106 matches
-
ce produc de asemenea, putrezirea rădăcinilor. Conidioforii ce apar pe scleroți sau pe miceliu formează mănunchiuri numite coremii și poartă la vârf numeroase conidii ovale, unicelulare și hialine, de 3 x 2 µm. Pe țesuturile distruse se formează peritecii cu asce și ascospori fuziformi, bruni, de 43-47 x 7 µm. Epidemiologie. Ciuperca poate trăi și saprofit în sol, pe resturile de rădăcini intrate în putrefacție. Iernarea are loc sub formă de scleroți și rizomorfe pe rădăcinile parazitate sau în sol. Temperaturile
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
iarnă, apar 10-30 prelungiri de 2-4 cm lungime și 1-2 mm lățime ce se termină cu niște formațiuni globuloase roz-roșiatice. Acestea constituie ascostroma ciupercii în care se găsesc dispuse periferic periteciile în formă de butelii, de 275-300 x 80-110 µm. Ascele sunt cilindrice, hialine de 69-90 x 2,5-4,5 µm, cu câte 8 ascospori filamentoși, hialini, de 50-84 x 1,5 µm. Ascosporii produc infecții primare la florile de secară și ca urmare în locul ovarelor apare o masă miceliană de pe
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
în picăturile de apă de pe frunze producând noi infecții, iar după o perioadă de incubație care durează între 9-12 zile, boala începe să se manifeste. Stadiul saprofit al ciupercii are loc pe frunzele căzute iar în primăvară apar periteciile cu asce și ascospori. Forma cu loculi a fost găsită în anul 1908 de către Klebahn. Loculii au dimensiuni cuprinse între 80-110 µm. Ascele sunt măciucate și conțin câte 8 ascospori bicelulari și hialini, de 26-33 x 4 µm, spori ce produc infecțiile
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
începe să se manifeste. Stadiul saprofit al ciupercii are loc pe frunzele căzute iar în primăvară apar periteciile cu asce și ascospori. Forma cu loculi a fost găsită în anul 1908 de către Klebahn. Loculii au dimensiuni cuprinse între 80-110 µm. Ascele sunt măciucate și conțin câte 8 ascospori bicelulari și hialini, de 26-33 x 4 µm, spori ce produc infecțiile primare în primăvară. Agentul patogen iernează sub formă de loculi cu asce sau chiar ca picnospori în picnidii. Din observațiile efectuate
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de către Klebahn. Loculii au dimensiuni cuprinse între 80-110 µm. Ascele sunt măciucate și conțin câte 8 ascospori bicelulari și hialini, de 26-33 x 4 µm, spori ce produc infecțiile primare în primăvară. Agentul patogen iernează sub formă de loculi cu asce sau chiar ca picnospori în picnidii. Din observațiile efectuate la Iași (C.Sandu-Ville, Al. Lazăr, M. Hatman, 1961) rezultă că loculii apar la începutul lunii aprilie, iar ascosporii se maturează după 15 mai. Soiurile de păr care manifestă rezistență la
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
conidii bicelulare, piriforme, de culoare verde-măslinie, care la maturitate măsoară 16-30 x 6-9 µm. Pe frunzele căzute toamna, ciuperca continuă să ducă o viață saprofită, iar primăvara, ca urmare a procesului de sexualitate, în mezofilul lor se formează loculi cu asce și ascospori. Loculii măsoară 90-145 µm în diametru, sunt ovali, cu pereții groși și negricioși și sunt prevăzuți cu țepi bruni în jurul osteolelor. În interiorul unui locul, se găsesc până la 400 asce cu ascospori bicelulari, gălbui-brunii, de 11-16 x 4-8 µm
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de sexualitate, în mezofilul lor se formează loculi cu asce și ascospori. Loculii măsoară 90-145 µm în diametru, sunt ovali, cu pereții groși și negricioși și sunt prevăzuți cu țepi bruni în jurul osteolelor. În interiorul unui locul, se găsesc până la 400 asce cu ascospori bicelulari, gălbui-brunii, de 11-16 x 4-8 µm. Forma telemorfă cu loculi a fost semnalată în țara noastră de E. Rădulescu în anul 1947. Epidemiologie. Conidiile ajunse la maturitate pot germina dacă se găsesc în picături de apă, la
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
pot ierna și în primăvara următoare vor produce de asemenea infecții primare. Din cercetările efectuate, ascosporii ajung la maturitate în primăvară, însă eliminarea lor are loc, începând din luna martie până în mai-iunie, în funcție de umiditate și temperatură. Ploile de primăvară hidratează ascele și ascosporii sunt proiectați începând de la temperatura de 5oC. Cele mai puternice infecții primare sunt produse de către ascospori. După L. Mills și N. Laplante (1951), contaminarea are loc după 37-73 ore dacă temperatura este de 5oC, iar perioada de incubație
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
să se acorde micșorării surselor de infecție atât primară prin ascospori, cât și prin conidii. Sunt necesare arături adânci de toamnă prin care se vor îngropa la adâncime frunzele atacate pe care se formează un număr mare de peritecii cu asce și ascospori. Pe suprafețe mai mici, practica adunării frunzelor căzute și arderea lor, duce la micșorarea sursei de infecție cu ascospori. Același lucru este recomandabil să se facă și cu ramurile uscate rezultate în urma operației de tăiere de primăvară. Combaterea
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
de 35-105 x 15-25 µm, alcătuite din 3-5 celule . Loculii izolați ce conțin peritecii, se formează rar în natură, pe resturile rămase pe sol, după o perioadă de saprofitare a ciupercii. Loculii sunt globuloși, brun-negricioși, de 350-850 µm în diametru. Ascele alungite de 225-425 x 32-50 µm conțin 4-8 ascospori eliptici, pluricelulari, galbeni-brunii de 45-75 x 20-25 µm. Epidemiologie. În timpul vegetației agentul patogen se răspândește prin intermediul conidiilor vehiculate de vânt și de apa de ploaie iar infecția este favorizată de umiditatea
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Septoria nodorum sunt globuloase sau piriforme, de 60-170 µm în diametru și conțin picnospori mai scurți și mai groși ca cei de S. tritici (18-40 x 3-4,5 µm). Loculii izolați cu aspect de peritecii sunt globuloși, negri și conțin asce cilindrice cu 8 ascospori fusiformi, tetracelulari, bruni, de 20-30 x 5-6 µm. Epidemiologie. Ciupercile se răspândesc în cursul vegetației prin picnospori. În cazul agentului S. tritici, picnosporii germinează în limite largi de temperatură (2-32oC) cu optim la 22-26oC și după
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
naștere la strome dense. Conidioforii sunt cilindrici, bruni, de mărimi variabile și formează terminal conidii brune, ovale sau eliptice, cu 1-3 pereți transversali, cu tegument verucos, de dimensiuni cuprinse între 18-24 x 7-10 µm . Forma perfectă a ciupercii, loculii cu asce și ascospori, se formează foarte rar și numai după o perioadă de saprofitare a ciupercii pe țesuturile distruse ale resturilor vegetale rămase pe sol. Loculii au formă globuloasă, diametre de 100-160 µm și conțin asce fusoidale cu ascospori bicelulari, alungiți
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
perfectă a ciupercii, loculii cu asce și ascospori, se formează foarte rar și numai după o perioadă de saprofitare a ciupercii pe țesuturile distruse ale resturilor vegetale rămase pe sol. Loculii au formă globuloasă, diametre de 100-160 µm și conțin asce fusoidale cu ascospori bicelulari, alungiți, de 11-29 x 4-9 µm. Epidemiologie. Ciuperca se răspândește în cursul vegetației prin conidii vehiculate de vânt și apa de ploaie iar de la un an la altul rezistă în sol ca miceliu saprofit, conidii sau
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
ascospori bicelulari, alungiți, de 11-29 x 4-9 µm. Epidemiologie. Ciuperca se răspândește în cursul vegetației prin conidii vehiculate de vânt și apa de ploaie iar de la un an la altul rezistă în sol ca miceliu saprofit, conidii sau loculi cu asce și ascospori. Prevenire și combatere. Măsurile de prevenire a atacului patogenilor ce cauzează îngenuncherea cerealelor, fertilizarea echilibrată ce mărește rezistența paiului la cădere, constituie și măsuri profilactice pentru această boală. 5.6.11. Putregaiul uscat al știuleților Nigrospora oryzae. Boala
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
perciuni cum au jidanii, sprâncene, mustăți și barbă din păr de coadă de cal” <endnote id="(491, p. 383)"/>. În unele zone ale Transilvaniei, acestui tip de „barbă ca de țap” i se spune În limbaj popular „barbă jidov[e]ască” <endnote id=" (200, p. 18)"/>. Tot din Maramureș s-a păstrat o fotografie, realizată de folcloristul Tache Papahagi În 1922, reprezentând doi tineri țărani mascați În Iosif și Maria din cadrul dramei religioase populare Viflaim (termen corupt din Betleem), despre nașterea
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
foarte ușor, prin intermediul curenților de aer, a păsărilor sau albinelor pe pomii din livadă. Arătura adâncă se realizează pentru afânarea solului, dar și pentru încorporarea frunzelor atacate de Venturia inaequalis, pe care se formează un număr mare de peritecii cu asce și ascospori, ce constituie sursa primară de infecție în primăvară. Fertilizarea rațională cu îngrășăminte minerale și organice, favorizează buna creștere și dezvoltare a pomilor, care manifestă o rezistență mai mare la atacul patogenilor, dar și la gerurile din timpul iernii
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
realizare a conjugării, se disting patru tipuri fundamentale de cicluri vitale. Primul tip este reprezentat de numeroase specii ale genurilor Schizosaccharomyces, Pichia, etc. la care haplofaza predomină în ciclul vital, diplofaza fiind reprezentată doar prin zigot, care, având funcția de ască, se divide reducțional și generează patru spori haploizi. La unele specii ale genurilor Hansenula și Saccharomyces situația se inversează, diplofaza dominând ciclul vital, haplofaza reducându-se considerabil. O situație intermediară este întâlnită la Hansenula wingei, specie la care haplofaza și
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
Schizosaccharomyces pombe În ciclul de viață a speciei Schizosaccharomyces pombe predomină haplofaza, stadiul diploid fiind reprezentat de zigot. Imediat după formarea zigotului are loc diviziunea reducțională, în urma căreia se formează patru ascospori haploizi. La Schizosaccharomyces pombe, sporii sunt dispuși în asce reniforme, asemănătoare cu cele de la Neurospora crassa. La Schizosaccharomyces pombe ascele liniare apar numai la anumiți hibrizi și în condiții speciale de sporulare. La Schizosaccharomyces pombe sporii pereche de la extremitățile ascelor sunt frați. Sporii eliberați după dezagregarea ascelor se mențin
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
haplofaza, stadiul diploid fiind reprezentat de zigot. Imediat după formarea zigotului are loc diviziunea reducțională, în urma căreia se formează patru ascospori haploizi. La Schizosaccharomyces pombe, sporii sunt dispuși în asce reniforme, asemănătoare cu cele de la Neurospora crassa. La Schizosaccharomyces pombe ascele liniare apar numai la anumiți hibrizi și în condiții speciale de sporulare. La Schizosaccharomyces pombe sporii pereche de la extremitățile ascelor sunt frați. Sporii eliberați după dezagregarea ascelor se mențin atâta timp cât condițiile de mediu sunt nutritiv-pirative. Trecerea sporilor pe un mediu
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
ascospori haploizi. La Schizosaccharomyces pombe, sporii sunt dispuși în asce reniforme, asemănătoare cu cele de la Neurospora crassa. La Schizosaccharomyces pombe ascele liniare apar numai la anumiți hibrizi și în condiții speciale de sporulare. La Schizosaccharomyces pombe sporii pereche de la extremitățile ascelor sunt frați. Sporii eliberați după dezagregarea ascelor se mențin atâta timp cât condițiile de mediu sunt nutritiv-pirative. Trecerea sporilor pe un mediu bogat de creștere, determină transformarea acestora în celule vegetative haploide, care vor prolifera prin cicluri mitotice succesive, parcurgând stadiile de
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
dispuși în asce reniforme, asemănătoare cu cele de la Neurospora crassa. La Schizosaccharomyces pombe ascele liniare apar numai la anumiți hibrizi și în condiții speciale de sporulare. La Schizosaccharomyces pombe sporii pereche de la extremitățile ascelor sunt frați. Sporii eliberați după dezagregarea ascelor se mențin atâta timp cât condițiile de mediu sunt nutritiv-pirative. Trecerea sporilor pe un mediu bogat de creștere, determină transformarea acestora în celule vegetative haploide, care vor prolifera prin cicluri mitotice succesive, parcurgând stadiile de creștere exponențial și staționar. În cazul în
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
zigoții sunt transferați imediat după conjugare pe mediu nutritiv bogat, ei devin celule vegetative diploide, ce se pot reproduce mitotic în această stare, până când epuizează rezervele nutritive ale mediului de creștere. În final, aceste celule se vor transforma tot în asce, cu aspect liniar, tipic (asce azigotice), capabile să realizeze meioza și sporularea. Se apreciază că la Schizosaccharomyces pombe, interconversia tipului de împerechere se realizează prin rearanjamente genomice, în care se folosesc elemente de control numite casete. 1.13.5. Poziția
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
conjugare pe mediu nutritiv bogat, ei devin celule vegetative diploide, ce se pot reproduce mitotic în această stare, până când epuizează rezervele nutritive ale mediului de creștere. În final, aceste celule se vor transforma tot în asce, cu aspect liniar, tipic (asce azigotice), capabile să realizeze meioza și sporularea. Se apreciază că la Schizosaccharomyces pombe, interconversia tipului de împerechere se realizează prin rearanjamente genomice, în care se folosesc elemente de control numite casete. 1.13.5. Poziția sistematică a speciei Schizosaccharomyces pombe
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
sistematică: Regnul Fungi Încrengătura Eumycota Subîncrengătura Ascomycotina Clasa Hemiascomycetes Ordinul Endomycetales Familia Saccharomycetaceae Subfamilia Schizosaccharomycetoideae Genul Schizosaccharomyces Specii pombe versatilis octosporus Caracterele genului: • celule care se divid prin fisiune (generarea de sept transversal); • existența miceliului adevărat și artrosporilor; • ascospori: 4-8/ ască; • ască : rotundă, ovală sau neuniformă; • fermentație (+), nitrat (-), urează (+), coenzimă Q9-Q10. CAPITOLUL 2 EFECTELE BIOLOGICE ALE CÂMPULUI ELECTROMAGNETIC Câmpul este o formă de existență a materiei în univers. Prin noțiunea de câmp de forță în mecanica clasică și teoria generală a
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
Regnul Fungi Încrengătura Eumycota Subîncrengătura Ascomycotina Clasa Hemiascomycetes Ordinul Endomycetales Familia Saccharomycetaceae Subfamilia Schizosaccharomycetoideae Genul Schizosaccharomyces Specii pombe versatilis octosporus Caracterele genului: • celule care se divid prin fisiune (generarea de sept transversal); • existența miceliului adevărat și artrosporilor; • ascospori: 4-8/ ască; • ască : rotundă, ovală sau neuniformă; • fermentație (+), nitrat (-), urează (+), coenzimă Q9-Q10. CAPITOLUL 2 EFECTELE BIOLOGICE ALE CÂMPULUI ELECTROMAGNETIC Câmpul este o formă de existență a materiei în univers. Prin noțiunea de câmp de forță în mecanica clasică și teoria generală a relativității
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]