5,279 matches
-
așteptările și scopurile diferite ale părinților, cât și din amploarea diferențelor de personalitate dintre copii și părinți. Toate acestea influențează practicile educative utilizate de părinți. Spre exemplu, părinții aparținând claselor sociale superioare și mijlocii valorizează reușita școlară, ca mijloc de ascensiune socială, în timp ce, părinții aparținând claselor populare transmit un ,,sindrom al eșeculuiˮ, educația lor fiind dominată de pasivism și fatalism. Analizând stilurile educaționale parentale în funcție de manifestările afective ale părinților în relația cu copilul, D. Baumrind Î1971, 1978, 19991) a clasificat părinții
ARTA DE A FI PĂRINTE by Alina- Elena Ciocoiu () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93069]
-
Suine 117-120 14-20 Câine 60 10-15 Pisică 56-60 9- 10 Iepure 30 5-7 Găină 20-22 20 Gașca 28-31 80 Porumbel 17-19 50 IOAN PAUL26 Cercetările de biologie moleculară au relevat faptul că, chiar dacă primele faze ale vietii - fazele de ascensiune - sunt dominate de procesele de creștere, pe masura stabilizării morfofuncționale, la nivelul celulelor se acumulează produși de dezasimilație, care vor conduce la încetinirea progresivă a funcțiilor vitale și în final la stingerea lor sub forma morții. Pe de altă parte
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
târzii ar reprezenta gesunkenes Kulturgut, putem recunoaște că literatura scrisă a claselor superioare a afectat profund literatura orală. Pe de altă parte, trebuie să admitem originea populară a multor gemuri și teme literare de bază și avem nenumărate dovezi ale ascensiunii sociale a literaturii populare. Cu toate acestea, înglobarea în folclor a romanelor cavalerești și a liricii trubadurilor este un fapt incontestabil. Nu este însă mai puțin adevărat, deși o asemenea părere i-ar fi șocat pe romanticii care credeau în
[Corola-publishinghouse/Science/85056_a_85843]
-
autorității, rarității pentru atingerea intereselor personale și sunt capabili În același timp de a recunoaște și contracara Încercările de exploatare interpersonală. Persoana asertivă este capabilă să traseze limita Între convingere și manipulare reușind să se racordeze unei rețele sociale benefice ascensiunii și dezvoltării sale profesionale. CAPITOLUL IV. METODE ȘI STRATEGII ALE CREATIVITĂȚII/INVENTICII ÎN DETERMINAREA COMPORTAMENTULUI CONSUMATORULUI 4.1. Formarea continuă prin creativitate De la prezentarea modelului tridimensional al gândirii de către J. P. Guilfford și atenționarea luminii științifice privind interesul redus acordat
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
având ca obiectiv dezvoltarea structurată sinergie atât a potențialului creativ transformat mereu În aptitudini și operații generative cât și a atitudinilor și comportamentelor creatoare. Dezvoltarea abilităților creatoare ca bază a dezvoltării și manifestării competențelor profesionale și psihosociale susțin evoluția și ascensiunea transformatoare a individului pe durata existenței sale. Ideea formării continue prin creativitate adică a formării Învățând să creiezi, creind În diferite domenii și „sculptându-te” (recreindu te) se opune ideii susținute cu ani În urmă, dar existând și acum ca
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
seamă ai aristocrației vremii, cu o Înaltă ținută morală, oferind modele. Ei erau prezentați În ode, imnuri, poeme epice, epopei, tablouri istorice, tragedii, socotite specii superioare ale literaturii vremii (antichitate, evul- mediu) Modul de viață al burgheziei, aflată În plină ascensiune În secolul al XVII-lea, nu ocupa un loc important În preocuparea creatorilor de artă. De lumea aceea se ocupau speciile literare socotite de către clasici inferioare: comedia, satira, fabula. Speciile acestea, considerate modele negative, condamnau viciile (de exemplu, Aristotel vedea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
scrisoare de recomandare din partea tatălui său, Ghinea Păturică. Umilindu-se În fața postelnicului, Dinu Păturică este primit În slujba de ciubucciu și lingușindu-l În continuare, urcă pe scara funcțiilor administrative (cap. „Dinu Păturică”). În capitolul „Postelnicul Andronache Tuzluc”, cititorul descoperă ascensiunea acestui „vechi” ciocoi, dintr-un simplu grec sărac din mahalaua Fanarului, la starea lui de om foarte bogat și cu rang domnesc, pentru că a reușit să intre În grațiile prințului și domnitorului Caragea. De altfel și-a făcut loc În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
tensiuni și efecte adverse care pot înfrânge rezistențele; d) rezistențe provenite din costul acțiunii de soluționare a respectivei probleme; e) o altă problemă explodează ca importanță, ocupând un loc central și trecând alte probleme în stare manifestă/latentă. Teorema 3: Ascensiunea unei probleme sociale în poziția de centralitate împinge pe cea care ocupa această poziție în poziții inferioare. Această teoremă se bazează pe o anumită evidență empirică. Argumentul care o sprijină este următorul: o problemă de o importanță majoră mobilizează masiv
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
forțat prin mijloace politice retragerea capitalului occidental, România s-a aflat la mijloc. Nu în sensul că ar fi reprezentat o miză a competiției între cele două mari forme de capital - cel occidental, dominant, și cel rusesc și asiatic în ascensiune -, ci în forma, mai puțin avantajoasă, de a fi fost neinteresantă și pentru unii, și pentru alții. Rezultatul a fost că România a căpătat un „grad de libertate” suplimenar și că l-a folosit pentru dezvoltarea unei clase naționale de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
avantajoasă, de a fi fost neinteresantă și pentru unii, și pentru alții. Rezultatul a fost că România a căpătat un „grad de libertate” suplimenar și că l-a folosit pentru dezvoltarea unei clase naționale de capitaliști autohtoni. Capitaliștii români în ascensiune Pentru asta a avut însă nevoie de timp. Acest timp este acum tratat ca o „întârziere”, ca o simplă menținere a economiei socialiste într-o vreme care nu mai era a ei, prin efortul motivat ideologic al unor lideri politici
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
și administrativă și să se miște singură. Ceea ce și face, profitând de schimbarea politică care are loc și pe care, parțial cel puțin, a sprijinit-o. Următorii patru-cinci ani, până prin 2001-2002, sunt anii de glorie ai capitaliștilor români, ani de ascensiune rapidă. Clasa de capitaliști medii a primilor șapte ani se întărește și începe să producă „vârfuri” de dimensiuni semnificative nu numai la nivel național, ci inclusiv la nivel regional. În a doua jumătate a primului deceniu de postcomunism, România începe
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
administrativi aflați chiar la vârful piramidei puterii. Fenomenul a fost denumit „clientelism” și considerat a fi „corupție”, dar este un mecanism deocamdată indispensabil supraviețuirii capitaliștilor autohtoni (Pasti, 2004). Odată cu intrarea în noul mileniu, capitaliștii români ating perioada lor de maximă ascensiune. Încep achizițiile de mari dimensiuni, până atunci sustrase privatizării prin statutul de regii autonome. Achiziționează tutunul, o parte a căilor ferate, mai multe regii municipale și orășenești, transportul auto, domină industria construcțiilor. Pentru a câștiga respectabilitate și a evita plata
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
afirmării capitalismului autohton. Din acel moment a început o perioadă nouă, cea a capitalismului românesc european. Unul dintre efectele imediate ale acesteia este înlăturarea nou-născutei pături de capitaliști români și înlocuirea ei cu reprezentanții capitalului internațional, predominant ai celui european. Ascensiunea capitaliștilor români în primul deceniu al tranziției a fost posibilă pentru că, spre deosebire de alte societăți foste comuniste - precum Ungaria -, România a avut două particularități. În primul rând, aceea că, în primii ani ai tranziției, nu a prezentat interes pentru expansiunea capitalului
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
decât în alte părți de nivelul de însemnătate al familiei. Partea de centru-vest a Europei cunoaște o istorie similară, având și tradiția istorică a unor relații sociale intense desfășurate mai întâi la curțile aristocraților, iar apoi a includerii burgheziei în ascensiune în viața mondenă adesea eclatantă, care servea și ca mijloc de a face afaceri și politică sau de a intermedia căsătorii. Conservatorismul regiunii, exprimat astăzi și în opțiunile politice, ca și istoria totalitară relativ recentă (vezi, în acest sens, și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Occident, cum poate fi explicată respingerea ei în cazul nostru, fără a apela la eventuale erori metodologice? O explicație simplă pentru rezultatul nostru este răsturnarea radicală a sistemului de stratificare socială din România operată de comuniști, care au făcut posibilă ascensiunea socială, în primul rând prin traiectorii administrative, a membrilor clasei muncitoare. Regimul comunist a constituit organizații și instituții prin care membrii claselor nevoiașe au putut urca în ierarhia socială, iar șansele dobândirii unui status înalt au fost, în cel mai
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
aspect curios, dar încă neclar din traiectoriile personale ale actorilor din studiu este motorul din spatele succesului lor inițial. Deoarece ideea unor succese inițiale aleatoare, care au deschis, prin cercuri virtuoase ale învățării experiențiale și ale acumulării de capitaluri, drumul spre ascensiunea ulterioară, este greu de admis, îmi permit să reiterez ideea că implicarea socială e susținută de un factor latent ce ar putea fi de natură psihologică sau culturală profundă. Opoziția culturală dintre lideri și părinții lor sugerează că aspectul de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
într-o economie globală și încercările statelor de a-și proteja propriii cetățeni de pericole (reale sau imaginare) asociate migrației. Anii care urmează sunt, pentru România, ani de structurare în câmpul migrației. Caracteristica probabil cea mai importantă a perioadei este ascensiunea migrației pentru muncă în calitate de tip predominant. Destinațiile sunt preponderent țări dezvoltate ale spațiului vest-european (Germania, Austria, Franța, Spania, Italia, Marea Britanie), deși situația economică a României face atractive inclusiv state mai puțin dezvoltate ca Turcia, Grecia, Ungaria, Serbia. Israelul, prin politica
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
nonguvernamentale, începând cu Measure of Economic Welfare (MEW), dezvoltat de doi economiști de la Universitatea din Yale în 1970, și continuând cu Genuine Progress Indicator (GPI), elaborat de think-tank-ul Redefining Progress, considerat a fi una dintre abordările cu cea mai rapidă ascensiune ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>Sharpe</Author><Year>2005</Year><RecNum>56</RecNum><Prefix>Pentru o excelentă trecere în revistă, vezi </Prefix><record><rec-number>56</rec-number><ref-type name="Book">6</ref-type><contributors><authors><author>Sharpe, Andrew</author><author>Smith
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Fier"1376. Dar deși era o chestiune importantă pentru Flanigan, ea nu se număra printre prioritățile lui Kissinger. Războiul din Vietnam, relațiile cu China și Uniunea Sovietică și evenimentele în curs de desfășurare din vestul Europei, mai ales cele privind ascensiunea la putere a lui Georges Pompidou, în Franța, și Ostpolitik a lui Willi Brandt, RFG, toate acestea cîntăreau mai mult decît relațiile comerciale cu estul Europei. Pe 2 martie, președintele le-a trimis o notă lui Haldeman, Erlichman și Kissinger
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
reprezintă numărul de cărți în limba română publicate în Principatele dunărene și Imperiul Habsburgic Dinamica producției de carte românească de până la Regulamentele Organice, defalcată în categoriile religios-secular, indică același trend secularizant (vezi figura de mai sus). Demnă de remarcat este ascensiunea lentă dar crescândă în ritm constant al tipăriturilor cu conținut laic, care reușește să depășească în volum producția cărții religioase, a cărei traiectorie este descrisă de o evoluție mai curând ezitantă. Chiar dacă nu mai există date statistice de încredere pentru
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fi pusă se seama altor factori decât rezonanța doctrinară a electoratului cu platforma de dreapta, cum ar fi pe flerul populistic al liderului său George Becali partidele tradiționale de extrema dreapta, PRM și PUN se află într-un picaj susținut. Ascensiunea fulminantă și decăderea spectaculoasă a extremei dreapta românești în politica postdecembristă este ilustrată elocvent de rezultatele oficiale ale alegerilor legislative (parlamentare) în intervalul 1992-2012. Tabel 32. Rezultatele alegerilor parlamentare ale partidelor de extremă dreapta, 1992-2012 Anul PRM PUNR PNG Senat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
într-un Momorandum care a fost prezentat Societății Națiunilor în 1930. Din această uniune urmau să facă parte toate statele europene. Planurile de unificare europeană din perioada interbelică au fost abandonate din mai multe motive: declanșarea marii crize economice (1929-1933); ascensiunea regimurilor politice totalitare; b) Scurt istoric al Uniunii Europene Primul pas spre integrarea economică vest-europeană a fost Planul Marshall (1947). Legată direct de Planul Marshall a fost înființarea Organizației Europene de Cooperare Economică (OECE, 1948). Scopul acestei organizații era de
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
aceste forme de guvernământ constă în faptul că în cazul monarhiei funcția supremă în stat se transmite ereditar iar în cazul republicii se ocupă prin voința alegătorilor pentru o perioadă limitată de timp. Secolul al XX-lea a determinat o ascensiune a republicii în detrimentul monarhiei. În prima jumătate a secolului al XX-lea, monarhia era cea mai des întâlnită formă de stat. Numărul statelor republicane a început să crească după Primul Război Mondial. De exemplu, România a fost monarhie până la 30
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
1923, prin puciul de la berăria din Munchen, Hitler a încecat să preia conducerea Germaniei. Încercarea a eșuat iar Hitler a fost arestat. Aflat în închisoare, Hitler a scris cartea „Lupta mea” (Mein Kampf). Criza economică din anii 1929-1933 a favorizat ascensiunea naziștilor. Astfel, alegerile parlamentare din 1932 au fost câștigate de Partidul Nazist. La 30 ianuarie 1933, președintele german Paul von Hindenberg l-a numit pe Hitler în postul de cancelar al Germaniei. În 1934, după moartea președintelui, Hitler și-a
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
din voturi obținea jumătate din numărul mandatelor din Parlament iar cealaltă jumătate era împărțită între toate celelalte partide participante care obținuseră peste 2 % din voturi, inclusiv gruparea majoritară; abuzurile administrației în timpul alegerilor; Parlamentul continua să fie o extensie a guvernului; ascensiunea organizațiilor de extrema dreaptă; încălcarea uzanțelor parlamentare de către regele Carol al II lea; b) Dictatura regală a lui Carol al II-lea (1938 1940) Domnia lui Carol al II-lea poate fi împărțită în două etape: regim democratic (1930 1938
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]