161 matches
-
schimbări lingvistice 272, iar, în cazul însușirii unei limbi străine de către o populație (cum s-a întîmplat în cazul popoarelor cucerite de romani care și-au însușit latina), prin tradiție se explică elementele substratului păstrate și perpetuate (forme, cuvinte, deprinderi articulatorii, particularități de gîndire etc.). În principiu, asemenea aspecte privesc tradiția empirică, modul comun de a folosi și de a aprecia limba. În paralel poate exista însă și o tradiție științifică, care privește fie pe vorbitorii unei singure comunități lingvistice, fie
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
propriu-zis cu structura lui specifică ce diferă de la un popor la altul (așadar, baza psihică) și gîndirea cu elementele ei de conținut (adică, baza spirituală)298. Dacă temperamentul vizează reacțiile motorii, iar concretizarea limbii în vorbire se realizează cu ajutorul organelor articulatorii, prin mișcări motorii deci, atunci acesta (întrunind intensitatea și viteza reacțiilor) se reflectă în articularea sunetelor și, ca atare, în mod indirect în limbă, modul de articulare în vorbire determinînd aspectul imaginilor acustice, a valorilor fonologice la nivelul limbii. Dar
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
263, 264 activitate 45, 160, 161; lingvistică 31, 205, 218 alteritate...45, 94, 112, 127, 170, 263, 271, 315, 326-329 antropocosmos 14, 64, 87, 147, 208, 253, 255, 261, 271-273, 281, 313, 334, 350, 367 autoritate...195-198 bază de articulație (articulatorie) 164, 165, 167, 168, 172, 174, 175, 179, 183, 184 bază psihologică 166-168, 183, 184, 216, 250, 251 cauzalitate 163-168, 174, 177, 184 cauză 163-169, 177-180, 239, 267 competență lingvistică 31, 176, 210, 218, 220, 221, 230 comunicare 65, 89-92
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
183 Eugeniu Coșeriu, Sincronie, diacronie și istorie, p. 61. 184 Vezi, Determinare și cadru, în Eugeniu Coșeriu, Teoria limbajului și lingvistica generală, p. 294. 185 Eugeniu Coșeriu, Introducere în lingvistică,p. 90. 186 Se pune însă problema dacă aceste deprinderi articulatorii sînt individuale sau comune unui întreg grup uman și unde își au originea. 187 Eugeniu Coșeriu, Introducere în lingvistică, p. 90. 188 Ibidem, p. 91. 189 Eugeniu Coșeriu, Sincronie, diacronie și istorie, p. 71. 190 Ibidem, p. 80. 191 Ibidem
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
consoane. O atenție aparte se acordă depășirii dificultăților care apar în intenția de a emite coarticularea diftongilor, triftongilor, hiatului, consoanelor duble, a structurilor consonantice, având în vedere că unul și același sunet are puncte diferențiate de articulare în funcție de structura fono articulatorie a cuvintelor. Este ceea ce Al. Rosetti preciza, că fonemul în sunet este invariantul în variație. Vocabularul limbii române are în vedere latura exterioară, concretizată în foneme și grafeme, cuprinse în silabe și cuvinte, și latura interioară, semantică, semnificativă, adică conceptul
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de peste 20% din populația școlară a municipiului Iași s-au stabilit la nivelul claselor și a școlilor măsuri de prevenire a acestor tulburări chiar de la începutul predării citit scrisului. S-au discutat cu cadrele didactice exercițiile plurisenzoriale și de gimnastică articulatorie pentru a se ajunge la o temeinică asociație între foneme și grafeme. Astfel munca învățătorului la clasă, pe baza indicațiilor logopedice a recuperat în mare măsură această tulburare consolidând funcția de reglare perceptiv-vizuală și a reprezentărilor auditive și verbomotrice care
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
semantic și gramatical. Pe baza imitării modelelor de vorbire ale celor care se ocupă de creșterea și educația lor și în general a acelora cu care intră în relații ei își însușesc progresiv limba și tehnica vorbirii. Având însă capacitatea articulatorie restrânsă (aportul verbo-motor fiind în plină formare) posibilități incipiente analitico-sintetice de comparare, generalizare, abstractizare și în general atenția, memorie, voința în curs de dezvoltare, copii nu și pot însuși deodată forme corecte de vorbire ceea ce explică greșelile de pronunțare a
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Alteori apare un caracter exploziv al vorbirii, cu grupuri consonantice sau vocalice bruscate, în rafale, timp în care își pierde controlul respirației cât și poziția limbii și buzelor în timpul articulării. Tipic dizartricului pseudobulbar este omogenitatea, stabilitatea și invariabilitatea alterărilor fono articulatorii. La copilul S.D.A. apar și elemente din seria afazie anartrie-apraxie supraadăugate dizartriei căci sunt frânate și uitate posibilitățile de constituire a schemelor motorii ale rostirii, cu prevalența aspectului distonic și dispraxic, aspecte mult mai rezistente la tratament decât cele
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
corectare rapidă și trainică, având în vedere că în acest an, în mod obligatoriu, ar trebui să fie înscris în casa I. Psihoterapia fiind continuată în familie și la grădiniță, se folosește caietul de teme scrise și se indică aspectele articulatorii exercitate în cabinet, indicându-se colaboratorilor chiar și metoda și procedeele folosite. Se insistă chiar de la început asupra dezvoltării auzului fonematic cât și asupra unei articulări corecte, paralel cu gimnastica generală, fono-articulatorie și spirometria. Tot în fața oglinzii s-au condus
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
semantic este limitat, dar afișează curiozitate și interes pentru stăpânirea operativă a noi cuvinte și sensuri. Sintetizând constatările noastre din practica desfășurată se poate conchide următoarele: 1. În dizartrie este tulburată în general motricitatea și în special motricitatea organelor fono articulatorii. 2. Parezele sunt de nivel central și în general nu afectează limbajul propriu-zis, ci numai latura lui instrumentală. 3. Legat de apraxia acestor organe, este specifică deperdiția nazală, aprozodia, sealareea, cât și invariabilitatea alterărilor fonetice. 4. Este absolut necesar a
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
diadecochineticii” nu este întotdeauna un caz patologic ci poate fi o urmare a ritmului general fiziologic al logopatului. La cei mai mulți preșcolari se manifestă o deficiență între dezvoltarea excitației, inhibiției musculare, fapt care ne determină să recurgem la gimnastică generală și articulatorie specială (pentru limbă, buze, mușchii ochiului, ai feței). Din exercițiile de educare psihomotoră, fac parte integrantă și exercițiile de desen, modelaj, jocuri de mișcare și jocuri didactice pe care noi le am intercalat cu exerciții de vorbire, în scopul obținerii
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
sonore, excepție făcând perechea f-v, mai ridicată de 3 ori. Această statistică explică de ce limba română are o mare sonoritate. Cum fonemul este o unitate senzorio-motorie de pronunție, la formarea lui participă atât latura acustică, cât și cea kinestezică articulatorie a sunetelor. În sistemul eferent, rolul principal îl îndeplinesc elementele motrice ale aparatului de emisie, atât în vorbirea sonoră, cât și în limbajul interior prin mișcările ideomotorii ale coardelor vocale, dar și în acele elemente motrice ce asigură mâinii actul
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
structura limbajului pe parcursul evoluției sale sunt condiționate de interacțiunea a trei factori: maturație învățare dezvoltare. Odată cu maturizarea motorie și kinestezică generală, aceste vocalizări evocate de emoțiile plăcute, sunt punct de plecare pentru exercitarea performanțelor motorii, care stau la baza proceselor articulatorii, începând cu prima lună de viață. Paralel cu maturizarea senzorială se formează asociații în limbaj reflexologic între ariile auditive și cele motorii, la început parțiale și globale, evoluând către o integrare din ce în ce mai înaltă și către o diferențiere din ce în ce mai fină, esențială
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
consideră a fi elaborat numai când copilul îl stăpânește, atât motric cât și acustic, între cele două loturi fiind strânse raporturi de interdependență. M-a preocupat faptul că, în această primă etapă logopedul execută cu copilul o susținută activitate fono articulatorie, deloc ușoară și agreabilă, datorită unor hipotonii musculare sau unor dezabilități motorii, când copii nu-și coordonează siguri mișcările organelor de articulație: limbă, buze, palat, laringe și când acesta se folosește de sonde și spatule pentru a-l ajuta pe
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
siguri mișcările organelor de articulație: limbă, buze, palat, laringe și când acesta se folosește de sonde și spatule pentru a-l ajuta pe copil să găsească punctul de articulare specific particularităților sale anatomice. După un mare număr de exerciții fono articulatorii care se realizează diferențiat în funcție de forma dislaliei și de particularitățile individuale ale organelor fonatorii, se trece la etapa consolidării pronunției corecte adică a integrării sunetului corectat în vorbire când se procedează la automatizarea corectă a sunetului în vorbirea curentă, iar
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
terapeutul n-are voie să se oprească, ci trebuie să citească nestingherit mai departe. Trecerea la cea de-a doua etapă, la vorbirea reflectată, se face lent, și anume vocea profesorului devine din ce în ce mai înceată (slabă) până când acesta imită doar mișcările articulatorii. Copilul vorbește în cele din urmă singur. La cea de-a treia etapă, pronunțarea reflectată a unor povestiri scurte, copiii întâmpină deja greutăți mai mari. Bâlbâitul trebuie obișnuit să suporte întreruperile (disfluențele) și să aștepte cu răbdare până ce își amintește
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
50% din acești subiecți s-au depistat tulburări de limbaj: 76,7% la clasa I și 33,3% la clasa a IV-a. Pentru stabilirea diagnosticului diferențial la subiecții cu tulburări de limbaj a fost examinată atât motricitatea organelor fono articulatorii implicate în emiterea sunetelor, cât și capacitatea fonematică ce constă în „totalitatea deprinderilor de emitere și percepție a sunetelor însușite în decursul practicii cotidiene de comunicare verbală” cum arată M. Guțu (1975). În acest scop, pentru stabilirea capacității fonematice s-
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
Programul a cuprins exerciții pentru: dezvoltarea atenției auditive, memoriei auditiv verbale, simțul acusticomotor și de însușire a elementelor prozodice ale vorbirii, capacității de diferențiere fină pe bază de auz, autocontrolului auditiv, exerciții pentru consolidarea legăturilor dintre structura acustică și cea articulatorie, pentru întărirea legăturii dintre limbajul oral și cel scris. Acest program a fost aplicat în mod intensiv, câte 45' de 5 ori pe săptămână, în perioada 15.oct.15.dec.1989, tuturor subiecților cuprinși în experiment. Pentru a surprinde ameliorările
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
repetate se corectează în majoritatea cazurilor total sau parțial, corelate fiind și cu gradul debilitații mentale; ca efect al edițiilor repetate de analiză auditiv-verbală a materialului folosit, intervine autocontrolul („autocorectarea”) din partea subiecților. Totuși, aceste performanțe și reprezentări auditive și chinestezice articulatorii nu îndeplinesc încă un rol reglator în procesul transpunerii adecvate a engramelor auditive în mișcări articulatorii ca și a fonemelor în grafeme. Revenirea la vechiul model este cu atât mai accentuată cu cât materialul verbal este mai complex ca structură
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
ca efect al edițiilor repetate de analiză auditiv-verbală a materialului folosit, intervine autocontrolul („autocorectarea”) din partea subiecților. Totuși, aceste performanțe și reprezentări auditive și chinestezice articulatorii nu îndeplinesc încă un rol reglator în procesul transpunerii adecvate a engramelor auditive în mișcări articulatorii ca și a fonemelor în grafeme. Revenirea la vechiul model este cu atât mai accentuată cu cât materialul verbal este mai complex ca structură fonetică. Aceste aspecte dovedesc atât lipsa de siguranță asupra cunoștințelor noi dobândite, neconsolidarea structurilor noi și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
în propoziții și fraze, greutățile apărând atât sub aspect lexical cât și fonetic și gramatical. Toate acestea, după cum e și firesc influențează și dezvoltarea psihică într-o măsura oarecare. * Sindrom al afectării motricității manifestat prin dizabilitate motorie, afectând organele fono articulatorii (labilitate în pronunție, vorbire ștearsă, eliziuni) sau în afectarea motricității generale (hiperkinezii cu instabilitate și excitabilitate crescută, dizabilitate motorie, lateralitate nefixată, dislateralizare). * Sindrom afectând maturizarea sau funcționalitatea intelectului, reprezentat de întârziere în dezvoltarea intelectuală (unii fiind suspecți de debilitate mintală
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
puțin afectată, se poate constitui ca urmare o tulburare gravă de limbaj de tipul disfaziei, logonevrozei, dislaliei polimorfe centrală care vor afecta și latura intelectuală prin dificultatea copilului de a depăși gândirea concretă. Asemenea decalaj între ritmul de maturizare fono articulatorie, considerat normal și cel propriu anumitor indivizi se datorează următorilor factori deficitari: capacitatea redusă de discriminare auditivă; capacitate scăzută de memorizare a sunetelor (memorie și atenție auditivă); capacitate redusă de discriminare motorie din partea organelor periferice ale vorbirii. De asemenea este
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
e întârziată, deși copilul are auzul fonematic, atenția auditivă și memoria sunetelor dezvoltată, el nu poate să pronunțe corect pentru că nu poate elabora o schemă motorie precisă și suficient de diferențiată care să coordoneze adecvat activitatea musculară în organele fono articulatorii. Este necesară deci această primă diferențiere între întârzierea în dezvoltarea vorbirii și întârzierea în dezvoltarea limbajului, căci vorbirea este actul de utilizare individuală și concretă a limbii în cadrul procesului concret al limbajului. Iar T. S. Cazacu arată că vorbirea este
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
a vocabularului, prin memorarea unei cantități de cunoștințe se formează gândirea creatoarea, căci vorbirea este învelișul concret al gândirii. Exprimarea copilului prin cuvinte, propoziții și fraze bine construite, presupune o pronunție corectă, fără omisiuni sau intervertiri de sunete, fără deformări articulatorii, fără accent bine plasat și fără ritm bine coordonat prin suflu respirator. Toate aceste cerințe sunt necesare de implementat în comunicarea copilului. Fără dezvoltarea corespunzătoare a vorbirii, fără îmbogățirea și activarea vocabularului pasiv, fără o exprimare corectă a ceea ce gândește
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
și inhibiție. Tulburările limbajului au produs tulburări asupra procesului de echilibrare nervoasă, iar restabilirea o vom dobândi treptat, prin măsuri și exerciții susținute de reeducare a atenției, voinței, memoriei auditive, prin exerciții de audiție a fonemelor, a sintezei corticale fono articulatorii. Între factorii organizatori externi de ecuație și factorii anatomici ai individualității subiectului trebuie să existe o deplină concordanță, să se respecte o anumită succesiune a etapelor corectării, o metodologie adecvată. Folosirea mijloacelor didactice adecvate: planșe, obiecte, desene, oglinda logopedică, diapozitive
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]