4,207 matches
-
purta numai iarna - Pe-omătul adiind a flori de migdal, în ton cu o portocală de-aș fi, Soarele de mine s-ar îndrăgosti. În galben știu că mi-ar sta bine - Cu lumina din spicul de grâu să mă asemăn aș vrea, Cu un trandafir sau cu o stea. Verde mi-ar fi culoarea preferată - Cu nesaț, seva pământului sufletu-mi visează să o soarbă Dintr-o ferigă ori dintr-un fir de iarbă. Albastrul din catifeaua nopții l-aș
CURCUBEU de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 872 din 21 mai 2013 by http://confluente.ro/Curcubeu_corina_diamanta_lupu_1369132493.html [Corola-blog/BlogPost/354908_a_356237]
-
Turiști din Mexic, Columbia, Canada, S.U.A., Anglia și ... România. Când mă prezint că-s din România ghidul Filander zice că-n 30 de ani n-a avut nici un turist român! Mă-ntreabă ghidul de unde știu spaniolă? Îi spun că se-aseamănă cu româna, limba mea nativă. El se uită mirat la mine. Credea că româna e de origine ... slavă”. Turismul înseamnă și amintire, reamintire. Vizitarea unui muzeu în Nicaragua întoarce gândul în trecut: „Printre armele vechi ale băștinașilor am văzut și
FLORENTIN SMARANDACHE: Lumea unui paradoxist, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/florentin-smarandache-lumea-unui-paradoxist-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339638_a_340967]
-
momente când puteai discuta cu el și din tot ce mi-a povestit despre trecutul său am înțeles că datorită mediului în care să născut și a trăit avea acele hibe groaznice în ființă lui. Uneori lupta cu mediul se aseamănă cu un om care urcă pe niște trepte de pe care coboară mai mulți oameni, în astfel de situații dacă nu ești decis în a urca poți fi luat de valul mulțimii și poți începe a cobora. După ce am stat puțin
AMINTIRI DIN NOAPTEA VIETII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Amintiri_din_noaptea_vietii_eugen_oniscu_1349426651.html [Corola-blog/BlogPost/348452_a_349781]
-
Hanu Ancuței”, se regăsesc aproape toate elementele din celelalte povestiri sadoveniene: lumea țărănească, natura, idilicul, legenda, oralitatea. Nicolae Manolescu scria în legătură cu această scriere: „Niciodată arta povestirii n-a fost mai rafinată în simplitatea ei”. Întâlnirile de la Hanu Ancuței au fost asemănate cu cele din O mie și una de nopți. Permanent, în povestire intervine vocea auctorială, prin fraze de genul: „Trebuie să știți dumneavoastră...” Hanul unifică trei timpuri diferite, al autorului, al povestitorilor și al faptelor povestite. Autoarea vine în continuare
APOSTOL AL LIMBII ROMÂNE de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1491612007.html [Corola-blog/BlogPost/372499_a_373828]
-
să-ți deschizi ochii inimii tale și să poți privi clar rațiunile lui Dumnezeu. Ilie Ecdicul. - Dumnezeu nu ne dăruiește harul Său nu pentru mulțimea ostenelilor noastre, ci pentru smerenia care vine din multă osteneală. Sfântul Isaac Sirul - Oțetul se aseamănă vinului la vedere și rapița e asemenea muștarului. Dar gustarea le deosebește pe cele două. Sfântul Macarie - Scara succesului nu este niciodată aglomerată pe treapta cea mai de sus. Napoleon Hill - Îngerii convertesc abisul dintre Dumnezeu și om într-un
CITATE MEMORABILE (61) de ION UNTARU în ediţia nr. 1083 din 18 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Citate_memorabile_61_ion_untaru_1387349524.html [Corola-blog/BlogPost/347603_a_348932]
-
de o asemenea culturăși putere a creației, ceea ce nu s-a întâmplat. Am tradus însă, de pildă, și o poezie a Anei Blandiana, care îmi place și o descopăr în câte o poezie ca pe un fel de „soră” - ne asemănăm mult în structura sensibilă, așa cred, și întâmplarea a făcut să-i parvină traducerea mea și să-mi mulțumeascăpentru ea (poate doar din politețe?). E vorba despre o traducere spontană, neretușată, căci poezia era inseratăîntr-un eseu al meu, pe care
CONSUELA STOICESCU SCRIE ŞI TRADUCE VERSURI PE MUZICĂ DE VIVALDI ŞI DEBUSSY de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Consuela_stoicescu_scrie_si_traduce_versuri_pe_muzica_de_vivaldi_si_debussy_.html [Corola-blog/BlogPost/355891_a_357220]
-
Simțind că nu mai ai genunchi! Să poți să simți a mea durere, Ar trebui să fii în mine, Legat de trup cu lanțuri fine Să simți durerea ce-a durut! Să nu îmi spui că-a tale lacrimi Se-aseamănă cu ale mele, Că pui suspinul tău în ele Și mă-nțelegi de ce tot plâng... Ca să-nțelegi a mele lacrimi, Ar trebui să-mi fii o geană, O cută în a mea srânceană, Și tot n-ai ști de ce mai
N-AI CUM SĂ ÎNȚELEGI... de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2339 din 27 mai 2017 by http://confluente.ro/gabriela_munteanu_1495918802.html [Corola-blog/BlogPost/371618_a_372947]
-
natura luptă împotrivă. Toate aceste reflecții ale dr. ing. Emil Vamanu sunt, de către toți cei ce-l cunosc, aflate, pentru că zugrăvitorul apei, cum nu e altul, vorbește despre ea tuturor, ca un filozof. Inginerul de la Administrația Bazinală de Ape Siret aseamănă apa unei femei care poate fi bună, poate fi rea, căreia-i fulgeră sau ațipește gândul și fapta mâniei, căreia-i fulgeră sau ațipește gândul și fapta recunoștinței, care naște copii, care e urâtă ori frumoasă... iar toate acestea depind
EMIL VAMANU. APA, MIREASA LUMII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1419083239.html [Corola-blog/BlogPost/377885_a_379214]
-
de la Podul Dâmboviței, „Nunta Zamfirei”, „trei pași la stânga linișor/și alți trei la dreapta lor”, Manole Meșterul, „Mistrețul cu colți de argint”, „Căprioara” lui Labiș, codrii lui Sadoveanu, Călinescu, Coșbuc, Goga dezrădăcinatul, Iorga savantul, dar și Caragiale cu care se asemăna pe alocuri în ale condeiului. Iată, în continuare câteva date despre Maestru: „Paul Everac (23 august 1924, București -18 octombrie 2011, București), a fost un dramaturg contemporan extrem de prolific, pe adevăratul său nume Petre Constantinescu. Clasele primare și liceul le-
IN MEMORIAM de ION C. HIRU în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam.html [Corola-blog/BlogPost/357053_a_358382]
-
fața sticlei și sclipind, Fac geamul casei tot mai ud. Și îl privesc ca pe un suflet, Când ploaia-l udă tot mai tare; De-i mohorât, e loc de-un zâmbet, Și râd cu lacrimi, dacă doare. Te poți asemăna și ploii Ce cade fără infinit; Și poți pluti ca norii Atunci când ești mai fericit. Când bate ceasul ora două Și nu mai văd nimic afară, Lacrimi se scurg fiindcă plouă, E mohorât și plouă iară! 2013 Referință Bibliografică: Lacrimi
LACRIMI PE GEAM de BEATRICE LOHMULLER în ediţia nr. 916 din 04 iulie 2013 by http://confluente.ro/Lacrimi_pe_geam_beatrice_lohmuller_1372949424.html [Corola-blog/BlogPost/361151_a_362480]
-
rugăciunii isihaste în aceeași perioadă cu părintele Ghelasie, ați putea delimita traiectul spiritual și ascetic al acestui atipic isihast? - Noi am fost contemporani, el ajungând doar cu câteva luni înaintea mea în mănăstire. Eram din aceeași zonă, aveam aceleași idealuri, asemănându-ne în dorul permanent după Dumnezeu și după rugăciune, fiind cu toată ființa iubitori ai Sfântului Calinic. Pentru părintele Ghelasie rânduiala mănăstirii era ceva sacru, de care nu-i era îngăduit nimănui să se atingă. El a avut un canon
INTERVIU CU Î.P.S. ACAD. PROF. UNIV. DR. IRINEU POPA – ARHIEPISCOPUL CRAIOVEI ŞI MITROPOLITUL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Interviu_cu_ips_acad_prof_univ_dr_stelian_gombos_1350302941.html [Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752]
-
și dispar, rămâne în/și formează o conștiință a cititorului, prin amestec de sentiment și rațiune. Foarte atent la detalii, scriitorul surpride toate expresiile, de la agonie la extaz, într-un décor adecvat, tabloul este când unul de primăvară care se aseamănă cu un sfârșit mohorât de toamnă, când iarnă cu foc mocnind în sobă sau cu fulgi care cad necontenit, suferința apare acolo unde sunt pereți albi de spital iar spaima de moarte este asociată cu sirena unei ambulanțe, ca garanție
FLORI DE-A LUNGUL TRAVERSEI PĂRĂSITE, PÂNĂ LA CAPĂT de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1923 din 06 aprilie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1459965161.html [Corola-blog/BlogPost/340088_a_341417]
-
despletesc veșnicii de lumină, curgându-i ca un iureș prin vine, stropii Cuvântului ca psalmii din strană, urcând în tămâie de smirnă. Peste tremurul de petală al pașilor ei, cad șoaptele de vară din Salcâm și din Tei. Mama se aseamănă Păstorului cel Bun, ce-și netezește calea nădejdii spre curcubeul-paradis purtând pe umerii calzi dorurile noastre toate. Mama este sanctuarul Limbii noastre în care răsună serafic poemul liturgic. În ființa Ei-sclipirile de heruvim doldora de viață, cad pe mătasea gândului
FEMEIA-MARTISORUL FRUMUSETII SI AL IUBIRII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2252 din 01 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1488357342.html [Corola-blog/BlogPost/368897_a_370226]
-
ne este credința? Trebuie să înțelegem că marea roșie din fața noastră se va despica doar prin credință. Iar dacă uneori simțim înlăuntrul nostru această teribilă lupta dintre firesc și duhovnicesc, credința și necredința. Avem speranța și în asemenea situații ne asemănam cu acel om care într-o situație grea a strigat: ,, Cred Doamne ajuta necredinței mele. Acel om a simțit că credea dar nu avea suficientă putere să își exercite credință. Iar pe de altă parte există necredința în el. Ce
LINISTEA MANTUIRII (1) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Linistea_mintuirii_1_eugen_oniscu_1335201436.html [Corola-blog/BlogPost/357128_a_358457]
-
Creația sa este o poezie exclusiv cu resurse interioare, mărginită de domeniul emoției sentimentale. “Pașii sufletului meu” ne invită să-i deslușim taina cuvintelor pentru a dărui zborului nostru, noi petale din lumina creației, pentru că poezia autoarei Elena Buldum se aseamănă uneori cu susurul apei din izvoarele cristaline de munte, alteori cu zborul unui fluture pe un câmp înflorat ajungând până la cugetări care pot fi de folos cititorului indiferent de vârstă, cultură sau profesie: ” Rătăcesc pe cărări și poduri de dor
MOTIVAŢIE de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_buldum_1410118909.html [Corola-blog/BlogPost/362164_a_363493]
-
și dragoste să le cuprindă, oricât de întins e universul sonor al cântecelor mamei cântecelor oltenești, a avut de învățat de la ele și de aceea adună azi roadele cântecelor sale proprii care ajung pe cele ale Mariei Lătărețu și le aseamănă complet. Nu toată lumea își dă seama că ascultând-o azi pe Floarea Calotă asistă la o operă de tezaurizare a celor mai frumoase cântece românești. Trece crud de discret acum, prin fața lumii, o genială cântăreață! Cum de e cu putință
FLOAREA CALOTĂ, FLOARE SPIRITUALĂ A CÂNTECULUI FOLCLORIC ROMÂNESC. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 935 din 23 iulie 2013 by http://confluente.ro/_floarea_calota_floare_spiri_aurel_v_zgheran_1374539613.html [Corola-blog/BlogPost/357192_a_358521]
-
trebuie să te lepezi de tine însuți. • Eliberează-te de pasiuni, eliberează-te de pofte, eliberează-te de greșeli - acestea sunt trei precepte, zale și scut, pentru orice Spirit. Purtând această armură, ești puternic în contra răului - devii invulnerabil. • Viața se aseamănă cu o spirală. Nu știm în ce direcție este ținta ei, dar trebuie să mergem în direcția pe care o credem cea justă. • Oamenii văd lumea ca pe o piramidă fatală și se înghesuiesc înăuntru-i, pentru a ajunge cât
CRONICA PENTAGONULUI de ALEXANDRU TOMA în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_toms_cervesy_cronica_penta_alexandru_toma_1357019919.html [Corola-blog/BlogPost/350769_a_352098]
-
purta un brâu din lanțuri de fier. Hrana sa era puțină, căci „numai după ceasul al nouălea consuma pâine și apă“. Nu a băut vin sau alte băuturi care i-ar fi tulburat rugăciunea. Viața sa de sihăstrie s-a asemănat cu cea a Sfântului Antonie cel Mare, din pustiul Egiptului, și cu cea a Sfântului Ioan Gură de Aur, căci nu dormea niciodată pe pat, ci rezemat puțin, ca un ostaș al lui Iisus Hristos în război permanent cu dușmanii
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE, SFÂRŞITUL PĂMÂNTESC ŞI ACATISTUL SF. CUV. ANTONIE DE LA IEZERUL VÂLCII – 23 NOIEMBRIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1479818692.html [Corola-blog/BlogPost/379239_a_380568]
-
al măreția și puterea Domnului dar și la manifestarea sa ludică în relație cu noi, oamenii, care suntem copii Lui. În povestirea reportaj de la lansarea cărții domnului Herman Victorov, despre care subsemnatul a scris elogios, vedem două suflete care se asemănă foarte mult, sufletele a doi oameni, care sunt pline de iubire. Sufletul doamnei Buni și sufletul actorului mereu vesel, care ne face să râdem povestindu-ne întâmplări hazlii din viața lui, și pe care o dată nu l-am auzit vorbindu
CRONICĂ DE ÎNTÂMPINARE LA CARTEA SCRIITOAREI ELENA BUICĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1483670100.html [Corola-blog/BlogPost/368472_a_369801]
-
tăcerea cuvintelor iubirii Din nopțile cu luna și stele aurii, Pe care știu să le rostească numai mirii Când daruindu-se își zămislesc copii. Tăcerile din mari chiar inainte de furtună, Fug de nesincera și prefăcuta lor duplicitate, Care se- aseamănă doar cu tăcerile din luna, Cănd fără de încredere ne-ascude-o jumătate. Și sunt tăcerile mormintelor fără de nume În care lutul a- nghitit copii pierduți eroi, Suflând tristă tăcere a dorințelor postume, Ca un preludiu al disperării tăcerilor din noi. Neurletul acestei
LA INCEPUT A FOST... de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1955 din 08 mai 2016 by http://confluente.ro/silvana_andrada_1462701918.html [Corola-blog/BlogPost/382618_a_383947]
-
lui atât de variată și de profundă. S-a tot spus despre sfinția sa că este „cela mai mare teolog ortodox al secolului XX”. Și așa este! Părintele Dumitru Stăniloae este autorul unei teologii mărturisitoare și al unei teologii filocalice, unice. Asemeni marelui Sfânt Apostol Pavel, avea permanent conștiința prezenței proniatoare al lui Dumnezeu. De aceea, nu a scris o teologie teoretică, scolastică, ci o teologie trăită, experiată în propria-i viață. Lucrările sale sunt mai curând o convorbire cu Dumnezeu, decât
DESPRE PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE – TEOLOGUL (1903-1993) ŞI RELAŢIA SA CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARSENIE BOCA IEROMONAHUL (1910 – 1989)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1494227119.html [Corola-blog/BlogPost/357834_a_359163]
-
brațele-mi întinse/ Să alergi, pe piept să-mi cazi,/ Să-ți desprind din creștet vălul,/ Să-l ridic de pe obraz ... Iubita îi apare gingașă venind parcă dintr-un dulce vis, în poezia „ Atât de fragedă ... Atât de fragedă te-asemeni/ Cu floarea albă de cireș,/ Și ca un înger între oameni/ În calea vieții mele ieși ... Tonalitatea senină a sentimentului erotic și chiar dragostea fericită, lipsită parcă de umbre, ideală să-i spunem, există însă și în poeziile scrise mai
EMINESCU ŞI DRAGOSTEA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Eminescu_si_dragostea.html [Corola-blog/BlogPost/361862_a_363191]
-
Acasă > Poezie > Afecțiune > ȘI TOTUL EU Autor: Dora Păscu Publicat în: Ediția nr. 1939 din 22 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Și talpă mea, îngemănata lângă talpă ta, au prins a bate viața împreună, stii doar că cine se-aseamănă se-adună! Și mâna mea, îngemănata strâns cu mâna ta, au prins a bate tactul vieții împreună, stii, ca ți-am spus, cine se-aseamănă se și adună! Și râsul meu, îngemănat cu râsul tău, au prins a chicoti ferice
ȘI TOTUL EU de DORA PASCU în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 by http://confluente.ro/dora_pascu_1461337208.html [Corola-blog/BlogPost/378466_a_379795]
-
îngemănata lângă talpă ta, au prins a bate viața împreună, stii doar că cine se-aseamănă se-adună! Și mâna mea, îngemănata strâns cu mâna ta, au prins a bate tactul vieții împreună, stii, ca ți-am spus, cine se-aseamănă se și adună! Și râsul meu, îngemănat cu râsul tău, au prins a chicoti ferice împreună, că doar ți-am spus: cine se aseamănă se-adună! Și dorul meu, îngemănat de mic cu dorul tău, au prins a prinde fluturi
ȘI TOTUL EU de DORA PASCU în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 by http://confluente.ro/dora_pascu_1461337208.html [Corola-blog/BlogPost/378466_a_379795]
-
mâna ta, au prins a bate tactul vieții împreună, stii, ca ți-am spus, cine se-aseamănă se și adună! Și râsul meu, îngemănat cu râsul tău, au prins a chicoti ferice împreună, că doar ți-am spus: cine se aseamănă se-adună! Și dorul meu, îngemănat de mic cu dorul tău, au prins a prinde fluturi împreună, doar știi că cine se-aseamănă se-adună! Și spusă mea, îngemănata fiind cu spusă ta, au prins a discuta nimicuri împreună, stii
ȘI TOTUL EU de DORA PASCU în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 by http://confluente.ro/dora_pascu_1461337208.html [Corola-blog/BlogPost/378466_a_379795]