95 matches
-
să-și revină din transa hipnotică și a efectelor momentului de intimitate, provocat de toți factorii care s-au dovedit potrivnici voinței sale, cu toate că-i iubea cel mai mult: natura, poezia și iubirea. Se smulse din nou din brațele vajnicului asediator al slabei sale redute, se ridică în picioare și cu fața îmbujorată, mintea tulbure și în derută, porni spre mașină. Cristian dezamăgit de finalul atacului, o urmărea ca un cățeluș credincios ce-și urma stăpâna la doi metri în spate
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1167 din 12 martie 2014 by http://confluente.ro/stan_virgil_1394644520.html [Corola-blog/BlogPost/350311_a_351640]
-
să-și revină din transa hipnotică și a efectelor momentului de intimitate, provocat de toți factorii care s-au dovedit potrivnici voinței sale, cu toate că-i iubea cel mai mult: natura, poezia și iubirea. Se smulse din nou din brațele vajnicului asediator al slabei sale redute, se ridică în picioare și cu fața îmbujorată, mintea tulbure și în derută, porni spre mașină. Cristian dezamăgit de finalul atacului, o urmărea ca un cățeluș credincios ce-și urma stăpâna la doi metri în spate
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1405688599.html [Corola-blog/BlogPost/349335_a_350664]
-
de ocupare a insulei cu tot cu observator. Ai să întrebi ce-au făcut ăștia ai noștrii.... Ei bine n-au trimis trupe guvernamentale. În schimb au aruncat un vaccin dintr-ăla care te vaccinează definitiv și care i-a adus pe asediatori într-o stare deplorabilă într-un timp foarte scurt. Ăia din observator deși erau înștiințați de tot ce se petrecea afară s-au îngrozit, fapt la care patronii nu se așteptau. Iar situația risca să scape de sub control, așa că ne-
FORTĂREAȚA – PARTEA A III- A de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 by http://confluente.ro/mihai_condur_1464721567.html [Corola-blog/BlogPost/369261_a_370590]
-
unul la altul - Necuprinse, Sau infinitezimale . Atenți Să nu ne zdrobească, Sau să nu le strivim. Mutăm obiecte, Mutăm minuni, Mutăm rugăciuni, De la unii la alții, Apărători ai cetății, Mutând pietre pe ziduri Ca să nu înlemnim, privind cum se apropie asediatorii: Propriile noastre suflete, Cu memoria în mâini. 8-9 ianuarie 2012 Referință Bibliografica: LUPTA / Jianu Liviu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 373, Anul ÎI, 08 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Jianu Liviu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
LUPTA de JIANU LIVIU în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Lupta.html [Corola-blog/BlogPost/361872_a_363201]
-
674 Califul umayyazilor Muawiyah a asediat Constantinopolul aflat sub conducerea lui Constantin al IV-lea. În această bătălie, Umayyazii nu au reușit să străpungă zidurile Theodosiene și au ridicat o blocadă de-a lungul râului Bosfor. Amenințarea iernii a forțat asediatorii să se retragă pe o insulă aflată la 130 km distanță. Cu toate acestea, înainte de începutul asediului, un refugiat creștin din Siria cu numele Kallinikos (Callinicus) din Heliopolis tocmai inventase pentru Imperiul Bizantin o nouă armă devastatoare, care a ajuns
Războaiele Bizantino-Arabe () [Corola-website/Science/320205_a_321534]
-
intervenit. Parizienii au asediat Bastilia fără intenția să o ia cu asalt, dar când au reușit să pătrundă în curtea interioară, guvernatorul de Launay, care a refuzat să le ofere praful de pușcă, a ordonat trupelor să tragă. 98 dintre asediatori au fost uciși, până când soldații din Garda Franceză au intervenit, cu tunurile luate de dimineață de la Hôtel des Invalides. De Launay a fost forțat să se predea, fiind ucis și decapitat. Cei care au participat la atacul asupra Bastiliei nu
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
Burii au pierdut 60 de morți și răniți, precum și 108 care au căzut prizonieri. Asediul a fost ridicat la 17 mai 1900, când forțele britanice în frunte cu colonelul B T Mahon din armata Lordului Roberts i-a atacat pe asediatori din exterior. Printre soldații forței de întărire s-a numărat și unul din frații lui Baden-Powell, maiorul Baden Fletcher Smyth Baden-Powell. Până la debarcarea întăririlor în februarie 1900, războiul avea un curs nefavorabil britanicilor. Rezistența față de asediu era unul din aspectele
Asediul Mafekingului () [Corola-website/Science/321909_a_323238]
-
primit. A legalizat poligamia și el însuși și-a luat șaisprezece soții, una din care el însuși a decapitat-o apoi în piața cetății. S-a legiferat de asemenea comuniunea bunurilor. După o rezistență dârză, orașul a fost cucerit de asediatori pe 24 iunie 1535, iar în ianuarie 1536 Bockelson și unii din discipolii săi mai de seamă, după ce au fost torturați, au fost executați în piață. Cadavrele le-au fost expuse în cuști atârnând de clopotnița Bisericii Sf. Lambert; cuștile
Revolta din Münster () [Corola-website/Science/303659_a_304988]
-
Giocondo, luând ca exemplu apărarea venețiană a demolat zidurile medievale și le-a înlocuit cu un șanț mare care putea fi măturat de tirul în anfiladă al tunurilor amplasate în prelungirea segmentelor de șanț. După câteva asalturi nereușite și sângeroase, asediatorii francezi s-au retras. Noul tip de fortificații a jucat un rol important pe coastele Mării Mediterane în luptele împotriva Imperiului Otoman, încetinindu-i expansiunea. Deși fortăreața din Rodos după asediul din 1480 a fost parțial întărită cu noul tip
Fortificație bastionară () [Corola-website/Science/337078_a_338407]
-
praf de pușcă și alimente. În noaptea de 12 spre 13 martie 1578, la orele 4, Alexandru Vodă Potcoavă cu oamenii săi au ieșit din cetate, printr-o ușă mică, și au trecut lacul înghețat îndreptându-se spre pădurea Bârnovei. Asediatorii, însă, i-au observat, i-au urmărit, i-au înconjurat și i-au învins la iezerul Ciorbeștilor, lângă satul Miroslava. Cei care au reușit să scape, fugind prin pădure, au fost vânați sau aduși legați. Printre prizonieri s-a aflat
Alexandru Potcoavă () [Corola-website/Science/331690_a_333019]
-
barje. Ei aveau ca scop stabilirea unei republici căzăcești de-a lungul întregului curs al fluviului Volga. Cazacii au cucerit orașele Saratov și Samara, dar Simbirsk-ul a reușit să reziste atacului. Mai mult chiar, apărătorii Simibirskului i-au înfrânt pe asediatori pe 1 și 4 octombrie, în două bătălii pe malurile râului Sviaga. Razin a fugit de pe câmpul de luptă pe fluviul Volga, lăsându-și tovarășii pradă răzbunării trupelor victorioase. Rebeliunea lui Razin nu s-a încheiat însă după această înfrângere
Stenka Razin () [Corola-website/Science/317447_a_318776]
-
în Europa și, în timp ce Leopold al VI-lea, obosit dar mai ales speriat de un război ce se anunța lung și greu, părăsea iar cruciada, noii nobili cavaleri și luptători pedeștri din Europa și insula Cipru veneau în ajutorul îndrăzneților asediatori. Cu ei odată sosea și legatul papal, cardinalul spaniol Pelagius de Albano, numit de Honorius al III-lea șef spiritual al expediției, calitate de care avea să se folosească pentru a se institui, cu de la sine putere, conducătorul cruciadei, în ciuda
Cruciada a cincea () [Corola-website/Science/306656_a_307985]
-
Ducelui", unde se construise un pod de vase peste râul Orontes, care asigura legătura cu satul Talenki. Spre sudul fortificațiilor se afla Turnul "celor Două Surori", iar spre colțul de nord-vest se afla Poarta "Sfântul Gheorghe", care rămăsese neblocată de asediatori și care era folosită de Yaghi-Sian pentru aprovizionarea trupelor proprii. În părțile dinspre sud și de est se aflau mai multe dealuri, cunoscute sub numele generic de Muntele Sfântul Silpius, către aceste dealuri deschizându-se Poarta "de Fier" a cetății
Boemund de Taranto () [Corola-website/Science/326894_a_328223]
-
pe terminate, iar artileria piemonteză este nevoită să-și limiteze tirul. Printre principalele obiective franceze se afla săparea unui tunel pentru a penetra în oraș. Dar nu era ușor: între 13 și 14 august a fost descoperită o intrare și asediatorii au reușit să pătrundă. Când totul părea pierdut, piemontezii au aruncat în aer tunelul. Zece zile mai târziu, francezii se lansează într-un atac sângeros la "Mezzaluna di Soccorso" cu 38 de companii de grenadieri. Piemontezii se apărau folosind și
Asediul de la Torino () [Corola-website/Science/331873_a_333202]
-
adăpost, fugind pe scara ce ducea la tunelul de dedesubt. Dar este ucis de explozie, iar corpul său este aruncat la zece metri distanță. Totul părea pierdut pentru piemontezi, iar Ducele de Orléans se pregătea să dea lovitura de grație. Asediatorii știau că dispun de puțin timp deoarece verișorul Ducelui de Savoia, Prințul Eugen de Savoia, comandantul trupelor imperiale, mărșăluia spre Torino cu o armată de 20000 de soldați. La sfârșitul lunii august, armata imperială a sosit în Piemont, iar Eugen
Asediul de la Torino () [Corola-website/Science/331873_a_333202]
-
a lui Sigismund Bathory, împreună cu 4000 de soldați trimiși de Mihai Viteazul și 4000 de creștini din Banat încep asediul cetății, iar mai târziu în sprijinul asediaților vin și 10.000 de tătari. După 40 de zile de eforturi zadarnice asediatorii se retrag. O nouă oaste transilvăneană revine anul următor, dar și de această dată încercarea se soldează cu un eșec. Din timpul revoltei antiotomane a țărilor românești mai este de menționat un raid al soldaților lui Mihai Viteazul, care devastează
Istoria Timișoarei () [Corola-website/Science/301437_a_302766]
-
Pe 22 aprilie, grecii au hotărât să declanșeze un atac surpriză cu 3.000 de luptători, care să deschidă drumul spre mare a 6.000 de femeil, copii și a altor necombatanți. Un dezertor bulgar i-a înformat însă pe asediatori de intenția grecilor. În timpul atacului, numai 1.800 de greci au reușit să străpungă liniile egiptene. Între 3 și 4.000 de femei și copii greci au fost luați prizonieri și mai apoi vânduți ca sclavi. O parte dintre cei
Prima Republică Elenă () [Corola-website/Science/326132_a_327461]
-
eforturile, ofițerul nu poate s-o scoată. Nebun de mânie, Drimys insultă, amenință fulgeră: Blemmydes rămîne rece și declară că mai curând va muri decât să violeze legea lui Hristos. În sfârșit, cuprinși fără voie de respect față de atâta curaj, asediatorii se retrag: dar ridicară plângere împăratului împotriva călugărului obraznic, care a îndrăznit să țină piept favoritei. Îndemnată de cei din jurul ei, marchiza cere răzbunare, afirmând că în persoana ei a fost insultată însăși majestatea imperială. Drimys pe de altă parte
Ioan al III-lea Ducas Vatatzes () [Corola-website/Science/316809_a_318138]
-
învecinate. Restul soldaților prezenți la Roma s-au baricadat în Capitoliu, lăsând femeile, bătrânii și copiii în oraș la discreția « barbarilor » care i-au masacrat sub ochii lor. Baricadații i-au văzut pe gali și incendiindu-le templele. În timpul nopții, asediatorii au încercat să escaladeze incognito zidurile citadelei, însă gâștele sacre ale Iunonei i-au împiedicat făcând gălăgie. Trezit fiind de gălăgia gâștelor, un civil onorabil, fost consul al orașului, Manlius, i-a alertat pe soldații romani care i-au respins
Gâștele Capitoliului () [Corola-website/Science/327226_a_328555]
-
iunie). După această reușită, atacul rus a continuat pe două direcții: spre Kosludji și spre Varna. Împotriva forțelor otomane de la Varna au fost trimise și efectivele ruse de la Tulcea. Forțele reunite ruse de la Varna numărau aproximativ 40.000 de soldați. Asediatorii Varnei nu au avut pentru început sprijinul flotei ruse, blocate la Anapa. Cum atacul pe mai multe fronturi nu părea să dea rezultatele dorite, Wittgenstein a hotărât să-și concentreze eforturile la Șumla, limitând prezența la Varna la efectivele unei
Războiul Ruso-Turc (1828–1829) () [Corola-website/Science/325356_a_326685]
-
de aproximativ 5 m, iar lățimea cea mai mare o prezintă zidul sudic, care nefiind dublat ca celelalte ziduri, în unele locuri are 1,5 m. Zidurile ca și turnurile erau acoperite cu țiglă pentru a preveni incendiile provocate de asediatori. Biserica veche românească "Sf. Nicolae" a fost ridicată începând cu 1394 de către Radu I Basarab, așa cum ne reiese din documentele de arhivă și din data inscripționată pe spatele tâmplei în altar; biserica din piatră de stâncă reprezintă prima ctitorie a
Râșnov () [Corola-website/Science/297030_a_298359]
-
polonezo-lituaniană. Au urmat o serie de lupte de hărțuire în afara cetății sau asupra cetății cu încercări de încercuire a cetății. Urmează confruntarea decisivă unde circa 15.000 de soldați asediază cetatea. Cei asediați au avut pînă acum pierderi neînsemnate în comparație cu asediatorii care au suferit pierderi prin ieșirile neașteptate ale armatei teutone. Bătălia a fost de durată lungă, după unii dacă s-ar fi continuat, până la sfârșit n-ar fi rămas nimeni în viață. Însă, după pierderi imense, asediatorii s-au retras
Bătălia de la Marienburg (1410) () [Corola-website/Science/303000_a_304329]
-
pierderi neînsemnate în comparație cu asediatorii care au suferit pierderi prin ieșirile neașteptate ale armatei teutone. Bătălia a fost de durată lungă, după unii dacă s-ar fi continuat, până la sfârșit n-ar fi rămas nimeni în viață. Însă, după pierderi imense, asediatorii s-au retras în direcție estică, iar asediații spre vest, în cetate. Cavalerii teutoni căzuti în luptă ar fi fost 5.000 cu 2.000 de răniți. Trupele poloneze și lituaniene ar fi avut pierderi de 10.000 de morți
Bătălia de la Marienburg (1410) () [Corola-website/Science/303000_a_304329]
-
Ducelui", unde se construise un pod de vase peste râul Orontes, care asigura legătura cu satul Talenki. Spre sudul fortificațiilor se afla Turnul "celor Două Surori", iar spre colțul de nord-vest se afla Poarta "Sfântul Gheorghe", care rămăsese neblocată de asediatori și care era folosită de Yaghi-Sian pentru aprovizionarea trupelor proprii. Pe părțile de sud și de est se aflau mai multe dealuri, cunoscute sub numele generic de Muntele Sfântul Silpius, către aceste dealuri deschizându-se Poarta "de Fier" a cetății
Asediul Antiohiei () [Corola-website/Science/306558_a_307887]
-
iar noii dezertori i-au confirmat temerile că orașul este pierdut. Pe drumul spre Constantinopol, Étienne și ceilalți dezertori s-au întâlnit cu împăratul Alexius, care se grăbea spre Antiohia în ajutorul cruciaților, neștiind că acum aceștia sun asediați, nu asediatori. Étienne la convins pe împărat că orașul este ca și pierdut. Împăratul s-a lăsat convins să nu mai înainteze spre Antiohia, cu atât mai mult cu cât iscoadele bizantine reperaseră o nouă armată selgiucidă în Anatolia. Bizantinii au hotărât
Asediul Antiohiei () [Corola-website/Science/306558_a_307887]