6,252 matches
-
spre a trece dincolo, în zona de investigație și de provocare. Dacă Paula Ribariu nu sistematizează semnale de-a gata, un alfabet inteligibil pentru un partener scontat, atunci ea inventează limbaje proiective, lansează capcane simbolice pentru interlocutori imprevizibili. Dar cum artista manipulează memoria, creînd lumi actuale din straturile succesive ale unor posibile existențe adormite, cum timpul reprezintă, într-o măsură impresionantă, materia ei primă, în mod fatal ea își caută parteneri sau noi ipostaze în straturi succesive ale spațiului, în lumile
Paula Ribariu, între Nazca și Baikonur by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11240_a_12565]
-
avut bucuria să o reascultăm pe renumita pianistă Elisabeth Leonskaja. Este impresionant impulsul energetic cu care ea trasează axele dinamice ale partiturii cu o încărcătură emoțională copleșitoare. Sinceritatea, lipsa totală de afectare, naturalețea cu care muzica ei respiră, proiectează interpretarea artistei într-un flux liber și intens de la jubilație la violență, de la joc la tandrețe sau meditație poetică, antrenându-ne într-un spațiu spiritual extrem de larg. Cu toată oboseala maratonului muzical prin care tocmai trecusem, am asistat la aceste două concerte
Totul este bine când se sfârșește cu bine by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/11286_a_12611]
-
Am așteptat cu special interes prezența în Festival a muzicienilor Cvartetului de coarde ,Stradivari"; nu numai datorită faptului că trei dintre muzicienii formației sunt originari din România, că un muzician cum este Mariana Sârbu, prima violină a cvartetului, este o artistă a cărei faimă de virtuoz al expresiei violonistice era acreditată încă din perioada anilor de studiu petrecuți la Conservatorul bucureștean, că formația deține un excepțional set de instrumente italiene de epocă. Am fost atras în importantă măsură de alegerea judicioasă
Un florilegiu al evenimentelor muzicale by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11308_a_12633]
-
cu o mare emoție vocea lui Darclée în singurele înregistrări care ne-au rămas, cu acompaniament de pian, și anume cele două lieduri românești Cântecul fluierașului de George Ștephănescu și Vai bădiță dragi ne-aveam de Tiberiu Brediceanu, imprimate când artista avea 76 de ani. Apoi, din Tosca de Puccini, cântată de Darclée în premieră mondială la Roma în 14 ianuarie 1900, la răspântie de secole, am vibrat odată cu accentele intense ale ariei Vissi d'arte sugerată autorului și schițată muzical
Festivalul Darclée by Stephan Poen () [Corola-journal/Journalistic/11327_a_12652]
-
poți să nu apreciezi șansa oferită unor tineri muzicieni de a evolua în compania muzicienilor orchestrei filarmonice bucureșten. În această companie am audiat-o, spre exemplu, pe pianista Raluca Știrbăț în realizarea primului Concert de Ceaikovski; ieșeancă de origină, tânăra artistă își continuă studiile profesionale superioare la Viena; este o prezență muzicală comunicativă, consistentă ...în primul rând în ceea ce privește dinamica sonoră mare, aflată la limitele existenței mai mult fizice și mai puțin artistice a sunetului. În compania aceluiași colectiv orchestral pianistul Horia
Debut de stagiune by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14659_a_15984]
-
în plus, stăpînea la perfecție și ceea ce se cheamă "arta conversației"". Am citat superbul portret pe care Cristian Bădiliță îl face unui "monument" al emigrației românești din capitala Franței, în volumul Captiv în lumea liberă. Deși poate părea paradoxal, tușele artiste ale lui Cristian Bădiliță confirmă, într-un fel, imaginea acelui Theodor Cazaban schițat în aqua forte de Monica Lovinescu: ""Theodor Cazaban, un demn reprezentant al speciei ce mă impresionează cel mai durabil: aceea a păguboșilor. Theodor Cazaban s-a păgubit
Confesiunile unui legionar cochet by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14715_a_16040]
-
Pavel Șușară La zece ani de la dispariția Margaretei Sterian, pe lîngă manifestările oarecum uzuale pe care posteritatea artistei le-a consacrat deja- decernarea premiilor care-i poartă numele și organizarea unor expoziții, de această dată a unei remarcabile expoziții de ceramică și colaje textile - Muzeul Național de Artă a editat și o carte Margareta Sterian. Tomul masiv, de peste
Cărți despre artiști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14731_a_16056]
-
am îmbrățișat cu lacrimi în ochi. M-am bucurat enorm să-l văd pe Marin Boeru, un mare balerin, dar și pe ceilalți colegi ai mei pe care nu-i întâlnisem de atâția ani. Alături de noi au fost și marile artiste Simona Ștefănescu, Ileana Iliescu și Alexa Mezincescu, colegele și partenerele mele, cu care am depanat amintiri frumoase din tinerețea noastră. Am avut atunci, în aceeași săptămână, o altă enormă bucurie: guvernul autonom din Insulele Gran Canaria mi-a editat biografia
Interviu cu Gelu Barbu by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/14778_a_16103]
-
alt mormânt, al mării doamne a baletului românesc, Irinel Liciu, dispărută odată cu soțul ei, Ștefan Augustin Doinaș, anul acesta. Pierderea ei a îndoliat baletul nostru, pe fiecare dintre noi. Eu am considerat-o pe Irinel că pe cea mai mare artista care a scris o pagină de istorie a baletului românesc, o ființă cu totul specială. De fiecare dată îmi petrec vacanțele în familia mea, în casa surorii mele și a unicului meu nepot, Andrei Barbu. Anul acesta am fost invitat
Interviu cu Gelu Barbu by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/14778_a_16103]
-
ei imanenta. Iar această performanță rară este obținută fără a sacrifică, prin abuz de materie sau prin fugă excesivă, miracolul incarnării, dar și fără a cădea în iluzia că forța plăsmuirii și a fabulației poate mîntui lumea de pleonasmele substanței. Artista și-a găsit un orizont optim de contemplație și de manifestare în acele momente în care nevoia de exprimare și de mărturisire este apanajaul exclusiv al conștiințelor pure, fie că acestea se regăsesc în lumea copilăriei individuale sau în aceea
A treia cale sau Inocenta Sfintului Gheorghe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14780_a_16105]
-
limpede, cu lovituri de teatru bine drămuite, cu evoluții oscilând abil între previzibil și surpriză. Toate apropierile care se pot face între rolurile interpretate și propriul destin al actrițelor din echipa de "senioare" sunt valabile până la un punct: în piesă, artistele britanice nu mai joacă și locuiesc acum la un cămin-azil de bătrâni special; interpretele lor din România joacă, dar Casa Artiștilor este încă o promisiune. Reiese însă limpede că, în confruntarea cu vârsta - acceptarea sau respingerea ei - sistemul, afilierile politice
Gloria de după glorie by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/14956_a_16281]
-
de plasat pe o vastă plajă stilistică, de data aceasta Paula Ribariu focalizeză întreaga sa energie pe un segment de civilizație mult mai clar circumscris: anume pe un anumit repertoriu de forme care trimite către etnografie și arta populară. Ceea ce artista reține, însă, din acest sit arheologico-etnografic nu este anecdotica sau exotismul său, ci acele caracteristici care, dincolo de faptul că pot fi identificate și recunoscute, prezintă un asemenea grad de generalitate umană încît ar putea fi atribuite oricărei experiențe care implică
Allianz..., ca imperativ moral by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15331_a_16656]
-
orașului, al cărui cetățean de onoare este marea noastră cântăreață, de a o omagia și în același timp de a apela la prestigiul ei pentru lansarea unor tineri este demnă de toată lauda. Pe de altă parte, faptul că o artistă ilustră - care nu a făcut niciodată gesturi publicitare - a acceptat să dea competiției girul numelui său, este o garanție pentru nivelul la care aceasta se prefigurează. Probele cerute situează confruntarea de la bun început printre cele dificile, cu un repertoriu revelator
În căutarea vocilor tinere by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/15378_a_16703]
-
lăsat să transpară în propria-i pictură, nici în termenii cei mai aluzivi, date ale vreunei discursivități de tip literar sau incifrări tipice pentru cei obișnuiți să manipuleze concepte și abstracțiuni. în al treilea rînd, și poate că aici tînăra artistă stabilește realmente o performanță, deși a fost eleva lui Vasile Grigore, ea nu a preluat absolut nimic din datele evidente ale picturii acestuia, pictură cu o putere de contagiune irezistibilă pentru mulți dintre elevii săi și care tot pe mulți
O revoluție de catifea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15434_a_16759]
-
exercită vocația analitică doar spre a determina zonele de fragilitate a imaginii, acele puncte de tensiune prin care ea își exhibă și își sancționează structura. Fire hipersensibilă, dar coerentă lăuntric, aparent sigură pe sine, însă vulnerabilă și expusă în esență, artista construiește acele forme prin care dinamica personalității ei își echilibrează tentațiile contradictorii. Ambiguitatea formă/ limbaj, soliditate/transparență, construcție/disoluție, deși, pînă la un punct, ține în mod evident de strategiile unei gîndiri plastice sigure pe sine, de aici acolo ele
O revoluție de catifea by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15434_a_16759]
-
este dizolvată într-un amplu orizont de lumină, iar, pe de altă parte, lumina impalpabilă primește atribute spațiale, se revelează pînzei asemenea duhului sfînt în plin exercițiu epifanic. Pentru că lumina Sultanei Maitec, și abia acum poate fi înțeleasă relativitatea încadrării artistei într-un orizont fizic, de tip solar și meridional, nu este una exterioară, o lumină care izvorăște dintr-o sursă recognoscibilă și se răsfrînge apoi asupra unor obiecte determinate. Lumina ei nu este o lumină cu umbre, ea nu sugerează
De la parteneriat la comuniune by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15455_a_16780]
-
rol pentru care a primit și Premiul pentru cea mai bună actriță la Galele Uniter. După întîlnirea cu Andrei Șerban și Medeea, intervalul lucrului cu Dabija la Lola Blau cred că a însemnat nu doar afirmarea profilului viguros al unei artiste, prezent într-un one-woman-show, nu doar o performanță remarcabilă, ci timpul în care un regizor, cu har, inspirațiune și răbdare șlefuiește, fixează și definește stilul unui actor. Probabil că dincolo de tot și de toate, acesta este lucrul cel mai important
Kalispera, Lola Blau! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15523_a_16848]
-
pictură a Ioanei Panaitescu, are și ea multe puncte comune cu acțiunile precedente, mai ales acelea care privesc vigoarea și coerența lăuntrică a exprimării, dar și un caracter care o individualizează net: anume faptul că ea este prima personală a artistei, un debut cu alte cuvinte, cu toate consecințele care decurg de aici. Dacă la nivelul imediat al exprimării, al capacității de a manipula instrumentele și limbajul, precum și la acela care privește gîndirea plastică investită în construcția concretă a obiectului, Ioana
Discursul despre sine by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15543_a_16868]
-
Bernea și Ciubutaru au interesat-o în mod special nu este chiar întîmplător, indiferent de compatibilitățile temperamentale sau de opțiunile estetice. Din punct de vedere practic, al folosirii eficiente a unui set de cunoștințe și de abilități deprinse în școală, artista se poate valorifica mult mai exact și mai profund căutînd o formulă oarecum complementară și nu una de la sine înțeleasă. Dacă ar fi optat, de pildă, pentru o viziune apropiată lui Alexandru Chira sau Ștefan Sevastre, pentru care desfășurarea formelor
Discursul despre sine by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15543_a_16868]
-
citat, nu pot fi invocate pînă la capăt. Prea lucidă pentru a fi doar epigon, prea responsabilă pentru a face doar un exercițiu ludic și prea încrezătoare în harul fondator al imaginii spre a lăsa loc ironiei și scepticismului postmodern, artista face, cumva, o încercare serioasă de autocunoaștere și de autodescripție. Ea încercă o apropiere de propria-i natură prin identificarea unor referenți autoritari și credibili, dar nu face acest lucru prin tehnici arheologice și prin strategii inginerești, ci printr-un
Discursul despre sine by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15543_a_16868]
-
natură prin identificarea unor referenți autoritari și credibili, dar nu face acest lucru prin tehnici arheologice și prin strategii inginerești, ci printr-un dialog explicit înlăuntrul unui spațiu comun. Implicîndu-se atît de profund într-o lume a imaginii deja constituite, artista devine în mod natural interpretul unic al propriului rol, iar ceea ce este realmente o trimitere spre Bernea sau Ciubotaru, devine, la rîndul său, un pariu cu sine însăși asumat integral. Din această pricină, toate lucrările poartă o indiscutabilă amprentă personală
Discursul despre sine by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15543_a_16868]
-
tocmai acest aspect privind compatibilitatea dintre starea fundamentală a glasului domniei sale și solicitările muzical-dramatice ale rolului, ale partiturii. Am convenit asupra faptului potrivit căruia manevrarea complexului de nuanțe timbrale devine în acest caz un factor hotărâtor, pe care - adaug eu - artista noastră îl stăpânește cu iscusită inteligență profesională. Angela Gheorghiu este ceea ce se poate numi o personalitate. Este agreabilă și comunicativă, volubilă, chiar percutantă, este diplomată și perseverentă. Talentul ei muzical - și nu numai acesta, un talent în adevăr puternic - se
Vedeta poate fi o personalitate by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14362_a_15687]
-
grija pedagogică a tenorului Ion Fălculete, primul mare - l-aș numi - fan al Angelei Gheorghiu. Au urmat avatarurile unor evoluții sinuoase, au intrat pe făgaș relații profesionale și umane utile, recunoscute, altele neconștientizate, altele chiar antipatizate, relații de pe urma cărora tânăra artistă a acumulat experiență profesională, a învățat cum să acționeze, cum să pregete. Și asta chiar de la început, din momentele primelor afirmări, parcurgând primele trepte, chiar și în conjuncturi mai puțin fericite. Olimpiada de muzică de la Iași, spre exemplu; ...a fost
Vedeta poate fi o personalitate by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14362_a_15687]
-
ghid", ce impune prin energia angajării iconoclaste. Cineva îl caracterizează în acești termeni: "este un adevărat dada, convins, iluminat, absurd și inconștient"... în capitole în genere scurte, bine ritmate, biograful recompune în continuare mozaicul vieții pariziene a personajului său, lumea artistă a cafenelelor astăzi celebre, La Certa, Cyrano, Le Boeuf sur le Toit, Le Dôme, unde aventura continuă, în societatea unor Brâncuși, Cocteau, Radiguet, Man Ray (O secvență aparte e dedicată relațiilor lui Tzara cu marele sculptor român, vizitat adesea în
O biografie a lui Tristan Tzara by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/14556_a_15881]
-
contact cu negustorimea șmecheră și murdară. Auzisem că mulți circari se împrieteniseră cu târgoveții locali, iar o fată, femeia-șarpe, care se îndoia atingând rumegușul arenei cu palmele întoarse îndărăt și pe care o chema simplu, Maria, - deși numele ei de artistă scris pe afiș era Genoveva - căpătase un obicei urât... Nici despre ea n-aș fi crezut că era în stare să facă ce ne povesteau unii băieți mai mari și care căpătaseră o oarecare experiență bărbătească... Astfel, ajunseserăm să aflăm
Urziceni by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14627_a_15952]