220 matches
-
spunea prin manuale) câțiva iepuri. De pe vremea când fusese elev la școala de croitorie, furase din atelier o bucată de gresie cenușie pe care maistrul, Încântat de finețea ei, o numea cu mândrie piatră de Mississippi și desăvârșea cu ea ascuțitul uneltelor de frizerie ori al instrumentarului chirurgical, căci se pricepea bine și În ale tocilăriei. Pe când se aflase În spital, În urma mușcăturii infectate din ziua primirii În rândul ucenicilor, izbutise să dosească printre lucrurile sale un bisturiu scăpat câteva minute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ultima din piatră); obiecte diverse din lut și piatră: 16 fusaiole de lut (o excepție, una din plumb, decorată cu două cruciulițe), cute (9), două creuzete lut, două tipare de gresie, pentru turnat sfere și altul de podoabe, pietre de ascuțit (9), două râșnițe circulare din piatră și un bolovan-scaun. În timpul analizei arheologice s-a observat, prin compararea tipurilor ceramice cu altele, din diverse stațiuni arheologice, că vasele au parcurs o anumită evoluție, efect remarcat și la obiectele metalice. Armele (vârfuri
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
5. Avrămești (comuna Voinești), județul Vaslui a) Dealul de Mijloc: pe pantele acestui deal, din marginea nordică a satului, s-au descoperit fragmente de vase cenușii făcute la roată, ornamentate cu incizii ori lustruite, împreună cu câteva amnare și gresii de ascuțit, de nuanță verde, toate datând din perioada secolelor IX-X. Cercetare: Gh. Coman, 1976. Materialul este în colecția Muzeului Județean „Ștefan cel Mare” Vaslui. Bibliografie: Coman 1980c, p. 272; Teodor 1997c, p. 40. 6. Banca (comuna Banca), județul Vaslui a) Gura
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
clasă cât și în afara ei. 1) Ceva... În timpul unei plimbări, conducătorul jocului distribuie fiecărei echipe o foaie de hârtie pe care sunt notate următoarele întrebări: Poți să-mi arăți: Ceva înalt și drept? Ceva încovoiat? Ceva strălucitor? Ceva rotund? Ceva ascuțit? Ceva verde cu galben? Ceva făcut de mâna omului? Ceva ce nu-și găsește locul în natură? Ceva important pentru echilibrul naturii? Grupul se oprește pentru 5 minute într-o anumită zonă și notează răspunsurile, care se citesc apoi cu
Ghidul micului ecologist by Lidia Gâdei, Violeta Buciumaş, Silviu Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1181_a_1883]
-
curent cu aproape tot ce se publică, urmărind cu detașare discuțiile și polemicile epocii, dar intervenind rareori. Cronicile, majoritatea analize extinse, construite cu echilibrul și metoda logicianului, aduc, alături de o netăgăduită adâncime a observației, argumentele unui spirit critic pe cât de ascuțit, pe atât de ponderat, de lucid. Interesul comentatorului este îndreptat mai ales spre scriitorii din Transilvania, cu atenție fiind privită și literatura din celelalte provincii românești. Dintre autorii la care se referă nu lipsesc Lucian Blaga, Tudor Arghezi, O. Goga
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286722_a_288051]
-
a domeniilor conceptuale care sunt activate cuprinde trei spații mentale, iar la intersecția acestora se conturează un spațiu implicit: * spațiul senzorial. Printr-o asociere bazată pe inferența sau primitate, se ajunge la iconicitate sau nivelul metaformei. Trăsături precum "metal" și "ascuțit" activează simțul tactil; * spațiul social. "Țeapă" trimite către două domenii: pe de o parte, "instrument de tortură", o instanță de secunditate care ne conduce prin indexicalitate către nivelul meta-metaformei al luptei; pe de altă parte, "par lung", obiect întrebuințat în
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
de cele mai multe ori, ca rezultat al dezorganizării reperelor temporale; abordările cognitiviste se conturează pe surprinderea efectelor de natură patologică ce pot apărea atunci când subiectul execută simultan activități multiple (de exemplu, să răspundă motor la un sunet grav și la altul ascuțit apăsând pe niște pedale și să efectueze activități intelectuale); se constată apariția unor dezorganizări psihice (cognitive și afective) ce sugerează procesele procesele psihotice, de asemenea, instalarea confuziilor mentale; abordările „agresologice“ centrate pe descoperirea factorilor agresori asupra omului (deficiențe ale ambianței
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
al cordului este ritmul sinusal, adică generat de descărcarea spontană și ritmică de potențiale de acțiune în nodulul sino-atrial. In acest caz pe electrocardiogramă toate complexele QRS sunt precedate de o undă P unică și de aspect normal (aspecte patologice : ascuțit P "pulmonar", platprelungit - P "mitral"). Un singur complex QRS care nu este precedat de unda P unică obișnuită reprezintă o extrasistolă (atrială, nodală sau ventriculară), iar o serie de mai mult de trei asemenea complexe reprezintă deja ritmul respectiv, diferit
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
29 (II, 1, 5-6 sed is sonus [-] aut dulce quiddam in aures et musicum defert, aut ineptum et asperum personat. Nam si ictum observatio numerorum certa moderetur, compositum sibique consentiens modulamen educitur.). Macrobius 30 distinge două tipuri de sunete cel ascuțit (acutus, ) și cel grav (gravis, ): dacă mișcarea aerului sau șocul produs este rapid, sunetul va fi ascuțit, dacă este lent, sunetul va fi grav (II, 4, 2 ut autem sonus ipse aut acutior aut gravior proferatur, ictus efficit qui dum
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
este rapid, sunetul va fi ascuțit, dacă este lent, sunetul va fi grav (II, 4, 2 ut autem sonus ipse aut acutior aut gravior proferatur, ictus efficit qui dum ingens et celer incidi acutum sonum praestat, si tardior lentiorve, graviorem; Ascuțitul nu poate fi definit astfel decât prin opoziție cu gravul, iar gravul cu ascuțitul. În Philebos 17c, Platon descoperă trei tipuri de sunete, pe lângă cel ascuțit și grav, un sunet intermediar ( teorie pe care Macrobius nu o amintește și de
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
4, 2 ut autem sonus ipse aut acutior aut gravior proferatur, ictus efficit qui dum ingens et celer incidi acutum sonum praestat, si tardior lentiorve, graviorem; Ascuțitul nu poate fi definit astfel decât prin opoziție cu gravul, iar gravul cu ascuțitul. În Philebos 17c, Platon descoperă trei tipuri de sunete, pe lângă cel ascuțit și grav, un sunet intermediar ( teorie pe care Macrobius nu o amintește și de care se distanțează, preferând schema binară (v. teoria elementelor I, 6, 25-26). Această opțiune
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
a mișcării; ea se fondează pe opoziția dintre rapiditate și lentoare, ireductibilă, toate opozițiile sensibile se reduc la ea: muzica rezultă din opoziția ascuțit - grav, după cum rapiditatea există doar prin raport cu lentoarea și lentoarea cu rapiditatea, la fel și ascuțitul față de grav și gravul față de ascuțit. Relația dintre ascuțit și grav este aparența () relației rapidului cu lentul: când mișcarea este egală cu sine, există un sunet muzical, când este inegală, un simplu zgomot; când sunt două mișcări de viteză inegală
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
opoziția dintre rapiditate și lentoare, ireductibilă, toate opozițiile sensibile se reduc la ea: muzica rezultă din opoziția ascuțit - grav, după cum rapiditatea există doar prin raport cu lentoarea și lentoarea cu rapiditatea, la fel și ascuțitul față de grav și gravul față de ascuțit. Relația dintre ascuțit și grav este aparența () relației rapidului cu lentul: când mișcarea este egală cu sine, există un sunet muzical, când este inegală, un simplu zgomot; când sunt două mișcări de viteză inegală, în punctul de pornire și tind
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
și lentoare, ireductibilă, toate opozițiile sensibile se reduc la ea: muzica rezultă din opoziția ascuțit - grav, după cum rapiditatea există doar prin raport cu lentoarea și lentoarea cu rapiditatea, la fel și ascuțitul față de grav și gravul față de ascuțit. Relația dintre ascuțit și grav este aparența () relației rapidului cu lentul: când mișcarea este egală cu sine, există un sunet muzical, când este inegală, un simplu zgomot; când sunt două mișcări de viteză inegală, în punctul de pornire și tind spre o viteză
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
fragor turbidus et inconditus offendit auditum); întreaga diversitate, multiplicitate a sunetelor (diversitates sonorum II, 4, 1) se reduce la unitate, la acord cu condiția necesară a prezenței unui studiu al numerelor, adică a raționalului. Ceea ce este adevărat despre diferențele dintre ascuțit și grav, este adevărat despre toate diferențele sensibile (rece-cald, tare-moale, sec-umed etc., Tim. 61c, Legile X, 897 ab); toate aceste calități sensibile care admit mai marele sau mai micul, adică grade de intensitate, sunt susceptibile măsurării. Macrobius caracterizează sunetul prin
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
sunete mai grave 31 (II, 4, 3 indicio est virga quae dum auras percutit, si impulsu cito feriat, sonum acuit; silentiore, in gravius frangit auditum. In fidibus quoque idem videmus quae si tractu artiore tenduntur, acute sonant, gravius laxiores.) Armonia ascuțitului și gravului, calitățile sunetelor, stau la baza construirii gamelor (sisteme de sunete dispuse în chip diferit de la grav la ascuțit), apoi al tonalităților (combinații ale gamelor) și ale ritmului și modurilor, toate elemente esențiale ale teoriei muzicale. Acordurile (concordia) considerate
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
o trăsătură definitorie și necesară, un contrariu nu-și poate îndeplini funcția și finalitatea separat de perechea sa contrară, nici nu poate fi definit: sunetul ascuțit nu poate fi ascuțit decât în opoziție cu cel grav, iar gravul cu cel ascuțit (II, 4, 21). În absența relației celor doi nu poate exista niciun fel de tensiune dialectică, nici uniunea și generarea unor noi entități, nici armonia lor structurală. 1.5. Ideea autonomiei contrariilor este de găsit la Macrobius în relația Sufletul
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
acestea fiind dogme esențiale platoniciene, neoplatoniciene și neopythagoreice. 1.7.2. de preferința manifestă pentru schemele binare (perechi contrare): în domeniul muzicii se distanțează de Platon și de teoria sa mai evoluată (Phil. 17c), neadmițând existența unui sunet intermediar, între ascuțit și grav, în teoria elementelor recurge la structura binară de calități (I, 6, 25-26), a căror combinație de identități și contrarietăți determină iugabilis competentia, deși scopul întregului excursus era evidențierea caracterului special al numerelor 3 și 4, diviziunea neoplatonică a
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
al cordului este ritmul sinusal, adică generat de descărcarea spontană și ritmică de potențiale de acțiune în nodulul sino-atrial. In acest caz pe electrocardiogramă toate complexele QRS sunt precedate de o undă P unică și de aspect normal (aspecte patologice : ascuțit P "pulmonar", platprelungit - P "mitral"). Un singur complex QRS care nu este precedat de unda P unică obișnuită reprezintă o extrasistolă (atrială, nodală sau ventriculară), iar o serie de mai mult de trei asemenea complexe reprezintă deja ritmul respectiv, diferit
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
în arbori. Jderi râvnesc la pârși care țopăie pe crengi. Din scorburi, bufnițe ochesc cu agerimea lor spre hârciogi speriați. Ferocitatea răzbate în natură din întunecimea adâncurilor. Din păduri se aude zgomotul surd și prelungit de oase zdrobite între caninii ascuțiți ai fiarelor flămânde. Ajunși în desișuri, găsim colți de mistreți, oglindiți în luciul știuleților și ghindelor. Păzesc scroafe care alăptează și speră, stând ascunse, de frica haitelor, prin porumb și stejăriș. În lăstărișul din apropiere, lupoaice fudule plodesc. Undeva, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
2000 de metri: VÎrful Omul - 2505 m, Costila - 2495 m, Caraiman - 2325 m, Furnica - 2102 m, Piatra Arsă - 2071 m, Cocora - 2163 m, VÎrfu cu Dor - 2030 m, Scara - 2422 m etc. În Munții Bucegi; La Om - 2238 m, VÎrfu Ascuțit - 2136 m, Clăile - 2170 m, În Piatra Craiului; Moldoveanu - 2544 m, Negoiu - 2535 m, Bindea - 2459 m, Buteanu - 2507 m, Ciortea - 2422 m, Dara - 2500 m, Ludișoru - 2302 m, Suru - 2283 m, Berivoiu Mare - 2299 m etc. din Munții Făgăraș
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
circulație legenda, pentru o lungă perioadă: "Rinocerul (rhinoceron) este numit cu un cuvânt grecesc; în latină înaseamnă "corn pe nas". Acesta este și monoceron, adică unicornul (unicornus), deoarece are un singur corn, lung de patru picioare, în mijlocul frunții, atât de ascuțit și de tare, încât străpunge orice atacă. Adesea se luptă cu elefantul și îl pune la pământ după ce-l rănește la abdomen. Are o putere atât de mare, încât nu poate fi capturat prin abilitatea nici unui vânător, ci, după cum pretind
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
I se lua o coasă cam de mărimea lui, lungimea ei nedepășind șaizeci și cinci de centimetri. Pentru Început era bătută de tatăl lui sau fratele mai mare, dar după un an trebuia să și o bată singur. Greu era și cu ascuțitul ei fiindcă nu arareori degetul arătător ajungea În gura coasei. Curgea puțin sânge dar de la un timp se oprea și munca continua. Altădată să te Înveți să nu-ți mai bagi mâna În tăișul coasei! Cam aceasta era mângâierea de
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
vreme doar ecoul cântecului lor, vălurind... apoi, tăcerea se lăsă peste tot întinsul... Peste tot se așternu o liniște deasă, că-ți puteai asculta bătăile inimii... doar greierii mai țârâiau tremurat. În liniștea nopții, din depărtare se auzi un găgăit ascuțit apropiindu-se din ce în ce. Un cârd de gâște sălbatice acoperea cerul de deasupra, alunecând către miazăzi pentru iernat. „ Asta înseamnă că a venit vremea toamnei..!”, murmură careva mai mult șoptit. După o vreme, tot el continuă cu o
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
ar ști-o... Judecați și voi: Nu demult, eram un pom falnic, un măr, să spunem un Jonathan. Ignor cu ce se Îndeletnicea acel personaj biblic, Însă eu făceam niște fructe tare bune. Dar, Într’o zi, am simțit ceva ascuțit prin - cum să spun? - rărunchi. Devenisem doar o nuia, deși aceea Își dorise ca la anul să facă alte câteva mere. Nici asta n’am rămas, ci - iarăși ceva ascuțit - un mugure băgat sub „pielea“ cuiva. M’am luptat o
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]