344 matches
-
Acasa > Strofe > Simpatie > SITUAȚII... Autor: Mihai Vâlvă Publicat în: Ediția nr. 1886 din 29 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Situații.... Din ascuțișul minții noastre Și cu cerneală din condei, Noi zilnic adunăm la cifre Și uneori muncim cât trei. Si întocmim la fiecare Balanțe și situații financiare. Să scoatem totul la vedere De e profit sau pierdere. Să cunoască patronatul Câte dari
SITUAȚII… de MIHAI VÂLVĂ în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 by http://confluente.ro/mihai_valva_1456747238.html [Corola-blog/BlogPost/343409_a_344738]
-
în bucăți de palmeplus de astaai învățat să torci... XVII. ÎN SPIRITUL GLASULUI ALB, de Daniel Dăian , publicat în Ediția nr. 356 din 22 decembrie 2011. nu port realități în buzunare doar ceva mărunțiș pentru luntrașul care mă poartă dincolo de ascuțișul daltei în care au pierit munți de piatră dacă ar fi după tine mi-ai cerne și ultima fărâmă din albul ochilor înainte să mă lași într-un colț noduros al arborelui de cristal cine știe poate învăț să citesc
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/daniel_d%C4%83ian/canal [Corola-blog/BlogPost/356833_a_358162]
-
tale de ce nu pot să accept evidentul că nu mai am plămâni liberi să te respire până în mijlocul sufletului am uitat că liniștea e scurtă ... Citește mai mult nu port realități în buzunaredoar ceva mărunțiș pentru luntrașulcare mă poartă dincolo de ascuțișul dalteiîn care au pierit munți de piatrădacă ar fi după tinemi-ai cerne și ultima fărâmă din albul ochilorînainte să mă lași într-un colț noduros al arborelui de cristalcine știepoate învăț să citesc viitorul în frunzespune-mi tu îngerede ce îmi
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/daniel_d%C4%83ian/canal [Corola-blog/BlogPost/356833_a_358162]
-
pasăre cu aripile frânte, o iarbă agățătoare ce se ascunde în spatele fiecărui copac. Sfinx: Eu sunt copacul ce stă neclintit în fața furtunii. Eu sunt o stâncă de care încearcă să se agațe un fir de iarbă, dar când îmi simte ascuțișul își pleacă ochii spre alte colțuri de teamă să nu se frângă. Păpădie: Tu ești leul înaripat din mitologia greacă, pentru că-i porți numele. Sfinx: Era leoaică. Păpădie: Și cerea drumeților să dezlege enigma unei ghicitori. Cei care nu-i
LUMINA UITATĂ DIN STÂNCĂ de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1833 din 07 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1452167477.html [Corola-blog/BlogPost/350035_a_351364]
-
fiecărui copac îi corespunde un om Și împreună sunt existențe identice. Copacii iubesc oamenii dar nu același lucru e valabil invers Căci primii se jertfesc pururi pentru noi Și atunci când stau drepți în furtună Dar mai ales atunci când cad sub ascuțișul topoarelor Și totuși mai sunt și oameni care iubesc cu adevărat arborii Ici colo câte un Eminescu mai cântă codrului drag printr-al său vers Căci poetul a învățat că se poate vorbi cu aceștia Apropiindu-te de ei și
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/mihai_condur/canal [Corola-blog/BlogPost/380853_a_382182]
-
axa lor de simetrieși fiecărui copac îi corespunde un omși împreună sunt existențe identice.Copacii iubesc oamenii dar nu același lucru e valabil inversCăci primii se jertfesc pururi pentru noiși atunci când stau drepți în furtunăDar mai ales atunci când cad sub ascuțișul topoarelorși totuși mai sunt și oameni care iubesc cu adevărat arboriiIci colo câte un Eminescu mai cântă codrului drag printr-al său versCăci poetul a învățat că se poate vorbi cu aceștiaApropiindu-te de ei și tăcând tăcerea lor fremătătoareși
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/mihai_condur/canal [Corola-blog/BlogPost/380853_a_382182]
-
Suntem cu toții vase prin care Dumnezeu lucrează... Cerul se apropie foarte mult de pământ. Adeseori se amestecă. Chiar dacă eu nu vreau, nu știu, nu pot, Tu, Doamne, mântuiește-mă! Doamne când e nevoie tună în ființa mea și taie cu ascuțișul cuvintelor lutul ce nu mai are temelie bună. Fără de Tine mă voi înstrăina de tot binele. Aproape fii de mine, când mor și înviez și strânge-mi cioburile vieții risipite pe Psaltirea din chilie la lumina tăcutei candele, ce doar
PĂRINTELE IEROMONAH HRISOSTOM FILIPESCU – EGUMENUL SCHTULUI ŢIBUCANI, JUDEŢUL NEAMŢ – UN OM AL BUCURIEI NEDISIMULTATE, AL PREZENŢEI SPIRITUALE RECONFORTABILE ŞI AL TINEREŢEI DUHOVNICEŞTI by http://confluente.ro/stelian_gombos_1427117173.html [Corola-blog/BlogPost/357699_a_359028]
-
de tencuiala tristă, am primenit în suflet înc-o dare cum buna strângea banii în batistă. I-am răzuit cu-n șpaclu prea flexibil ce rezona cu palma mea lucioasă, când mă credeam al tău dar invizibil plătind pe el un ascuțiș de coasă. I-am răzuit de-ntreaga igrasie ce își făcuse cuiburi pe la colțuri, ca păsările când migrând din ie să-și afle-n zugrăveală avanposturi. Am zugrăvit pereții la plecare m-am răzuit de învelișuri roase, am desenat un
ALB DE OASE de CRINU SORIN LEȘE în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 by http://confluente.ro/crinu_sorin_lese_1436102554.html [Corola-blog/BlogPost/377126_a_378455]
-
au tăiat, l-au sfărâmat, coli de scris au fabricat. Cum roșește alba coală, când o scrijelesc în grabă, scriind slove fără noimă, în loc să-i mai cânt o doină. Falnic brad sărmană coală, tot mai sper să nu te doară, ascuțișul din cuvânt, crivățul din om cărunt. Cu mireasma-ți de tămâie, eu mai sper să reânvie, dragostea pentru citit, dacă tot te-am nimicit. Safirul din cuvânt Ți-am tot dăruit gândurile mele, mănunchi de cuvinte și lumină, răsfrânte-n
GÂNDURI ŞI FLORI de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 by http://confluente.ro/Ganduri_si_flori.html [Corola-blog/BlogPost/348269_a_349598]
-
civilizația vestică. Au oarecum o detașare a ființei create și devenite prin educație, să participe la înfrumusețarea lumii. Astfel arată Rodica Elena Lupu! Directoarea Editurii „Anamarol” e venită la București de la Războieni-Cetate, din inima Alba-Iuliei. A adunat, tocând mărunt cu ascuțișul sabiei minții, mai multe studii universitare, de economie, de științe juridice... Ce-i, așadar, Rodica Elena Lupu?! Este economistă, este juristă...? Este câte ceva din toate! Este doctor în dacoromanistică, a scris cărți, multe la număr, a scris versuri care au
UN SIMPLU ŞI DEOPOTRIVĂ, FERM PRETEXT DE RESPECT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1268 din 21 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1403334996.html [Corola-blog/BlogPost/357342_a_358671]
-
de tencuiala tristă, am primenit în suflet înc-o dare cum buna strângea banii în batistă. I-am răzuit cu-n șpaclu prea flexibil ce rezona cu palma mea lucioasă, când mă credeam al tău dar invizibil plătind pe el un ascuțiș de coasă. I-am răzuit de-ntreaga igrasie ce își făcuse cuiburi pe la colțuri, ca păsările când migrând din ie să-și afle-n zugrăveală avanposturi. Am zugrăvit pereții la plecare m-am răzuit de învelișuri roase, am desenat un
CRINU SORIN LEȘE by http://confluente.ro/articole/crinu_sorin_le%C8%99e/canal [Corola-blog/BlogPost/377151_a_378480]
-
alb nestins de tencuiala tristă,am primenit în suflet înc-o darecum buna strângea banii în batistă.I-am răzuit cu-n șpaclu prea flexibilce rezona cu palma mea lucioasă,când mă credeam al tău dar invizibil plătind pe el un ascuțiș de coasă.I-am răzuit de-ntreaga igrasiece își făcuse cuiburi pe la colțuri,ca păsările când migrând din iesă-și afle-n zugrăveală avanposturi.Am zugrăvit pereții la plecarem-am răzuit de învelișuri roase,am desenat un rând de aripi caresă-mi
CRINU SORIN LEȘE by http://confluente.ro/articole/crinu_sorin_le%C8%99e/canal [Corola-blog/BlogPost/377151_a_378480]
-
peste mine Toți anii, cuprinși de rugina timpului. M-au încolțit, flămânzi, lupii regretelor, Mi-au sfâșiat, fir cu fir, Orice urmă de zâmbet. S-au pierdut în ceață Pașii unui nou anotimp. Sabia trecutului îmi zdrelește carnea, Simt cum ascuțișul ei Îmi străpunge încet inima. Cascada tăcerii se prăvălește peste mine, Ca un amurg însângerat. Cămașa vieții mă strânge, Povara mă sufocă, Dar, surprinzător, Oceanul durerii nu mă poate înghiți. Respir aerul tău Și simt cum renasc... Referință Bibliografică: RENAȘTERE
RENAȘTERE de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1449246753.html [Corola-blog/BlogPost/343035_a_344364]
-
Vorbește de toți și de toate, dar nimic despre el. Ochiul lui e ochiul minții, care răscolește nevăzutul: dezordinea obiectelor din privirile tale / îmi poate stârni Furia / îmi poate ațâța Frica / însă, vai, nu Mirarea! . Oare de care dezordine vorbește ascuțișul slovelor sale lansate ca niște lame subțiri și tăioase de cuțit? Este viața pe care el ți-o vede în lumina ochilor, și patimile, și urile tale, și tot neadevărul pe care îl ascunzi sub valtrapurile vieții materiale dar, furia
METANOIA FORMELOR LITERATURII ŞI A OMULUI NOU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 by http://confluente.ro/Metanoia_formelor_literaturii_si_a_omu_stefan_lucian_muresanu_1337332602.html [Corola-blog/BlogPost/358840_a_360169]
-
sau doar comicul lor: „Poza asta legendară // Între cele două fete // Aș numi-o, bunăoară // Două vrăbii și-un erete” (Apostilă pe o poză color cu Emil Istocescu între două fete-1977) Dacă pentru amicii enumerați, „acele” epigramistului Teodor Barbu au ascuțișul unor lănci; pentru profesorul Constantin Ceaușu, deși înțepat și el, în unele epigrame, aceste „ace” dispar, epigrama nu mai e epigramă, nu mai e nici ironie, ci un elogiu: „Nu doresc să te alint // Când îți spun că ești tezaur
ACE PENTRU COJOACE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Teodor_barbu_ace_pentru_cojoa_al_florin_tene_1378101235.html [Corola-blog/BlogPost/364384_a_365713]
-
lunii argintii Spargi ziduri-în prezentul cu ochi vii Treci prin parfumul florilor de tei ... Ești muza și aprinzi scântei Femeie din stele,vino de vrei! Aprinde-n suflet dorința.. Amestecă amintirea cu neputința . Visu-ți adormit-îi ca fânul ce miroase.. Lângă ascuțișul luciu... de la coasă , Femeie din stele întoarce-te acasă! Femei ce duci versul sub haină.. Ascuns precum descântul Dispari discret ..în sângele unui poet ! Oprește-te să te adie vântul! Și dă-i de poți un pic de umbră..și
FEMEIE DIN STELE de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 by http://confluente.ro/zamfira_rotaru_1487691071.html [Corola-blog/BlogPost/382796_a_384125]
-
decât În realitate, la noi ca și peste tot in lume, stânga își trage seva din realitățile sociale, din contradicțiile care în timpul comunismului au fost ocultate și care acum se dovedesc că au supraviețuit și ies la suprafață cu toate ascuțișurile lor. El e conștient că societatea dominată de economia de piață posedă nu numai calitățile, ci și defectele capitalismului. Omul de stânga manifestă rezistență față de încercările liberaliste de a reduce treptat deoarece a înțeles că tocmai acesta este chemat să
Intelectualul de stanga by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83011_a_84336]
-
de tuns, ele au piepteni cu dinți tăietori care alunecă în mișcare de du-te-vino pe un contrapieptene fix. Firele de păr, lâna etc. pătrund între dinții pieptenului și ai contrapieptenului sau pătrund prin găurile plăcii, căzând în felul acesta sub ascuțișul lamelor sau cutițelor. Principiul este același pentru mașinile de tuns electrice utilizate de frizeri sau cele utilizate pentru tunderea căilor, sau pentru tunderea oilor etc.; în primul rând aceste aparate diferă unele de altele prin dimensiunile lor. Poziția mai cuprinde
EUR-Lex () [Corola-website/Law/166813_a_168142]
-
o lungă perioadă în temniță, apoi poruncește executarea sa. Fostul domn al Moldovei își primește pedeapsa cu demnitate, grăind că Polonia este o țară de mișei îngenuncheați la picioarele păgânilor turci și că acea țară va fi trecută curând prin ascuțișul sabiei. După moartea fostului domnitor, țăranul moldovean Ghiță Botgros (cunoscut sub numele de Botgrozna) a devenit conducător al unor cete de moldoveni și cazaci de pe malurile Niprului și a trecut în foc și sabie teritoriile de la marginea Poloniei, răzbunându-l
Șoimii (roman) () [Corola-website/Science/333819_a_335148]
-
și-o întoarce împotriva propriei persoane. Autoironia e o modalitate de a se situa pe treaptă situației obștești, pentru a se putea pronunța în numele ei, însă și o asumare a unei antimistici a eului, a unei impersonalizări care justifică interior ascuțișurile satirei. E o „democratizare” a eului, menit a-i giră libertatea manifestrărilor publice." - Gheorghe Grigurcu, "Poezia română contemporană", vol. I, (Ed. Convorbiri literare, 2000) "Leo Butnaru este unul dintre poeții români importanți de astăzi." - Nicolae Prelipceanu, "România Liberă", 22 octombrie
Leo Butnaru () [Corola-website/Science/308001_a_309330]
-
un teren devastat de un măcel, iar prințul cade într-o fântână și, pentru a scăpa cu viață, este silit să-i spună unde se duce și să devină sluga Spânului sub numele de Harap Alb, jurându-i supunere pe ascuțișul paloșului. Ajunși la curtea lui Verde Împărat, Spânul se prezintă ca fiind fiul de crai și este invitat la masă de către împărat. Unchiul său îi prezintă salăți foarte gustoase din Grădina Ursului și pietre nestemate mari și frumoase din Pădurea
De-aș fi... Harap Alb () [Corola-website/Science/327389_a_328718]
-
-i servească drept telefon fără fir lui Hrușciov, Mao le-a spus oaspeților: „Vă rog să-i spuneți tovarășului Hrușciov cât de încăpățânați sunt chinezii, ei nu vor să cedeze niciun pas, niciun petic de pământ, vor să ducă lupta ascuțiș contra ascuțiș”. După un monolog de câteva zeci de minute, Mao s-a uitat teatral la ceas și a remarcat că ceilalți abia scoseseră un cuvânt. Chinezii le-au reproșat invitaților că în trecut se exprimaseră și ei, la câteva
Relațiile dintre România și China () [Corola-website/Science/335275_a_336604]
-
drept telefon fără fir lui Hrușciov, Mao le-a spus oaspeților: „Vă rog să-i spuneți tovarășului Hrușciov cât de încăpățânați sunt chinezii, ei nu vor să cedeze niciun pas, niciun petic de pământ, vor să ducă lupta ascuțiș contra ascuțiș”. După un monolog de câteva zeci de minute, Mao s-a uitat teatral la ceas și a remarcat că ceilalți abia scoseseră un cuvânt. Chinezii le-au reproșat invitaților că în trecut se exprimaseră și ei, la câteva congrese ale
Relațiile dintre România și China () [Corola-website/Science/335275_a_336604]
-
Națională din Paris. Acest post nou este foarte important pentru el, deoarece aceasta este ocazia de a se iniția în Afacerile de ordin statal. În această perioadă Charles de Gaulle își dezvoltă teoriile sale militare: el publică “Dezacord dușmanului” (1924), “Ascuțișul Sabiei” (1932), “Înarmarea ca profesie“ (1934), “Franța și înarmarea ei” (1938). Ultima carte provocă un conflict cu Mareșalul Petain. Această lucrare denunță ca o concepție “împietrită” și conservatoare concepția “războiului de poziții“ dusă de Statul-Major. În 1932 “Ascuțișul Sabiei” accentuează
Charles de Gaulle () [Corola-website/Science/296736_a_298065]
-
dușmanului” (1924), “Ascuțișul Sabiei” (1932), “Înarmarea ca profesie“ (1934), “Franța și înarmarea ei” (1938). Ultima carte provocă un conflict cu Mareșalul Petain. Această lucrare denunță ca o concepție “împietrită” și conservatoare concepția “războiului de poziții“ dusă de Statul-Major. În 1932 “Ascuțișul Sabiei” accentuează importanța educarii unor conducători capabili, cu capacități strategice deosebite și influența circumstanțelor în arta militară. El abordează teoria necesității tehnicii blindate, care va combina focul și mișcarea și va fi capabilă de inițiativă și ofensivă rapidă și eficientă
Charles de Gaulle () [Corola-website/Science/296736_a_298065]