4,207 matches
-
mni-am sămănat măi...” T. Jarda: Un cântec vechi în care fetele își plângeau, uneori, ne-mplinirea. La lelea Mărie totul e doinit. Fie că e doină sau cântec, rândurile măsurate se prelungesc la nesfîrșit. Strofa își pierde dimensiunile. Totul se aseamănă, mai degrabă, scurgerii necontenite a râului de munte. Și pare că și cântecul e asemenea valurilor sale. (Fragment muzical M. Precup): „Colo sus pe munte verde/ Colo sus pe munte verde/ Șe turmă de oi să vede/ Lângă ele șine
AMINTIRI DESPRE TUDOR JARDA de VERONICA OŞORHEIAN în ediţia nr. 143 din 23 mai 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_tudor_jarda.html [Corola-blog/BlogPost/344331_a_345660]
-
distruge calitatea fondatoare a prezentului. Omul, în chinul de a-și depăși condiția actuală, își dezvoltă propria-i spiritualitate, în schimb, când trăiește în confort și când comoditatea pune stăpânire pe viața lui, omul își pierde spiritualitatea, începând să se asemene cu un animal confortabil educat. Este vorba de acea animalitate calmă, respectuoasă, bine educată, superficială în psihologia și dorințele ei. Noul dușman al umanității nu este, așa cum era în trecut, bestialitatea barbarului, ci docilitatea acelor animale domestice care reprezintă adevăratul
„CE SE PIEREDE ATUNCI CÂND CEVA SE CÂŞTIGĂ?” de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 170 din 19 iunie 2011 by http://confluente.ro/Horia_roman_patapievici_omul_recent_o_critica_a_normalitatii_din_perspectiva_intrebarii_ce_se_pierede_atunci_cand_ceva_se_castiga_.html [Corola-blog/BlogPost/367247_a_368576]
-
numele unor foști elevi la formarea cărora a contribuit și dumneaei: Dan Stan, director al Liceului Energetic Câmpina, Tiberiu Ofrim, medic, Liana Mazilu, farmacist. Ion Stoica, fost profesor de geografie, și-a exprimat ideile pedagogice într-o formă metaforică inedită, asemănând cursul vieții omului cu acela al unei ape: „Orice apă curgătoare are un izvor și un loc de vărsare. De la izvor și până la locul de vărsare se desfășoară cursul râului care are trei sectoare: cursul superior, cursul mijlociu și cursul
SEMICENTENARUL COLEGIULUI TEHNIC „ELIE RADU”, PLOIEŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2171 din 10 decembrie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1481406946.html [Corola-blog/BlogPost/371480_a_372809]
-
mine.” Și marea zice: Nu este la mine.” Ea nu se dă în schimbul aurului curat, nu se cumpără cantarindu-se cu argint; nu se cântărește pe aurul de ofir, nici pe onixul cel scump, nici pe safir. Nu se poate asemănă cu aurul, nici cu diamantul, nu se poate schimba cu un vas de aur ales. Mărgeanul și cristalul nu sunt nimic pe lângă ea: înțelepciunea prețuiește mai mult decat mărgăritarele. Topazul din Etiopia nu este că ea, si aurul curat nu
CARTEA CARTILOR de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 622 din 13 septembrie 2012 by http://confluente.ro/Cartea_cartilor_eugen_oniscu_1347569124.html [Corola-blog/BlogPost/343634_a_344963]
-
DE PRIMĂVARĂ Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 765 din 03 februarie 2013 Toate Articolele Autorului - Setsubun - Hinamatsuri - Ziua lui Buddha - Sakura Matsuri Setsubun - 3 februarie. Este un festival ciudat și fascinant, cu elemente de magie populară care se aseamănă, într-un fel, cu Sfântul Andrei al nostru dar și cu tradiția Mărțișorului ... Se sărbătorește ca o ultimă zi a anului care a trecut și ca un Ajun al Primăverii ce va veni. A doua zi începe Noul An Lunar
JAPONIA-FESTIVALURILE DE PRIMĂVARĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 by http://confluente.ro/Japonia_festivalurile_de_prim_floarea_carbune_1359916864.html [Corola-blog/BlogPost/341346_a_342675]
-
peste plai Și -ai să mă vezi cum sunt: gură de rai Sunt un copac înmiresmat, un tei Doar pentru Tine și pentru ochii tăi. Creatorul. 55 -Te văd. Tu ești fără de seamăn Nu știu cu cine să te mai aseamăn Tu mândră, mamă, soră, cânt Nu ai egală-n cer, tu ești Pământ! 56 Când luminau dinspre-năuntru ochii tăi Ce se făcuseră din mure, doar văpăi Melos ritmic, slăvitor îmi năvălea-nauz Că nu puteam să plec sau să refuz
IUBIREA ÎMPĂRĂTEASCĂ (MEGAPOEM) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 by http://confluente.ro/Elena_armenescu_iubirea_imparateasc_elena_armenescu_1342176284.html [Corola-blog/BlogPost/347925_a_349254]
-
luminători ai cugetului, de împrospători cu zori ai vieților spirituale ale trăitorilor și iubitorilor teatrului. Arde în noi dorul de teatru și datorită acestui actor care cu o mână cheamă și cu cealaltă îmbrățișează. În relația directă cu oamenii el aseamănă comportamentul uman cu stânga și cu dreapta înțelepciunii solomoniene. În stânga e lipsa eleganței, singură și izolată, pe când la dreapta e eleganța în act, multiplă după varietatea caracterelor celor din jur. Vorbește cu fiecare dintre aceștia, e amabil cu fiecare, își
CRISTIAN SIMION. PLĂCEREA INSTANTĂ DE A ÎNTÂLNI OAMENI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1420011954.html [Corola-blog/BlogPost/374394_a_375723]
-
pe un surâs al bunăvoinței, pe o căldură a privirii... Stă oglindit în toată această comuniune cu oamenii impulsul valului care dă îndindererii mării falduri și-i descoperă viața, freamătul, măreția dinamică, feeria...! Omul tăcut ce fuge de oameni se aseamănă cu țărmul încremenit veșnic, netrezit la aspirația și iubirea largului, ori cu netezimea câmpiei, ca o frunte sub care nu sunt gânduri! La țărm și în câmpie dormitează libertatea, pe când, pe valuri cutreieră nedomolitele vijelii ale vieții! Numai o inimă
CRISTIAN SIMION. PLĂCEREA INSTANTĂ DE A ÎNTÂLNI OAMENI... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1420011954.html [Corola-blog/BlogPost/374394_a_375723]
-
florile în cunune, Cu ele se împodobesc. Puteri magice dau la plante Și pe bolnavi tămăduiesc, Când sunt de oameni respectate, Și-n ritualuri le slăvesc. Dar se răzbună crunt în noapte Când ritualul nu-i făcut, Cu Ielele-s asemănate, Ca-n al Rusaliilor cult. În a Sânzienelor noapte Se aprinde un foc mare, Se aruncă ierburi aromate Cinstind această sărbătoare. Când peste sacrul foc se sare Acesta te purifică, Iar buciumu-i zice-o cântare Slăvind astfel pe Drăgaică. În
DRĂGAICA-SÂNZIENELE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1434720493.html [Corola-blog/BlogPost/352925_a_354254]
-
trăire reală, sinceră, te poate inspira. Și mereu am fost eu însămi, cred. Și cu profesorii și la facultate. La fel, am avut norocul să am ca profesor, un mare artist, un maestru- Marin Gherasim. Dar opera mea nu se aseamănă cu a maestrului. De obicei, studenții rămân majoritatea în umbra profesorului. Însă el mi-a ordonat mintea și m-a învățat să văd dincolo de strat, de aparențe. M-a învățat să gândesc. Apoi, venind aici în Dobrogea, am avut și
INTERVIU CU PICTORIŢA MARIA PELMUŞ de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Vibratii_interviu_cu_pictorita_maria_tania_nicolescu_1358525719.html [Corola-blog/BlogPost/348860_a_350189]
-
pleacă sau pentru cel care rămâne? Știi tu ce gol e timpul pentru mine, și cum se măsoară? Azi, mâine, ieri, cândva, niciodată... Primăverile nu mai sosesc iar toamnele au murit toate deodată. Știi tu viața mea cu ce se aseamănă? Un drum abătut,întunecat și pustiu pe care merg fără să știu în care parte și dacă voi ajunge acasă într-o zi. Știi tu eu cum mă simt? Un copac căruia i-au căzut toate frunzele în plină vară
SPUNE-MI DRAGUL MEU de NINA DRAGU în ediţia nr. 2264 din 13 martie 2017 by http://confluente.ro/nina_dragu_1489426714.html [Corola-blog/BlogPost/362546_a_363875]
-
Dan, si chiar o carte ce a fost bine primită de critică litarară. În continuare în cadrul aceluiași context profesoară Antonia Bodea a analizat cu competența colecția de nuvele “Urcan Bătrânul“ a scriitorului Pavel Dan, subliniind că talentul acestuia a fost asemănat cu cel al scriitorilor Ioan Slavici, Ion Agârbiceanu și Liviu Rebreanu, fiind unul din reprezentanții cei mai importanți ai ardelenismului literar românesc. În încheirea medalionului profesorul Vasile Sfârlea a prezentat situația social- politică a Transilvaniai și al României din timpul
LA CENACLUL RADU STANCA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1462976920.html [Corola-blog/BlogPost/378517_a_379846]
-
Eu dintotdeauna am avut o frică amestecată cu repulsie, de șoareci. De mine nu se putea spune că eram un copil iute din contră, eram o fire mai domoală și Gioni era și el tot o fire calmă, ne cam asemănam. Dacă însă se întâmpla să fie un șoarece prin apropiere, atunci practic imi creșteu imediat aripi la picioare. Mă cățăram cât ai zice pește, pe cel mai înalt loc posibil unde credeam că nu poate ajunge șoarecele.Fiind cu Gioni
INGRID (4)FRAGMENT DE ROMAN de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1990 din 12 iunie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1465760048.html [Corola-blog/BlogPost/370844_a_372173]
-
pământ, rezumând în ființă cele trei regnuri, așadar întreaga creație divină. Capabilitatea de a crea sub zodia perenității și a lăsa astfel semne ce pot sfida trecerea timpului, constituie partea tainică a ființei umane de proveniență divină.” Florentin Popescu - o aseamănă pe autoare cu „Odobescu, el, călătorul cu gândul de a scrie”, „cartea oferă un evantai tematic larg, autoarea scrie cu dăruire și mult suflet, cu o mare devoțiune și un mare simț patriotic.” Mihai Antonescu - „o carte de reportaje-eseu a
DUBLĂ LANSARE DE CARTE ŞI MOMENT OMAGIAL LA CENTRUL „JEAN LOUIS CALDERON”, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 by http://confluente.ro/elena_trifan_1442679909.html [Corola-blog/BlogPost/372545_a_373874]
-
Iar ochii tăi din aur cald răsar,/ Ca niște stele limpezi de cleștar./ Și ochii tăi grăiesc fără cuvinte. Sunt plini de-adâncă, mută rugăminte./ Sunt ochii tăi adâncuri de iubire,/ Sunt iazuri fără fund de dăruire./ Dar să-i asemăn cu ceva nu pot,/ Că-n ochii tăi e, Maică, cerul tot./ Și-așa, deatunci, din clipele tihnite,/ De când în tinda casei liniștite/ Cu ochii tăi în mută rugăminte, / Tu te-nchinai cu foc de lacrimi sfinte,/ Către scump Fiul
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini by http://uzp.org.ro/cinstirea-fecioarei-mariai-in-slova-marilor-poeti-crestini/ [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
Praga și-a găsit locul în sufletul marilor scriitori, care s-au întrecut în a găsi cele mai potrivite metafore prin care să imortalizeze farmecul fără pereche al acestui oraș. Goethe asemănă Praga cu o “piatră prețioasă montată în coroană Pământului”. Pentru Raine Maria Rilke Praga reprezenta un “gigantic poem de literatură”. În fine, Andre Breton spunea simplu, dar foarte adevărat, ca Praga este “capitala magică a Europei”. Nimeni nu mai pune
ORASUL PRAGA de RUXANDRA CROITORU în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 by http://confluente.ro/Impresii_de_calatorie_orasul_praga.html [Corola-blog/BlogPost/362437_a_363766]
-
Pe planeta aceea sunt și alte păsări ? - Da sunt foarte multe. - Interesant ! Dar rațe ? - Nu. - Atunci, eu nu pot zbura acolo! Viața mea e aici pe pământ. Eu aici am părinți, frați, rude. Eu cred că așa cum majoritatea oamenilor se aseamănă și, noi păsările ne asemănăm. - Da, dar tu ești o pasăre deosebită, și pregătește-te că într-o zi vei pleca departe. - Și frățiorii mei ? - Ei vor rămâne aici, cu viața lor obișnuită, cu grijile, preocupările și neputințele lor. - Bine
MĂREŢIA SMERENIEI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1154 din 27 februarie 2014 by http://confluente.ro/Maretia_smereniei_stefan_popa_1393527389.html [Corola-blog/BlogPost/370152_a_371481]
-
alte păsări ? - Da sunt foarte multe. - Interesant ! Dar rațe ? - Nu. - Atunci, eu nu pot zbura acolo! Viața mea e aici pe pământ. Eu aici am părinți, frați, rude. Eu cred că așa cum majoritatea oamenilor se aseamănă și, noi păsările ne asemănăm. - Da, dar tu ești o pasăre deosebită, și pregătește-te că într-o zi vei pleca departe. - Și frățiorii mei ? - Ei vor rămâne aici, cu viața lor obișnuită, cu grijile, preocupările și neputințele lor. - Bine, bine, dar eu ce trebuie
MĂREŢIA SMERENIEI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1154 din 27 februarie 2014 by http://confluente.ro/Maretia_smereniei_stefan_popa_1393527389.html [Corola-blog/BlogPost/370152_a_371481]
-
teologi ortodocși al secolului XX”. Și așa este! Părintele Dumitru Popescu este autorul unei teologii mărturisitoare și al unei teologii filocalice, deosebite. A unei relaționări și raportări a Teologiei Ortodoxe, Universale, la Cultura și Știința, clasică și perenă a umanității. Asemeni marelui Sfânt Apostol Pavel, avea permanent conștiința prezenței proniatoare al lui Dumnezeu. De aceea, nu a scris o teologie teoretică, scolastică, ci o teologie trăită, experiată în propria-i viață. Lucrările sale sunt mai curând o convorbire cu Dumnezeu, decât
PARINTELE DUMITRU POPESCU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_parintele_dumitru_popescu_.html [Corola-blog/BlogPost/366864_a_368193]
-
se pocăiește fie în cea a tâlharului necredincios și blasfemiator. Noi suntem cu toții păcătoși „căci cel zice că păcat nu are, acela mincinos este”, și avem fiecare crucea noastră, stăpâniți fiind de păcat și de moarte. În această privință ne asemănăm între noi fiind aceeași, cu toții. Diferența dintre cei doi tâlhari este una fundamentală dar nu constă în faptul că unul dintre ei era mai puțin răufăcător decât celălalt, ci pentru faptul că, iată, cu toate că a fost răufăcător, chiar acolo pe
DESPRE OMUL DE AZI DIN BISERICĂ, ÎNTRE HRISTOS, EXISTENŢIALISM ŞI SECULARIZARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1465290090.html [Corola-blog/BlogPost/379341_a_380670]
-
care nu le-am lăsat să treacă fără a fi consemnate, filelor de jurnal nepublicate încă, dar ale căror idei au răsărit cu putere ulterior, și sentimentelor, prin care am lăsat să se transpună finitul în nemărginire, pentru a mă asemăna astfel cu un râu ce izvorăște dintre munți, curge printre dealuri, străbate câmpia și în cele din urmă se revarsă cuprinzător în ocean.
FRAGMENTE DE VIAȚĂ INTEGRATE ÎN MEMORIA UNIVERSULUI de OCTAVIAN LUPU în ediţia nr. 2322 din 10 mai 2017 by http://confluente.ro/Octavian_Lupu.html [Corola-blog/BlogPost/340057_a_341386]
-
Toate Articolele Autorului Nicoleta Pascaru - mugurii lumii de mâine Cerul, sub stele nu e nevăzut, ci e înflorit și înfrumusețat de miracole. Nu pământul îi dă ocol cerului cu stele, ci inima și speranța umanității, pentru că stelele sunt copiii cerului. Asemăn pe educatoarea Nicoleta Pascaru, dintr-un orășel moldovenesc, adunat la jgheabul administrativ al Bacăului, dezlipit de unde l-au așezat întemeietorii, județul Neamț, cu un cer pe a cărui ceramică boltită, stelele sunt ființe copilărești; cerul fiind ea, educatoarea Nicoleta Pascaru
MUGURII LUMII DE MÂINE . de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 918 din 06 iulie 2013 by http://confluente.ro/_nicoleta_pascaru_mugurii_lu_aurel_v_zgheran_1373108070.html [Corola-blog/BlogPost/365340_a_366669]
-
o avem noi pensionarii față de problemele vârstei, față de cele de sănătate și altele. Depinde numai de noi, de voința și deschiderea pe care o avem către cei din jurul nostru. Referitor la atitudinea față de boală, eu cred că nu ar trebui asemănată cu un dușman ci mai degrabă cu o companie nu tocmai placută și din păcate imprevizibilă. Depinde de noi, de voința și de modul de gândire să ne trăim viața cât mai normal, chiar și în condiții oarecum vitrege. A
DIN PREOCUPĂRILE PENSIONARILOR de FLORA MĂRGĂRIT STĂNESCU în ediţia nr. 1011 din 07 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Din_preocuparile_pensionarilo_flora_margarit_stanescu_1381131985.html [Corola-blog/BlogPost/348280_a_349609]
-
trup nehrănit este un trup bolnav, un suflet fără rugăciune este și el slăbit” (p.37). Referitor la pomelnice, afirmă că prioritare sunt pomelnicele și rugăciunile făcute pentru cei ce nu pot merge la biserică. Într-o atare situație ne asemănăm celor patru care l-au dus pe paraliticul din Capernaum cu targa în fața lui Iisus Hristos. In acest caz pomelnicul ține loc de targă, iar Iisus Hristos din Sfânta Împărtășanie este același din Capernaum. În ceea ce privește prezența icoanelor în școli, spitale
Semnal editorial şi Publicistic: „Pe Cărarea Raiului” by http://uzp.org.ro/semnal-editorial-si-Publicistic-pe-cararea-raiului/ [Corola-blog/BlogPost/93780_a_95072]
-
al Moscovei), prăbușind-o definitiv și ștergând, cel puțin la nivel aparent și simbolic din structura memoriei colective, urmele vechii orânduri a țarilor ruși. Cuvintele ucigașului Kaliaiev spuse cu sentențiozitate la locul faptei - „Jos Țarul, trăiască Revoluția!” - pot fi lesne asemănate cu o banală coborâre de cortină la final de spectacol, când, cu trupul strivit în noaptea de 17 spre 18 iulie 1918, la Alapaievsk, Rusia pravoslavnică a dinastiei Romanovilor își va fi încheiat mucenicește rostul, în vreme ce gurile de foc ale
MASACRUL FLORILOR ŞI ETICA DE A FI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1644 din 02 iulie 2015 by http://confluente.ro/magdalena_albu_1435833134.html [Corola-blog/BlogPost/343327_a_344656]