376 matches
-
Gabriela Ursachi Este aproape de neînțeles cum un poet „tradiționalist” la G. Călinescu și „avangardist” cu acte (de creație) în regulă la revistele Integral și unu, simbolist și neoclasic cu arvună foiletonistică (Noi, simboliștii și Spre clasicismul cel nou) sau „expresionist à la Kokoschka” în viziunea lui Ov. S. Crohmălniceanu, s-a putut pierde, ca „zeama cea bună” a harbuzului bine copt, printre crăpăturile unor valorificări artistice lacunare. Benjamin (Wechsler) Fundoianu
Noiembrie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/13384_a_14709]
-
de a fi prigonit și de a suporta orice insultă și rușine pentru Hristos; pentru că, punându-și speranța în El, în iubire și în bunurile viitoare, insulta, bătăile, prigoanele și celelalte pătimiri, inclusiv crucea, toate sunt plăcere, bucurie, încântare și arvună a (bunurilor) cerești. Pentru că zice (Mântuitorul): Fericiți veți fi când vă vor ocărî și vă vor prigoni toți oamenii și vor zice tot cuvântul rău împotriva voastră mințind din pricina Mea; bucurați-vă și vă veseliți, că plata voastră multă este
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
bucurie și putere și îmbiindu-l cu speranța celor viitoare și îndepărtând senzația durerii prezente, face plăcute patimile Domnului”. (Viața Sfântului Macarie Egipteanul - Epistola Sfântului Macarie Egipteanul, în PSB, vol. 34, p. 83) Martiriul pentru Hristos este desfătare, odihnă și arvună a comorilor cerești „Căci pentru creștinul care a înaintat prin bună viețuire și prin darul Duhului la măsura vârstei duhovnicești a harului dat lui, e o slavă și o desfătare și o bucurie mai mare decât orice plăcere să fie
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
orice plăcere să fie urât pentru Hristos, să fie prigonit pentru El, să rabde orice ocară și rușine pentru credința în Dumnezeu. Căci toată ocara și bătăile și prigonirile și celelalte pătimiri, până la cruce, toate sunt desfătare și odihnă și arvună a comorilor cerești, odată ce ele dau unuia ca acesta toată nădejdea în învierea și în bunătățile viitoare. Căci însuși harul Sfântului Duh, stăpânind peste tot sufletul și umplând locașul lui de veselie și de putere, face sufletului dulci pătimirile prin
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
rostul său firesc, căci trupul omului este chemat ca și sufletul și împreună cu el la unirea cu Dumnezeu prin virtute, la sfințire, îndumnezeire și slavă și are rostul de a face vădită încă din această lume slava lui Dumnezeu și arvuna Împărăției prin prezența transfiguratoare a Duhului în om. Nu știți că trupul vostru este templu al Duhului Sfânt, Care este în voi, pe Care Îl aveți de la Dumnezeu [...] Slăviți dar pe Dumnezeu în trupul vostru (I Cor. 6, 19-20). Potrivit
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
un mort. Vin sloiuri spre mine și poduri de șoapte mă prind la strâmtoare În zori de mprumut, izvorul mirării se-ascunde În oase, când ție, iubito, mă dau neavut! Să creștem tăcerea la rugul cel mare, pe țigla rostirii arvuna-i un ort, viermele mărul nu Înțelege, și când mor tot nu mor: sunt proscrisul poet, nomad fără cort! Diadema ta de gheață ce minune a firii! dansează, dansează prin aerul mut! Prin fața mea trece vecia, cu carnea Înflorită de
EVANGHELIA INIMII ANOTIMPURI Jurnal de poet. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Theodor Răpan () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1553]
-
prin intermediari creați (printre care include și harul sau orice putere sau dar divin). Varlaam afirma că vederea lui Dumnezeu va fi posibilă doar în veacul viitor, pe când Sfântul Grigorie consideră că această vedere începe încă din viața aceasta, fiind arvuna, garanția și pregustarea vieții viitoare, căci dacă trupul trebuie să ia parte împreună cu sufletul la bunătățile de negrăit (ale veacului viitor), este sigur că el trebuie să participe la aceasta, în măsura posibilului, chiar de pe acum, căci și trupul are
Învăţătura ortodoxă despre fiinţa lui Dumnezeu şi energiile Sale necreate. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/147_a_421]
-
PSB, vol. 30, p. 465. footnote>. Sfânta Euharistie este deci Taina prin care credincioșii ortodocși, sub chipul pâinii și al vinului, primesc Trupul și Sângele adevărat al lui Iisus Hristos, pentru o adevărată și reală Împreunare cu El, primind astfel arvuna vieții veșnice Încă din viața aceasta. Mântuitorul a făgăduit să ofere spre hrană celor credincioși Preacurat Trupul și Sângele Său pentru a dobândi viață veșnică, când a zis: „Eu sunt pâinea cea vie, care s-a pogorât din cer. Cine
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
pregătirea drumului spre Întrupare. În viața prezentă, Duhul ne pregătește pentru nestricăciune prin obișnuirea noastră treptată cu primirea și purtarea lui Dumnezeu<footnote Contre les heresies, 5.8.1, în col. Sources Chrétiennes, Nș 153, p. 93. footnote>. Duhul este „arvuna paulină a moștenirii noastre” (Efes. 1, 14). Duhul transpune în practică înfierea noastră ca fii permițându-ne să strigăm „Avva, Părinte!”. Înghite mortalitatea în nemurire, pentru că „sângele și carnea nu pot moșteni Împărăția lui Dumnezeu” (1 Cor. 15, 50) decât
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
al morții și a învierii Domnului Hristos pentru mântuirea întregii lumi<footnote „De aceea, Domnul, Iconomul vieții noastre, ne-a lăsat ca testament botezul, care este tip al morții și al vieții. Chipul morții este apa (care ne acoperă), iar arvuna vieții ne-o dă Duhul”. (Sf. Vasile cel Mare, Despre Sfântul Duh, cap. 15, Studiu introductiv, traducere, note si indici de Pr. Prof. Dr. Constantin Cornițescu și Pr. Prof. Dr. Teodor Bodogae, PSB, vol. 12, Editura IBMBOR, București, 1988, p.
Botezul în lumina învăȚăturii Sfântului Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/131_a_162]
-
237. footnote>. Părintele Stăniloae tâlcuiește acest cuvânt astfel: Înviere nestricăcioasă numește pe cea din viața de față, venită din schimbarea moravurilor. Căci desfrânatul se face neprihănit și lacomul milostiv și cel aspru blând, a venit învierea încă aici, ca o arvună a celei viitoare. Și cum e această înviere? Prin faptul că păcatul a fost omorât și dreptatea s-a înălțat, că viața cea veche a încetat și cea a tot nouă și îngerească e trăită. La învierea de obște, trupul
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
creatorii site-ului „Portalul Imobiliar din Timișoara” (http: //safestate. idilis. ro). Care sunt pașii unei tranzacții imobiliare? În primul rând, trebuie identificat modelul de locuință. Se face apoi un precontract cu proprietarul imobilului și se plătește un avans (numit și arvună), se stabilește data semnării actelor de vânzare-cumpărare în fața notarului public și, în final, discutarea termenului de eliberare. Care este comisionul unei agenții imobiliare? În principiu, comisionul unei agenții imobiliare este în jurul a 4% din ultima valoare negociată a apartamentului. Există
Agenda2003-46-03-imboliar () [Corola-journal/Journalistic/281717_a_283046]
-
rapidă și fără eforturi sau cheltuieli din partea cumpărătorului a imobilului dorit, prezentarea șanselor reale de găsire a unui imobil relativ la bugetul disponibil, garantarea actelor. Dezavantaje: în afară de suma necesară achiziționării imobilului poate să apară necesitatea plătirii comisionului. Ce reprezintă precontractul? Dar arvuna? Precontractul este un act intermediar care stabilește în principal următoarele: în situația în care una dintre părți se răzgândește relativ la încheierea tranzacției, cealaltă parte este despăgubită astfel - cumpărătorul își primește dublul arvunei la răzgândirea vânzătorului, iar la răzgândirea cumpărătorului vânzătorul
Agenda2003-46-03-imboliar () [Corola-journal/Journalistic/281717_a_283046]
-
apară necesitatea plătirii comisionului. Ce reprezintă precontractul? Dar arvuna? Precontractul este un act intermediar care stabilește în principal următoarele: în situația în care una dintre părți se răzgândește relativ la încheierea tranzacției, cealaltă parte este despăgubită astfel - cumpărătorul își primește dublul arvunei la răzgândirea vânzătorului, iar la răzgândirea cumpărătorului vânzătorul păstrează arvuna primită. DUȘAN BAISKI
Agenda2003-46-03-imboliar () [Corola-journal/Journalistic/281717_a_283046]
-
este un act intermediar care stabilește în principal următoarele: în situația în care una dintre părți se răzgândește relativ la încheierea tranzacției, cealaltă parte este despăgubită astfel - cumpărătorul își primește dublul arvunei la răzgândirea vânzătorului, iar la răzgândirea cumpărătorului vânzătorul păstrează arvuna primită. DUȘAN BAISKI
Agenda2003-46-03-imboliar () [Corola-journal/Journalistic/281717_a_283046]
-
minimă imaginație îmi pot închipui însă și alte versiuni de cristalizare a crezului patriotic. Atît cărturarul cît și omul politic se servesc în secolul XX de o retorică mai mobilă, mai putin puritana în sugerarea modului în care ei răscumpără arvuna căpătata de la societate. Nu am în niciun caz pretenția că-i zic ceva nou Anei Blandiana, care a cugetat temeinic asupra relativizării moderne a noțiunilor și asupra diversificării relațiilor între semeni. Ea s-a dovedit cu prisosință o cunoscătoare a
Ana Blandiana - o schită de portret by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/18087_a_19412]
-
moartea noastră aici, care e începutul unei alte vieți. Amintirea Paradisului: nu iluzorie fugă de imediat și din imediat, ci vocația de a-l regăsi în frumusețea trecătoare a lucrurilor și a sentimentelor din apropierea noastră. O fericire "în fărâme", o arvună, o anticipare a ceea ce vom întâlni la soroc. Amintirea deșteptată de o pădure bucovineană dimineața devreme, sau de colinele toscane, sau de surâsul unui copil sărac, dar cu inima ușoară din Basarabia prăfoasă, prin care treci, sau de un foc
Adrian Popescu - Echinox n-a fost o anticameră ci chiar salonul literar al generației '70 () [Corola-journal/Journalistic/17093_a_18418]
-
om sandviș", la colțul unei străzi, pentru un cinematograf, iar Musa umblă în niște pantaloni uzați (pe ai lui îi vînduse), cu o gaură în fund. Își găsesc de lucru pentru a vopsi - un stand de tir. Dar au luat arvuna și au șters-o ademeniți de un alt escroc (Solomon Klein) care îl invită pe Musa la Beirut pentru a i se asocia la o vastă lucrare de zugrăvit. Ajunși la Beirut, încep să lucreze (Musa la zugrăvit, Adrian la
Un vagabond cu mare har by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16176_a_17501]
-
Poeme > Emotie > VINE CRĂCIUNUL! Autor: Mirela Stancu Publicat în: Ediția nr. 2182 din 21 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Vine Crăciunul! Vine grăbit, Să umple cu daruri și vis împlinit Suflete triste, suflete bune Sătule de lacrimi și pline de-arvune. Vine Crăciunul! Vine subit, S-audă colindul la bradul gătit, Cântec ce-nalță spre ceruri iubirea, Alăturând într-un gând omenirea. Vine Crăciunul! De-abia îl aștept! Să vină cu darul de gând înțelept, S-aducă în case iar bucuria
VINE CRĂCIUNUL! de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2182 din 21 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382766_a_384095]
-
unei întregi daraveri. Intervenția așa-zicând înțeleaptă a oamenilor legii convinge un proprietar cu casa încurcată, fiindcă a închiriat-o la două familii, rămânând, de la unii, cu datorii și cu pagube, de la ceilalți, cu reproșul de-a le fi luat arvuna, să-i mute pe noii solicitanți de la 13 bis la 13, urmând ca locatarii de la 13 bis să-și încheie socotelile cu el, achitând chiria pe încă jumătate de an. Soluția era, la urma urmelor, simplă, însă proprietarul bucureștean suferă
Unul pe față, unul pe dos by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/2619_a_3944]
-
AM SĂ-MI CUMPĂR LOC PE LUNĂ Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 1382 din 13 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Eu n-am să-mi cumpăr loc pe Lună... Nici pentru Marte nu am poftă Să dau șperțarilor arvună... *** Pe spațiul liber la visare Nu ceară nimeni să dăm plată, Avem parcelă fiecare. Eu sunt de drept proprietar În necuprinderea astrală, Am ochi de cer în inventar. Aici cînd voi nu m-ați aflat, Eram acolo, sus la stele
EU N-AM SĂ-MI CUMPĂR LOC PE LUNĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383704_a_385033]
-
-o chilie, Apoi i s-a dat și Harul de-a Sluji în Preoție ! Apoi lângă Helespont (în Asia), la Pelechit Frații de la Mânăstire, ca Egumen l-au numit ! Chiar dacă suferit-a chinuri, DOMNUL prin el făcea Minuni Ca o arvună-a răsplătirii prin Cereștile Cununi ! Din dispoziția lui Leon, la Mânăstirea Pelechit, În Joia Mare de la Patimi, iconoclaștii-au năvălit... Au sfărâmat icoanele...Sfintele Taine-au aruncat... Călugării i-au luat în lanțuri, Locașul au incendiat... Duși în chinuri înspre
CUV.ILARION de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377164_a_378493]
-
șlefuite de cuvânt/ Și-n ce văzduh de noapte scrii cu fumul/ Unui surâs “vânările-ți de vânt”// De nu răzbești să-mpachetezi furtuna/ Și să aduci senin în ochi de ploi?/ Poți să-mi răspunzi? Pe ce ai dat arvuna/ De nu mai pleacă norii dintre noi?” // ( Spune-mi...) Doar iubirea îi pare cunoscută de o eternitate, iar pentru a contura profunzimea acesteia, poeta deschide “fereastra dinspre poezie”. În acest mod poate privi și sorbi iubirea, care îi este poezie
AURA POPA, ÎN VÂLTORILE INIMII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1528 din 08 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377253_a_378582]
-
să nu fie la fel și acu'." "Nooo!", făcu sigur de sine omul-femeie-de-serviciu. Nici vorbă, mă, băiatule. Io cu ochii mei i-am văzut pă toți nașii care a venit să prog'amează nunțile. Sub cinci milioane n-a mers arvuna la niciunu'. Și fără tocmeală, fără nimic. Cinci a cerut părintele, poc, poc!, cinci a decartat oamenii la masă. Nu mai zic dă ăia doi machidoni!..." Nu mă-înnebuni! E și nuntă dă machidoni?" Nu una, frate, două!", spuse cu
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
albise la față de oboseală, se încumetă și patronul cârciumii de doi bani să descuie lacătul. Îndreptă cu piciorul o bucată de linoleum care deschidea ca un plic vederea spre cimentul zgrunțuros al podelei și turnă o țuică pentru Cargobot, ca arvună a viitoarelor servicii aduse restaurantului și clienților săi aleși: piețari, băutori de carieră, bromfagiii cartierului de pe vremea copilăriei, colorată cu țigări din mătase de porumb, țuică marca Hambârlai, din porumb și foame din zori și până în zori. Cargobot strânse mâinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]