3,263 matches
-
unul indiferent, impasibil, în pofida funcției sale aparent umile, de grefier al înfățișărilor realului, de predilecție depreciate, rebarbative, ca spre a-i potența umilința. Dimpotrivă, e înzestrat cu o luciditate acută, deoarece reducția morală căreia i s-a subordonat i-a ascuțit dureros scepticismul, negația. Amputării morale la care s-a supus i-a asociat idiomul negativ prin excelență care este ironia. Contestîndu-și ipostazele lăuntrice, și-a cîștigat dreptul de-a contesta orice, cu o demonie care e reversul malefic al sacrificiului
Lirism extravertit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11253_a_12578]
-
negru țintat în frunte/ pentru versuri/ și trece și-un mînz alb încă neînțărcat pentru ochi și pentru surîs/ și trec și eu înhămat la ceruri în hamuri de piele de căprior tînăr/ cu splina în dinți ca un cuțit ascuțit cu pîntecul gravid/ de nunți botezuri și morți în bună parte împlinite/ și vorbesc cu gura cărnii mele de pe oasele mele dezvelită/ o limbă care niciodată nu s-a mai vorbit în țara mea/ clipă de clipă cu dulce zahăr
Lirism visceralizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11276_a_12601]
-
de fundamentaliști afgani? Unde ai întîlnit “hoardele” alea de învățătoare și diriginți care vroiau să te jupoaie de “învelișul” tău extrem “casual”. Codruț, tu ești bolnav/obsedat de antimarxism. De ce nu te tratezi? Altfel critică ta e tipic marxistoida, se ascute pe zi ce trece, cine nu-i cu tine e contra ta, dușmanul ideologic îl demonizezi atribuindu-i vorbe spuse și nespuse (pentru a-l încadra în șablonul dușmanului de clasă). Evident ca să aperi poporul, timpit de comuniști și exploatat
Ai dreptul sa ramai dezbracat by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82989_a_84314]
-
ceasul” care indică, cu precizie, punctul critic al inadecvării dintre raporturile de producție și forțele de productie? Fapt care nu s-a întîmplat pt că era fals și pt că falsul a fost demascat de Bernstein și Proudhon, niște “anonimi” ascunși în “aură” orbitoare a lui Marx. Eșecul totalitarismului nu discreditează comunismul că sistem economic”!?Care sistem ec comunist? Ăla cu planuri cincinale, cu stahanovism, cu industrializare forțată, cu producție uriașă pe stoc?Ăla cu naționalizare, cu ceape-uri, colhozuri, si sovromuri
Comunismul de marturie si marxismul de inventar by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83001_a_84326]
-
Constantin Țoiu Arivită din afară, întâi și întâi, piramida chinezului din curtea interioară a muzeului Luvru ar putea să ți se pară un melc stilizat conceput more geometrico. E clar că din acest punct începe să lucreze magia formei piramidale ascuțind orice așezi la temelia ei, chiar și o idee... Un melc, în primul rând, - ca idee - exemplarul din natură silit să umble cu casa în cârcă: între el și ce-i afar'/ Strejuia un zid de var... Interioritate absolută. Confort
Reflexe pariziene by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14699_a_16024]
-
de-un amărât de "comunitar" sau chiar de cei doi Schnautzeri pitici, locatari de seamă ai apartamentului meu. M-am remarcat și printr-o altă ispravă: nu numai că am reparat banca antediluviană pe care-și odihneau oasele și-și ascuțeau vigilența locatarii de vârsta a treia, dar am și vopsit-o, ca străvechi UTA-ist ce mă aflu, într-o frumoasă combinație de alb și roșu. Am recoltat laudele a vreo două babe, dar și blestemele câtorva doamne ce s-
Voltaire, administrator de bloc by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14740_a_16065]
-
pe patul morții, scuipase grijania în barba popii și-și dase sufletul blestemîndu-și copiii, brașoveanca zăcașă și fățarnică roasă de schiros și de pizmă - înveninaseră mai mult acel sînge bolnav, îi sporiseră funesta zestre de racile și de beteșuguri, dar ascuțiseră totdeodată și deșteptăciunea celor născuți dintr-însul, acea stearpă deșteptăciune, nesănătoasă și ea poate, care atinsese o așa înaltă stepenă de agerime la vlăstarul cel din urmă." Vlăstarul cel din urmă e craiul Pașadia, cu "nimic balcanic, nimic țigănesc" ne
Mateiu Caragiale la Curtea-Veche - PRIVIREA POVESTITORULUI by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14752_a_16077]
-
ofta după dicționarul latin-francez al lui Quicherat. Chiar și felul lui de a citi căpătase, în anii din urmă, proprietăți remarcabile. Se poate spune că Ș. Cioculescu citea cu creionul în mînă, după ce în prealabil își vîra nasul lung și ascuțit între file. Nasul funcționa ca un coupe-papier dotat cu un detector. Exista în Ș. Cioculescu o curiozitate de copoi literar. Era un Sherlock Holmes în meseria noastră. Se afla necontenit în urmărirea unei piste sau în reconstruirea unei filiere. Și
Breviar by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14839_a_16164]
-
accepte suma fixată de judecător. Meaume încasează banii. Tînărul gravor pare aproape senin, deși trădarea fiicei judecătorului și tăcerea ei continuă să-l chinuie. Și-a reluat lucrul în atelierul lui Heemkers. Își lăcuiește plăcile de cupru prin tamponare. Își ascute de două ori dăltițele de gravură pe piatră. În acest moment tînăra fată îi trimite o scrisoare. Capitolul V Scrisoarea fiicei lui Jacob Veet Jakobsz adresată lui Meaume: "Am primit scrisoarea în care îmi ceri vești scrise de mîna mea
Pascal Quignard - Terasă la Roma by Emanoil Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14858_a_16183]
-
la urmă caricaturală și depășită". Din păcate, purtătorii protestului au fost pe aceste meleaguri puțini și, la ora actuală, au rămas și mai puțini! Doar exilul mai sporește numărul acestor exemplare nobile. Deși, neîndoios, ei formează nucleul "dur", necondiționat, insubordonabil, ascuțit la maximum al conștiinței capabile a judeca o epocă și a-i imprima o orientare spirituală. O a doua postură este cea, la antipod, a complicității cu puterea politică ("puterea temporală"), ilustrată de mercenarii gata a se înrola sub orice
Intelectualul în istorie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14400_a_15725]
-
a acestor versuri, înțelege revolta insului la constatarea "că nicăieri nu se înțelege mai bine călăul cu victima/ ca în străinătate". Chiar ajuns pe un nou continent, obosesia călăului îl persecută pe emigrant, iar ceea ce vede, pe unde hălăduiește, îi ascute simțul critic refractar unui pozitivism absolut. Altfel, nici rândurile emigrației nu-i stârnesc poetului sentimente tocmai tandre, așa cum o percepe, în inerție și abandon. Va vorbi, prin urmare de "ai noștri vârstnici la Paris", în clară trenă eminesciană. Revenit în
Un liric furios by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14564_a_15889]
-
negru care cu siguranță că i-a plăcut lui Șerban Mihăilescu, faimosul Michi�, vizat îndeobște de acest articol: "Dricul luxos se tîrăște lent prin poarta dinspre Palatul Victoria. La ferestre, miniștri, funcționari, secretare, sepepiști, directorime. Cu ochi înlăcrimați sau discret ascunși după lentile fumurii, urmăresc cortegiul care se oprește în curtea guvernului: "Uite dragă ce mort frumos!" suspină o dactilografă mai simțitoare. "Era băiat bun, cine ar fi crezut." Îi răspunde închizînd termopanul un domn de la Corpul de control. Cu mortul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14665_a_15990]
-
mâinile, să nu le ia vântul, cu perciuni, cu anterie lungi de tot se zbat în curentul de aer mai violent parcă. Aflu că știința șlefuirii diamantelor merge de minune cu modelarea milenară a gândirii talmudice la fel de dură și de ascuțită în fațetele ei aruncând în preajmă scântei. O stradă paradisiacă de rafinament ultim al civilizației capitalului capabilă să schimbe oricând destine umane și câteodată chiar soarta întregii omeniri. Duminică, 24 decembrie ajunul Crăciunului, 1978. Am norocul să mă introducă Titus
Note americane (III) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14283_a_15608]
-
și tu îți ridicai puțin noaptea de pe ochi/ șam ai plătit lumină mă întrebai/ erai pudica eu te duceam cu vorba/ îmi plăcea întunericul tău/ mă bălăceam în el/ pînă ajungeam pe emisfera cealaltă/ acolo mă așteptau douăzeci de băietei/ ascuțeau creioane/ voiau să știe ce mai face ramses/ le răspundeam vorbește la telefon" (Șam ai plătit lumină mă-ntrebai). Fantezia înseamnă abolirea limitelor. În chip caracteristic, Nora Iuga suspenda limitele dintre regnuri, producînd un peisaj de hibrizi amuzanți care însă
Marca de fabricație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15046_a_16371]
-
Fugi de-aici că-mi infirmi ipotezele!"- în paranteză: despre Veronica Porumbacu. Dumnezeu s-o odihnească. Sau: I soldi non fanno la Gloria, banii nu aduc Gloria, - hm, pentru cine nu-i are! Sau The Hunger increases the Art, foamea ascute arta, - ce-i drept e drept. Și fraza următoare pentru care nu pun mâna în foc: Bășcălia la francezi este o bășcălie superioară, o trans-bășcălie - făcu Eugen Ionescu - Mitică soigneusement deghizat. 4 martie, 1977, ora 21,22 - după cutremur: Cărămizile
Fel de fel by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15070_a_16395]
-
Marina Constantinescu Cînd citești textele lui Eugène Ionesco, nu neapărat piesele lui, simți un disconfort. La început concret, fizic: scaunul devine, brusc, incomod, pe birou sînt prea multe sau, dimpotrivă, prea puține lucruri, creionul pentru notițe este prea ascuțit sau prea bont, canapeaua, nouă, își scoate arcurile în relief să te înghiontească. Mintea intră în conflict cu eul tău. Deși pare să priceapă imediat sensul cuvintelor și alcătuirea lor în frază, are de furcă, mult timp după închiderea cărții
Sala tronului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15179_a_16504]
-
de esențial, pierdut odată cu vârstele și întâmplările unei vieți: „Eram mai tânăr, mai flămând, mai singur, dar eram eu însumi, redus la esență. Eram capabil să simt orice notă muzicală, să savurez orice rând dintr-o carte. Nervii mei erau ascuțiți ca un brici.“ La sud de graniță, la vest de soare e un roman de scriitor profesionist, cu exercițiu, scris pentru delectare și spre a se vinde bine. N-aș spune că e o mostră de mare literatură, ci o
Imposibile iubiri by Iuliana Alexa () [Corola-journal/Journalistic/13413_a_14738]
-
acest discurs cu note de realism... antisocialist. Neîndoielnic grav în proiectul său care denunță alienarea unei lumi față de ea însăși ca și, în consecință, alienarea poetului față de „poezia” lumii în cauză („Sunt condotierul Tonegaru fără spadă;/ mi-am tocit-o ascuțindu-mi ultimul crieon/ să scriu cum am dat în poezie cu o grenadă” - Cîntec pe hîrtie), autorul Plantațiilor nu are totuși suficientă vitalitate pentru a-și susține partitura severă. Aceasta se exprimă relativ rar, într-o limpezime neagră, mărturie ce
Poezia lui Constant Tonegaru (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13437_a_14762]
-
Te plimbi printr-un parc, seara. Canicula a trecut, o boare încă timidă îi ia locul, stelele stau să răsară („umezi pe bolta senină”). Parfumuri suave răzbat vegetal, de ici-colo. Șoapte, strîngeri de mînă... Bănci pe care tineri necopți își ascut armele amorului: mă rog, e confuzia la modă între spațiul public și cel privat. Lacul scînteie luminile orașului și leagănă umbrele copacilor. Un șuierat de mierloi întîrziat, cîteva ciripituri de vrăbii pregătite de culcare completează tabloul... Dar deodată, dintr-o
Dreptul de a asculta greierii by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/13522_a_14847]
-
discuție", că în paginile ei nu figurează Titu Maiorescu, pe atunci considerat ca dușmanul nr. 1 al literaturii române, întreaga operă a lui Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Ion Barbu și a atâtor alți scriitori, ce au rămas multă vreme ținuți ascunși de ochii publicului, că nu conține și periodicele interzise, a căror consultare necesita și o aprobare specială, inclusiv pentru "fascistele" Bilete de papagal și Revista Fundațiilor Regale, ne dăm seama de proporțiile catastrofale a politicii de purificare ideologică, practic, de
Cum se distruge o cultură by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13762_a_15087]
-
fixează succint și nervos ceea ce îi izbește sensibilitatea. Sobrietatea imaginilor e adecvată materiei lor morale. Se află aci în cauză o sensibilitate, cum spuneam, a unui inadaptabil, a unui înstrăinat de existență printr-o nativă determinare, o sensibilitate care se ascute prin impactul său cu o perioadă "mizerabilă", venind într-un fel în întîmpinarea ei. Însă numai pînă la un punct. Căci epoca "stalinistă" cu anexele sale ce nu s-au epuizat, sfîrșește prin a strivi ființa ce o poartă, a
Conotațiile libertății (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13927_a_15252]
-
care parcă am sărit-o, una de neimaginat chiar și pentru savanții străini aflați în corespondență cu tânărul student, aceștia adresându-i-se cu "Domnule Profesor" sau "Domnule Doctor". Dincolo de incontestabila sa cultură și de îndelungatul exercițiu, care i-au ascuțit sensibilitatea și intuiția, Eliade și-a exersat și simțul critic. Mă refer la cazul Arghezi. Dacă are dreptate atunci când contestă mitizarea unui poet care nu debutase încă în volum, ce se mai poate spune despre rânduri ca acestea: "Un zeu
Primul Eliade by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/14003_a_15328]
-
și Domnul a prezis că vor fi astfel de războaie și a predicat biruința Bisericii. Pe noi totuși realitatea însăși ne învață că ne sunt mai folositoare războaiele decât pacea: fiindcă pacea ne face slabi, moi și timizi, pe când războiul ascute mintea și ne îndeamnă să disprețuim cele prezente ca trecătoare ... (Teodoret, V, 38)”. (Casiodor, Istoria bisericească tripartită, cartea a X-a, capitolul XXXIII, în PSB, vol. 75, p. 420) „Atât au câștigat împărații<footnote Pe lângă împăratul roman persecutor, Dioclețian, citat
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
care, părăsind pe Creatorul și Făcătorul lumii, pe Cel ce dă viață și mântuire, vrea să zeifice pe unul din slujitorii Lui și să-i acorde mai degrabă acestuia cultul datorat? Înfuriat de aceste cuvinte, regele a poruncit să se ascută douăzeci de trestii și să i se înfigă sub unghiile degetelor de la mâini și de la picioare”. (Casiodor, Istoria bisericească tripartită, cartea a X-a, capitolul XXXIII, în PSB, vol. 75, p. 419) „Le era de-ajuns (macabeilor - n.n.) pentru întărire
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
mine:/ lumea din geografia ta/ se preface că te iubește/ o singură dată în viață ești iubit/ cuvintele de laudă sînt lovituri perfide/ mai bine te nășteai antilopă/ sau iederă sau gata mort/ domnule fericirea are la capăt/ o sabie ascuțită la focuri înalte/ ainsi soit-il// proscrisul urbei își continuă drumul/ impenetrabil confuz cenușă/ îmbrăcată în negru" (Proscrisul urbei). Aspectele personajului astfel stabilit sînt urmărite cu metodă. într-o anume împrejurare, acesta pîndește, la ceas nocturn, feericul festin al vieții (tabloul
Un clasic al poeziei noastre actuale by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Journalistic/10452_a_11777]