161 matches
-
pentru efectul sonor al textelor. Plăcerea estetică deosebită pe care o au ascultătorii la lecturile de autor este evidentă. Autorul imprimă textului său o fizionomie inconfundabilă și un ton specific. Chiar și particularitățile idiosincretice ale rostirii, nuanțele dialectale și greutățile articulatorii sunt receptate drept semne ce dezvăluie relația tensionată dintre autor și text. Vocea autorului îl dezvăluie pe acesta într-un mod dezarmant, fapt pe care îl savurăm cu plăcere atâta timp cât nu devine supărător prin stereotipii: percepția fizionomică a expresivității reprezintă
Reinhart Meyer-Kalkus - Vocea și arta vorbirii în secolul 20 by Adina Olaru și Ruxandra Năstase () [Corola-journal/Journalistic/15305_a_16630]
-
diferite - există ăn franceză și ăn engleză) și de funcția de diferențiere. În fine, alături de o interjecție mai bine fixată ăn limbă (hei), ăn textul citat apărea și o ilustrare a oscilațiilor ăn transcrierea unor sunete particulare, absente din sistemul articulatoriu al limbii: grafia hăm (DEX: hm) e o aproximare ăn notarea unui sunet nazal rostit cu gura ănchisă și marcănd neăncrederea. Un alt caz de interjecție nefixată definitiv ăn scris e ilustrată ăn exemplul: "nu s-a putut abține să
Interjecții by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12876_a_14201]
-
limbii - cîteva sînt mai cunoscute în română, fiind reproduse (cu variantele normale) în diverse culegeri: "Capră calcă piatră/ Piatră crapă-n patru"...; "Bou breaz bîrlobreaz/ Din boii bîrlobrezenilor...". Dificultatea stă în general în a rosti grupuri fonetice care cer mișcări articulatorii mai complicate și mai ales in repetarea lor la distanță mică, cu cîte o ușoară variație. Jocurile fonetice românești se bazează mai ales pe rostirea alternata a oclusivelor și a vibrantei "r"; nu sînt totuși foarte dificile, nici foarte spectaculoase
Încurcături de limbă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17832_a_19157]
-
lua o asemenea decizie e nevoie, mă tem, de ceea ce unii abhora pur și simplu, iar alții o fac fie cu prea mult spirit critic, fie cu totală complezenta: de o istorie a gîndirii structuraliste, care să îi desfăca mecanismele articulatorii, pîrghiile conceptuale și argumentative, așa cum reduci la piese o imensă mașinărie, pentru a le recupera și folosi altundeva. E o misiune fie grea, fie ingrata, depinde de cine se încumeta la ea. Lubomăr Dolezel, în cartea recent publicată în condiții
Naftalină si lavandă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18108_a_19433]
-
în mod convingător și să construiască astfel un ciclu. Seria scrierilor sale, de fapt fragmente în care reciclează aceleași traume, a crescut până la treizeci de texte și, desigur, va mai prolifera atât în proză, cât și în versuri. Deși puterea articulatorie a acestor două evenimente majore din viața lui Federman a fost analizată cu acuitate de Marcel Corniș Pop (Narrative (Dis)articulation and The Voice in the Closet Complex in Raymond Federman's Fiction, 1988) drept 'complexul Vocii din debara', cei
Cum să vorbești despre ceea ce nu poți să vorbești? by Pia Brînzeu () [Corola-journal/Journalistic/6720_a_8045]
-
autorul volumului „Istoria limbii române” (edit. Junimea,1980). O lucrare cu o documentație amplă, cu explicații tehnice privind formarea cuvintelor și cu demonstrații științifice în fonologie, arătând care sunt factorii de influență ai limbajului fonetic la români, în funcție de structura organelor articulatorii. Mă rog, un autentic savant al limbii românești cu o bogată erudiție care i-a permis să emită teorii cu privire la schimbările fonetice în limbă, respectiv adaptarea limbii latine la specificul organelor articulatorii și psihicul popoarelor cucerite de romani. Adică a
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
ai limbajului fonetic la români, în funcție de structura organelor articulatorii. Mă rog, un autentic savant al limbii românești cu o bogată erudiție care i-a permis să emită teorii cu privire la schimbările fonetice în limbă, respectiv adaptarea limbii latine la specificul organelor articulatorii și psihicul popoarelor cucerite de romani. Adică a expus un mecanism complicat care a dus la formarea limbii române din limba latină populară cu diferite procese evolutive petrecute în fiecare etapă istorică. Pe parcursul celor 750 de pagini autorul demonstrează că
FRAGENT 2 DIN ESEUL LIMBA ROMÂNILOR de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349383_a_350712]
-
etc). În evoluția limbajului se mențin mult timp o serie de caracteristici, cum ar fi: vorbirea la persoana a treia, „eu” e folosită foarte tardiv, folosirea numelui concomitent cu persoana a treia, dificultăți În folosirea cuvintelor „da” sau „nu”, tulburări articulatorii, „jocuri verbale”, substituiri metaforice amintind de particularitățile limbajului schizofrenului adult, utilizarea cuvintelor, fraze pentru a desemna un ansamblu relațional. Sunt și copii autiști la care limbajul poate apărea În jurul vârstei de 4-5 ani, dar Într-o manieră anarhică. Nu pot
AUTISMUL INFANTIL PRECOCE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Iuliana Luminița GUZU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2173]
-
unei vorbiri corecte, fluente, expresive. Realizabil prin: educarea motricității generale; mărirea capacității pulmonare, educarea respirului și a echilibrului dintre inspir - expir; înlăturarea tulburărilor motricității organelor de vorbire, crearea posibilităților de articulare corectă a sunetelor deficitare și de diferențiere sonoră și articulatorie a sunetelor (surde - sonore); dezvoltarea auzului fonematic, consolidarea deprinderilor de pronunție, citire, scriere corectă a sunetelor deficitare; dezvoltarea capacității de formulare corectă a propozițiilor care conțin cuvinte cu sunetul corectat; dezvoltarea atenției vizuale și auditive, dezvoltarea memoriei și gândirii. Obiective
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
celorlalți. Metode pentru însușirea pronunției corecte și a comunicării verbale A. Metode de tip intuitiv: imitarea, demonstrarea, modelarea; Metode de tip activ: exercițiul, jocul didactic; Metode de tip verbal: explicația, conversația; Metode specifice: imitarea, metoda mecanică. B. Metodologia specifică: Demonstrația articulatorie: demonstrația logică; demonstrația cu ajutorul obiectelor sau fenomenelor; demonstrația cu ajutorul desenului; demonstrația prin exemple și experiențe; demonstrația prin imitarea unor procese, fenomene. Exercițiul articulatoriu: imitativ cu ajutorul imaginilor audio-vizuale; fonator: spontan independent Comparația: ortofonie sonoră grafică sonoră și grafică Derivarea sunetului: din
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
jocul didactic; Metode de tip verbal: explicația, conversația; Metode specifice: imitarea, metoda mecanică. B. Metodologia specifică: Demonstrația articulatorie: demonstrația logică; demonstrația cu ajutorul obiectelor sau fenomenelor; demonstrația cu ajutorul desenului; demonstrația prin exemple și experiențe; demonstrația prin imitarea unor procese, fenomene. Exercițiul articulatoriu: imitativ cu ajutorul imaginilor audio-vizuale; fonator: spontan independent Comparația: ortofonie sonoră grafică sonoră și grafică Derivarea sunetului: din sunete apropiate ca loc și mod de articulare; din sunete care apar primele în ontogeneză. Mijloace didactice Obiecte confecționate: profile de articulare, alfabetul
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
intrasistemică) - se realizează în cazul pierderii totale a auzului și presupune restructurarea schemei funcționale prin preluarea de către analizatorii valizi a funcției pierdute; în acest caz, auzul deficitar este compensat de văz (prin labiolectură), de simțul vibrotactil (esențial pentru perceperea vibrațiilor articulatorii în procesul demutizării) și mai ales de plasticitatea structurilor cerebrale (interferența funcțională a ariilor de proiecție primară cu ariile de asociație care intervine în integrarea și interpretarea corectă a informațiilor primite pe cale vizuală și vizual‑motrice); - compensarea de tip mixt
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
vorbire cu copiii, din pricina instalării rapide a oboselii, se recomandă exersarea timp de doar câteva minute; în schimb, această exersare pe perioade scurte poate fi repetată frecvent în aceeași ședință, pentru ca între aspectul sonor corect al sunetului rostit și mișcările articulatorii corespunzătoare să se poată fixa legăturile necesare; e) principiul utilizării sunetelor ajutătoare - pentru a evita apariția tensiunilor între controlul conștient al mișcărilor articulatorii și cel al poziției sunetelor, care pot afecta succesul intervenției logopedice, se recomandă folosirea sunetelor asemănătoare pe
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
poate fi repetată frecvent în aceeași ședință, pentru ca între aspectul sonor corect al sunetului rostit și mișcările articulatorii corespunzătoare să se poată fixa legăturile necesare; e) principiul utilizării sunetelor ajutătoare - pentru a evita apariția tensiunilor între controlul conștient al mișcărilor articulatorii și cel al poziției sunetelor, care pot afecta succesul intervenției logopedice, se recomandă folosirea sunetelor asemănătoare pe care copilul le poate pronunța și, treptat, să se treacă la sunetele noi, corecte, care vor înlocui sunetele greșit pronunțate; f) principiul utilizării
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
noi, corecte, care vor înlocui sunetele greșit pronunțate; f) principiul utilizării autocontrolului auditiv - dacă după mai multe încercări și exerciții copilul nu poate distinge sunetele care fac parte din aceeași grupă de sunete, atunci logopedul va demonstra pe organele lui articulatorii și va arăta copilului deosebirile dintre acestea (dezvoltarea autocontrolului se poate face și prin comparația imaginii din oglindă cu cea demonstrată de logoped); g) principiul acțiunii minime - este mai eficient ca sunete noi să se exerseze la începutul exercițiilor cu
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
asemenea, metodele și procedeele de lucru în logopedie corespund unor etape distincte în procesul de corectare a tulburărilor de limbaj, respectiv emiterea, consolidarea, diferențierea și automatizarea pronunției sunetelor: - în etapa emiterii sunetelor se recurge în mod curent la metoda demonstrației articulatorii în fața oglinzii logopedice, la exerciții (articulatorii și fonatorii), la comparație, precum și la metoda derivării sunetului nou din sunete corect emise anterior prin analiza și sinteza fonematică (metoda fonetică analitico‑sintetică); - în etapa consolidării sunetelor se recurge la metoda exercițiului și
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
în logopedie corespund unor etape distincte în procesul de corectare a tulburărilor de limbaj, respectiv emiterea, consolidarea, diferențierea și automatizarea pronunției sunetelor: - în etapa emiterii sunetelor se recurge în mod curent la metoda demonstrației articulatorii în fața oglinzii logopedice, la exerciții (articulatorii și fonatorii), la comparație, precum și la metoda derivării sunetului nou din sunete corect emise anterior prin analiza și sinteza fonematică (metoda fonetică analitico‑sintetică); - în etapa consolidării sunetelor se recurge la metoda exercițiului și a comparației, prin efectuarea repetată a
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
situații de comunicare scrisă sau orală pentru a încheia astfel procesul complex de corectare a tulburărilor de limbaj. Etapele, metodele și procedeele specifice de corectare a sunetelor sunt, după E. Jucău și N. Jurcău (1989), următoarele: 1. Emiterea sunetului: - demonstrația articulatorie - analiza mișcărilor articulatorii, sinteza mișcărilor articulatorii, articularea cu voce șoptită, articularea cu voce normală; - exercițiul - articulator, fonator și ortofonic; - comparația - sonoră, grafică, sonoră + grafică; - derivata sunetului - din sunete apropiate ca loc și mod de articulare, din sunete care apar primele
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
scrisă sau orală pentru a încheia astfel procesul complex de corectare a tulburărilor de limbaj. Etapele, metodele și procedeele specifice de corectare a sunetelor sunt, după E. Jucău și N. Jurcău (1989), următoarele: 1. Emiterea sunetului: - demonstrația articulatorie - analiza mișcărilor articulatorii, sinteza mișcărilor articulatorii, articularea cu voce șoptită, articularea cu voce normală; - exercițiul - articulator, fonator și ortofonic; - comparația - sonoră, grafică, sonoră + grafică; - derivata sunetului - din sunete apropiate ca loc și mod de articulare, din sunete care apar primele în ontogeneză. 2
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
pentru a încheia astfel procesul complex de corectare a tulburărilor de limbaj. Etapele, metodele și procedeele specifice de corectare a sunetelor sunt, după E. Jucău și N. Jurcău (1989), următoarele: 1. Emiterea sunetului: - demonstrația articulatorie - analiza mișcărilor articulatorii, sinteza mișcărilor articulatorii, articularea cu voce șoptită, articularea cu voce normală; - exercițiul - articulator, fonator și ortofonic; - comparația - sonoră, grafică, sonoră + grafică; - derivata sunetului - din sunete apropiate ca loc și mod de articulare, din sunete care apar primele în ontogeneză. 2. Consolidarea sunetului: - exercițiul
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
reprezentare identificăm aptitudini psiholingvistice de asociații auditiv‑vizuale, iar la nivelul automatizării identificăm aptitudini psiholingvistice de integrare auditivă și vizuală, dar și de memorie secvențială audiovizuală; c) în procesele de expresie, la nivelul de reprezentare identificăm aptitudinile psiholingvistice de expresie articulatorie și fluiditate lexicală, iar la nivelul automatizării identificăm aptitudinile de execuție biomecanică (motricitatea fonoarticulatorie) a actelor vorbirii. În realitate, subcanalele auditiv, vizual și motor sunt prezente într‑o anumită proporție conjuncturală, fără ca vreunul dintre ele să lipsească. Această teorie are
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
grafice ale acesteia, scrierea literei în întregime și a cuvintelor care cuprind această literă, apoi scrierea de propoziții. În cazul copiilor cu deficiențe de auz se recomandă și folosirea analizei și sintezei cuvântului după imaginea labiovizuală (în fața oglinzii) și kinesteziile articulatorii corespunzătoare (palparea zonei gâtului în dreptul laringelui pentru a sesiza vibrațiile). De asemenea, la utilizarea acestei metode, cuvintele și propozițiile trebuie să fie cunoscute sub aspect semantic și articulator, să aibă o componentă articulatorie simplă, sunetul nou (grafemul) să fie situat
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
după imaginea labiovizuală (în fața oglinzii) și kinesteziile articulatorii corespunzătoare (palparea zonei gâtului în dreptul laringelui pentru a sesiza vibrațiile). De asemenea, la utilizarea acestei metode, cuvintele și propozițiile trebuie să fie cunoscute sub aspect semantic și articulator, să aibă o componentă articulatorie simplă, sunetul nou (grafemul) să fie situat în cuvânt într‑o poziție avantajoasă pentru a fi ușor sesizat din punct de vedere articulator și vizual, iar cuvintele cu noul sunet să fie astfel alese încât să cuprindă o singură literă
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
și Beatrice Gardner (1969), urmați de alții, cum ar fi Ann și David Premack, în 1972, etc. Eu au avut ideea lor genială să considere că incapacitatea cimpanzeilor de a învăța un limbaj poate proveni dintr-o limită a organelor articulatorii (fapt confirmat ulterior, laringele lor nedându-le posibilitatea să articuleze varietatea sunetelor noastre), și nu dintr-o limitare intelectuală. Or, cimpanzeul este foarte abil în utilizarea mâinilor. De exemplu, Jane Lawick-Goodal (1970), care a trăit în pădure printre cimpanzei, i-
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
unde rolul marilor creatori este deosebit de însemnat, dar este inadmisibilă pentru limba populară, unde rolul comunității este hotărîtor în selectarea și generalizarea inovațiilor, deseori ele însele izvorîte printr-o participare colectivă, ca urmare a unor mentalități comune, a unor predispoziții articulatorii sau psihice etc. De altfel, chiar în cazul limbii literare, acceptul social este elementul de bază al viabilității inovației lingvistice, în alte condiții, creația individuală rămînînd la nivelul unui simplu fenomen trecător și nesemnificativ pentru viața limbii. Pe de altă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]