161 matches
-
care predomină. Între acestea se întâlnesc și alte forme de tranziție: cea respiratorie (convulsia blochează respirația, iar aerul se scurge pe nas), fonatorie (laringele are spasme, corzile vocale se strâng și se desfac convulsiv, sunetele sunt scoase în explozie) și articulatorie (incapacitatea de a obține unele sunete, silabe sau cuvinte). Uneori, pentru a ieși din impas, copilul recurge la mișcări parazite (sinchinezii) care sunt binevenite la început, dar cu timpul el devine ridicol și se jenează, recurgând la embolofrazii (cuvinte parazite
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
convulsia coardelor vocale și a nervului recurent, responsabil de coardele vocale, când vocea se întrerupe pe neașteptate, când se produce o convulsie clonică (repetată) sau îndelungată, dând un sunet behăit (a a a sau o o o); c) în aspectul articulatoriu are loc alternarea afonă a unor scurte inspirații și expirații care întârzie pronunțarea sunetelor. Inspirația și expirația convulsivă duc adeseori la ruperea cuvintelor apoi reluarea în sinteză. În cazul convulsiilor tonice în elementele fono articulatorii (buze, limbă, palatul moale) se
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
o o); c) în aspectul articulatoriu are loc alternarea afonă a unor scurte inspirații și expirații care întârzie pronunțarea sunetelor. Inspirația și expirația convulsivă duc adeseori la ruperea cuvintelor apoi reluarea în sinteză. În cazul convulsiilor tonice în elementele fono articulatorii (buze, limbă, palatul moale) se manifestă astfel: buzele nu se pot desprinde, vârful limbii nu se poate desprinde de gingia superioară sau iese din gură mult (aftongia). Se produce oprirea vorbirii, cu încercarea de a pronunța. Se crede (Frechels) că
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
ritmului, respirației sincronizate prin bătăi cu vârful piciorului, cu pronunțarea sau citirea de proverbe, zicale, versuri, frământări de limbă, menite a le întreține atenția și interesul. Învingerea stereotipizării se realizează greu, deși se corectează sunete și se dezvoltă sistematic mimica articulatorie și senzația ritmului. În concluzie: balbismul este o categorie nosologică foarte diversă cu o etiologie complicată și o simptomatologie variată, în funcție de structura psihică și fiziologică a logopatului. Diagnosticul este o problemă de mare responsabilitate, căci în baza acestuia se conturează
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
organică, genetică și cele de natură instrumentală, care au în antecedente întârziere în apariția și dezvoltarea limbajului, concretizat la vârsta școlară prin deficit global în dezvoltarea și înțelegerea limbajului oral și ales în cel scris. Aceasta se manifestă sub formă articulatorie prin insuficienta discriminare fonetică cu dificultăți de pronunție a consoanelor, a grupelor de consoane și în perceperea fonemelor și a propozițiilor, cu disritmii în ceea ce privește melodica vorbirii. Sub aspectul lexicului au un vocabular activ sărac, cu dificultăți în evocarea cuvintelor, în
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
sonore: p-b, t-d, c-g, f-v, s-z, ș-j; confuzii între consoanele labiale sonore și consoanele dentare sonore: m-n, b d, p t etc. deoarece nu percepe vibrațiile laringiene și este preocupat doar de mișcările articulatorii; confuzii de pronunții aleatorii, căci el citește așa cum pronunță, iar dacă avem în vedere că adesea mai are și tulburări de pronunție (dislalie, dizartrie) acestea se vor reflecta în totalitate în citit-scrisul logopatului. La nivelul cuvintelor se întâlnesc dificultăți de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
anomaliile sau leziunile organice periferice ale aparatului vorbirii sau de anumite deficite senzoriale. Astfel, o pondere semnificativă a dislalicilor cu deficiență de învățare prezintă tulburări de articulație, dificultăți de coordonare și control al mișcărilor de vorbire, viteza deficitară a mișcărilor articulatorii, omisiuni și distorsiuni de sunete etc. Alți școlari întâmpină greutăți de diferențiere și de discriminare a sunetelor apropiate că structura acustică, cum sunt siflantele și șuierătoarele. Acest comportament denotă apariția unei dislalii senzoriale, în care este afectat, de cele mai multe ori
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
în propoziții simple și apoi dezvoltate; exerciții de citire a imaginilor; exerciții de pronunțare și scriere a frământărilor de limbă, jocuri hazlii, minidramatizări, jocuri de rol; memorarea și autodictarea unor poezii accesibile; memorarea, pronunțarea și scrierea unor versuri pentru diferențierea articulatorie (ex. s-z-t, Azi pisică mea e tristă / Că nu are o batistă / Să-și șteargă cu ea mustață / Că i-a murdărit-o rata). 35 EXERCIȚII PENTRU CONSOLIDAREA PRONUNȚĂRII CORECTE A SUNETELOR ÎN TEXTE, POVESTIRI, MEMORĂRI Pentru verificarea pronunțării și
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
lingvistică", care favorizează limbajul și, în general, o abordare "reflectivistă" a problemelor științifice, accepțiunea discursului pentru Laclau și Mouffe este următoarea: "vom numi articulare orice practică stabilind o relație între elemente astfel încât identitatea lor este modificată ca rezultat al practicii articulatorii. Totalitatea structurată rezultând din practica articulatorie o vom numi discurs (subl. în orig.)" (Laclau, Mouffe: 2001, 105; vezi și Vesalon în Gherghina, Mișcoiu: 2010, 191-194). Astfel, discursurile sunt strategii de fragmentare a societăților pentru a re-legitima și re- impune anumite
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
general, o abordare "reflectivistă" a problemelor științifice, accepțiunea discursului pentru Laclau și Mouffe este următoarea: "vom numi articulare orice practică stabilind o relație între elemente astfel încât identitatea lor este modificată ca rezultat al practicii articulatorii. Totalitatea structurată rezultând din practica articulatorie o vom numi discurs (subl. în orig.)" (Laclau, Mouffe: 2001, 105; vezi și Vesalon în Gherghina, Mișcoiu: 2010, 191-194). Astfel, discursurile sunt strategii de fragmentare a societăților pentru a re-legitima și re- impune anumite hegemonii asupra lor. De ce prefer social-constructivismul
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
un lanț care reprezintă istoria derivativă. Un constituent deplasat trebuie să verifice anumite trăsături. LF este nivelul reprezentării lingvistice în care apare structura gramaticală relevantă pentru interpretarea semantică. PF este nivelul la care apare informația relevantă din punct de vedere articulatoriu/perceptiv. Nu există o legătură directă între LF și PF. Cazul structural este atribuit în anumite poziții structurale, indiferent de rolul tematic atribuit în D-Structură și de categoriile care atribuie rolul tematic. Cazul inerent este echivalent cu atribuirea rolurilor
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]