizia articulării scade, în limba română, la sfîrșitul cuvîntului" (Limba română, II, Rostirea); silaba sau silabele de după cea accentuată sînt mai ușor de omis în pronunțarea rapidă. în cazul lui zice că, trebuie luată în considerație frecvența considerabilă cu care formula se
Între "parcă" și "cre'că" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15049_a_16374]
-
substanța în negativ, fiind deci dependentă de pietate. Satanismul nu e, prin urmare, decît o răsfrîngere a creștinismului dislocat, însă paradoxal conservat chiar și în absența pe care contestarea năzuiește a o demonstra. Mai mult, teza luciferică e necesară pentru articularea celei celeste, conform unor concepții ale creștinismului timpuriu, maniheene și gnostice, care au reapărut la iluminații secolului al XVIII-lea precum Swedenborg și Saint-Martin, ca și la Joseph de Maistre, toți menționați în ascendența lui Baudelaire. În acest mediu echivoc
O Veneție "monstruoasă" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15268_a_16593]
-
metric, asupra structurii prozodice, cunoaște voluptatea descoperirii limbii lui Dosoftei și odată cu aceasta, etapele îmbogățirii lexicului. Cu Posteritatea operei poetice a lui Dosoftei. Ecourile ei în literatura română, Dan Buciumeanu pune explicit în lumină ce datorează epocile de literatură română articulării în poezie a solemnității emblematice a textului dosofteian. Carte de gândire și cultură, adună în ea mai multă mișcare și varietate de stări sufletești, face ca prin culoare și sunet, prin dialog și descriere, prin evocare și parabolă, cu o
Tensiunea lecturii by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13769_a_15094]
-
spune, poate, cruce), așa cum fiecărei împrejurări i se potrivește o vorbă, iar fiecare moment revendică anumiț oameni. La cei 60 de ani ai săi, Voicu Enăchescu este dirijorul unuia dintre rarele noastre coruri aflate într-o activitate necontenită. Atenț la articularea planurilor sonore, la expertizarea parametrilor sonori, de la volum și dinamică până la intonațe și precizie ritmică, întru justa lor restituire, precum și la strategia repertorială, axată pe negocierea abilă a tradiței cu actualitatea, punând în același timp preț pe o politică managerială
Fraternitate by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13802_a_15127]
-
Marelui Premiu), foarte tânărul violonist Tudorel Iordache de la Liceul "Dinu Lipatti" din București sau pianista Ioana Ilie de la Liceul de artă din Sibiu; alții, marea majoritate, constituind debitul unei școli muzicale în care se încurajează aspectul cantitativ ca parte indispensabilă articulării unor notabile reliefuri calitative. Dincolo de acest extras de cont, în definitiv comparabil cu al oricărui alt concurs de interpretare muzicală, am stocat o serie de impresii ce se foiesc tot mai mult în in box-ul lor de unde se cer
Primăvara artelor by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/13825_a_15150]
-
funcționează împreună. (N-ar trebui să fie o performanță, dar a devenit, prin absența acestui coagulant în foarte multe dintre spectacolele teatrelor profesioniste). Muzica spectacolului nu este adaosul menit să facă proza suportabilă sau atractivă, este un element decisiv în articularea mesajului. Compozițiile Adei Milea nu sînt nici armonioase, nici simpatice, ele transpun într-un alt registru suspinele copilului care fierbe în mămăligă. Antoaneta Zaharia a găsit trăsătura de unire între adult și copil spaima: lumea în care trăiește e groaznică
Circul și restul lumii by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13851_a_15176]
-
un mit, un simbol al unui principiu moral" (p. 92). Self made man, desigur; dar eroul, el, este făcut de către literați și istorici. Înțeleasă astfel, nu ca strictă rememorare de episoade și file de cronici bătrâne, ci ca o inteligentă articulare a faptelor în structuri de semnificație, cu notarea paralelismelor, analogiilor, precedențelor și efectelor în durata lungă, istoria literară apare ca un domeniu complex și fecund. Ea ne provoacă prin descoperirea de probe, de manuscrise considerate pierdute ori scrisori rămase necunoscute
Farmecul istoriei literare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10513_a_11838]
-
timpul în discuție stereotipurile avansate de presă. Este, totuși, un domeniu extrem de complex și de sensibil asupra căruia s-au aplecat de-a lungul istoriei toți marii gânditori, ceea ce înseamnă că astăzi avem o pluritate de școli de gândire asupra articulării relației dintre stat și Biserică. Relația puterii politice cu cultele religioase și raportarea acesteia la fenomenul religios este una dintre cele mai delicate tipuri de politici publice pe care le are de implementat orice guvern într-o democrație. Mi s-
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
locu’ la șefă, din cauza la medicament), transformarea articolului lu(i) în „marcator analitic de caz pentru formele care nu pot exprima o variație flexionară” (p. 61), scindarea funcțiilor de marcă de caz și marcă de individualizare în construcții cu „dublă articulare”, precum lu șefu’, rolul articolului în adaptarea împrumuturilor recente la sistemul morfosintactic românesc, extinderea clasei de adjective invariabile etc. Un discurs clar, impecabil articulat și permanent susținut de mulțimea exemplelor e stimulativ deopotrivă în planul științific (prin numeroase sugestii pe
Despre gramatică, altfel by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13137_a_14462]
-
uneori din o greșeală de gramatică” - scria el într-un articol de referință, intitulat chiar Gramatică (în “Punct”, nr. 6-7, 1925). Jurând, atunci, pe doctrina constructivistă ilustrată în artele plastice abstracționiste, aproxima un derivat echivalent, a ceea ce era propus drept articulare disciplinată, controlată intelectual, ca și inginerește, de linii, volume, culori aflate la dispoziția unui arhitect de forme libere de orice sumisiune “naturalistă”. “Vorbele descojite de simbol, capătă adevărata vitalitate. În afară de asta, cuvintele sunt intraductibile. Există, pentru noi, o savoare aproape
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
precară, provizorie, conștientă de propria fragilitate. Faptul că și-a încheiat opera românească cu un ciclu de... sonete, după ce mai încercase, sporadic, această formă fixă e, poate, tot o probă a aspirației spre o anumită stabilitate și o mai bună articulare a expresiei de sine. Întâmpinat cu destule rezerve în epocă, scrisul lui Ilarie Voronca, n-a lăsat totuși indiferentă critica românească reprezentativă. Nonconformismul său a șocat și a nedumerit de multe ori, slaba coagulare a unei bune părți a operei
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
Spectacolul este tradițional, în montarea de acum câteva bune decenii. Don Giovanni, încă o versiune a mitului "Don Juan", reprezentat în cea mai fascinantă operă din câte sunt. Un spectacol nou, insolit, surprinzător, saturat de invenții bune și derutante. Cum articulările inițiale între cele 10 tablouri sunt flexibile, permisive, Mozart nu suferă prin inadecuare. Cu tot ce mișcă, chiar și aiurea, pe scenă. Public matur, care crede de mult în toate multiplicările de înlănțuiri obscure din Tannhäuser; public tânăr, dispus să
Wagner și Mozart la Opera din Budapesta by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/12164_a_13489]
-
drogurilor, analize epidemiologice, teorii care încearcă să explice apariția dependenței, plus un workshop, un colocviu național, interviuri și raportul anual pe 2003 al Comisiei Naționale Antidrog din Olanda. Oricât de utile și de interesante ar fi aceste date preliminare pentru articularea unui discurs coerent și bine informat asupra temei în cauză, mai interesante mi s-au părut (o percepție, fatalmente, subiectivă, legată de preocupările mele literare) celelalte articole, cele care vizează istoria drogului și a consumului său, cvasiprezența unui imaginar baroc
Fructul oprit din corpul nesănătos by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12186_a_13511]
-
îi sunăm" (EZ 3742, 2004, 5). ,femeile dau bip-uri ca să fie sunate înapoi de bărbați" (resursadefun.ro); ,poți da bip dacă nu ai credit!" (computere.bursa.rol.ro). Construcția nu este chiar o locuțiune, pentru că permite mici variații (de articulare, folosire a pluralului). Contrastul dintre răspîndirea expresiei și modernitatea ei e amplificat în contextul limbajului popular-rural și chiar regional: "No, Ghio, când o trece turma de-ailaltă parte a tăpșanului, ț-oi da bip" (timpolis/986); citatul este construit cu evidentă
Bip by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12211_a_13536]