455 matches
-
capitolul privitor la cereri. Feedback Feedback-ul este momentul în care se evaluează nivelul de anxietate la începutul și la sfârșitul ședinței și în care pacienților li se cere să facă comentarii în legătură cu ședința. Sedința 4: a face o cerere asertivă Trecerea în revistă a sarcinilor Fiecare participant prezintă complimentul pe care a știut să-l facă și de care este cel mai mândru în intervalul scurs de la ultima ședință. Terapeuții verifică dacă toți participanții au citit capitolul în legătură cu cererile. Informare
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
mă întreb cum să evit”. Cea de a treia secvență implică un disconfort emoțional mai redus (de la 5 la 2) și permite, datorită unui număr mai mare de jocuri de rol, Isabellei să învețe să apeleze mai ușor la răspunsurile asertive atunci când primește observații în legătură cu faptul că roșește. Isabelle primește drept consemn să fie atentă, în timpul săptămânii, la aceste manifestări de disconfort și să procedeze în același mod atunci când va începe să roșească. Cincisprezece zile mai târziu, ea povestește în cadrul grupului
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sine sunt practicate, în mai multe reprize, jocuri de rol de tip modelare, Doamna B. observând maniera verbală și non verbală în care actorii controlează situația apoi, în mod progresiv, jucând propriul său rol până când reușește să formuleze un răspuns asertiv care prezintă un nivel de angoasă suficient de diminuat pentru a nu fi paralizant. Sedințele iau sfârșit utilizându-se același scenariu descris mai înainte: sinteză, prescrierea sarcinilor și ritualul de încheiere a ședinței. Terapia individuală Caracteristici generale Obiectivele generale ale
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de criză este păstrată în portofelul său, o alta în pachetul său de țigări. In etapa a doua, Doamna B. enunță împreună cu terapeutul său cuvintele care îi vor permite să-i comunice amantului trebuințele și sentimentele sale într-o manieră asertivă. Terapeutul și pacienta lucrează cu atenție asupra modului în care Doamna B. își va exprima, într-o manieră non-verbală, emoțiile: terapeutul o filmează pe Doamna B., apoi analizează împreună expresiile faciale utilizate. In continuare, Doamna B. își exersează competențele în cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
lucreze cu el. Unul dintre animatorii grupului precizează că, în timpul ultimelor două ședințe, atunci când s-a confruntat cu un refuz, Doamna B. a reușit să-și amâne răspunsul practicând diminuarea emoțiilor cu ajutorul simțului mirosului, și să vorbească într-o manieră asertivă despre iritarea sa unui alt membru al grupului și unuia dintre animatori. M.D. își recapătă speranța în legătură cu demersul său terapeutic. Tratamentele auxiliare Orice tratament susceptibil a contribui la îmbunătățirea situației unui pacient diagnosticat cu TPEL este recomandat de TCD chiar dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
în terapie comportamentală și cognitivă. Afirmarea de sine în cadrul terapiei individuale poate fi practicată de toți terapeuții formați pentru a utiliza aceste metode. Mai mulți autori descriu un al patrulea comportament, cel al "manipulatorului", care utilizează un stil pasiv sau asertiv pentru a-și atinge scopul, fără a-l respecta pe celălalt. Boisvert și Beaudry, 1984. Duse la extrem, unele modele educative îl privează pe subiect de posibilitatea de a-și exprima propriile drepturi. Teama de a jena, de a deranja
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
obținute și de dificultățile întâlnite (două până la patru ședințe). Se procedează la fel pentru tema referitoare la critici. Modelul este acela al terapeutului, al celorlalți membri ai grupului sau al persoanelor din anturaj pe care pacientul le percepe ca fiind asertive. Tehnicile de afirmare de sine se aplică și în cadrul grupurilor de "perfecționare", destinate pacienților care au lucrat deja bazele acestui domeniu, dar suferă și de un deficit de stimă de sine. Bibliografia prezintă câteva dintre acestea. O bună metodă pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
specialiștilor din palatele și cluburile copiilor în realizarea programelor și proiectelor desfășurate în unitatea de învățământ. 3. COMUNICARE ȘI RELAȚIONARE 3.1. Asigurarea fluxului corect și rapid al informațiilor de specialitate la nivelul unității școlare. 3.2. Promovarea unui comportament asertiv în relațiile cu personalul unității de învățământ. 3.3. Facilitarea colaborarea școlii cu diverse instituții (centre de plasament, școli speciale, etc.), cu alte structuri cu rol educațional care contribuie la educarea și integrarea elevilor în societate. 3.4. Asigurarea comunicării
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237485_a_238814]
-
aparțin unității de învățământ. 2.6. Recuperarea/remedierea pagubelor materiale, de orice fel, aflate în patrimoniul școlii. 3. COMUNICARE ȘI RELAȚIONARE 3.1. Asigurarea condițiilor de relaționare eficientă cu întregul personal al unității de învățământ. 3.2. Promovarea unui comportament asertiv în relațiile cu personalul unității de învățământ. 3.3.Asigurarea comunicării cu factorii ierarhici superiori, familia, partenerii economici și sociali. 4. MANAGEMENTUL CARIEREI ȘI AL DEZVOLTĂRII PERSONALE 4.1. Identificarea nevoilor proprii de dezvoltare. 4.2. Participarea la stagii de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237485_a_238814]
-
bonne femme. În limba română, exemple de acest tip nu sunt înregistrate în mod curent. Iată însă că o construcție care funcționa exclusiv exclamativ, neintegrată propozițional - Mama ta de...!/ Fir-ar mama ta de...! - este integrată sintactic într-o propoziție asertivă și apare chiar cu o formă modificată, în care N1 este la plural: Gigi Becali l-a consacrat, în sfârșit, pe Dumnezeu pe post de titular, după o lungă carieră în care a apelat paști, cristoși, anafure, grijanii, cristelnițe și
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
este aceea de a genera impact asupra celorlalți, acționează sub imboldul impulsurilor și apreciază generozitatea. Sunt ancorați În realitate și mai mult decât atât, În prezentul concret, „aici și acum”. Sunt optimiști și plini de viață și manifestă o personalitate asertivă, individualistă și activă. Sunt permanent În linia Întâi sau „pe scenă” În atenția celorlalți și de aceea au nevoie de recunoaștere și admirație pentru ceea ce realizează. Nimic nu doare mai mult decât a fi ignorat. În comunicarea cu ceilalți folosesc
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
profesionalism, amabilitate, bunătate sau pe cea de timiditate, nesiguranță, animozitate, indiferență etc. Noi considerăm că această abilitate ține de componenta comportamentală a Eului social: autoprezentare și autodezvăluire. Și această abilitate se Învață. Modul În care reușești să Îmbini., În autoprezentare, asertiv sau pasiv, aspecte de autodezvăluire cu elemente originale și inedite, Îți poate asigura succesul și interesul celorlalți, deschiderea spre comunicare, ascultare sau colaborare cu cei din jur. Mulți lucrători comerciali sau agenți de marketing și-au format abilitatea de a
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
de presiunea reală sau imaginară exercitată de alți oameni (Kiesler & Kiesler, 1969 apud S. Brehm și M.S. Kassin, 1990). Astfel, indivizii se pot conforma sau pot fi independenți unii față de alții, pot fi concilianți cu anumite cereri, solicitări pot răspunde asertiv și se pot supune autorității sau se pot opune acesteia Într-un activitatea de sfidare. Pentru adoptarea comportamentului asertiv și rezistență la presiunea complezenței, autorii citați mai sus recomandă ca necesare păstrarea vigilenței pentru recunoașterea "cererilor capcană" și a Încercărilor
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Astfel, indivizii se pot conforma sau pot fi independenți unii față de alții, pot fi concilianți cu anumite cereri, solicitări pot răspunde asertiv și se pot supune autorității sau se pot opune acesteia Într-un activitatea de sfidare. Pentru adoptarea comportamentului asertiv și rezistență la presiunea complezenței, autorii citați mai sus recomandă ca necesare păstrarea vigilenței pentru recunoașterea "cererilor capcană" și a Încercărilor de manipulare. Conformismul, conform definiției pe care o formulează S. Chelcea (2006, 137) este un răspuns la o presiune
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
consideră asertivitatea ca acea opțiune a individului În comunicare ce Îl ajută să Își susțină poziția fără a blama sau fără a trata cealaltă persoană ca pe un adversar. Alberti și Emmons (1974 după J. Cottreaux 1999, 99) definește comportamentul asertiv ca fiind „comportament ce permite unei persoane atingerea intereselor personale, apărarea propriului punct de vedere fără anxietate exagerată, exprimarea sinceră a sentimentelor, apărarea propriilor drepturi fără a le Încălca pe ale altora”. Este deci, o „concepție democratică” asupra relațiilor interumane
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
ca refuzul cererii adresate să denote siguranță de sine, implicând respectarea propriilor dorințe și excluzând intenția de a obține doar o victorie personală. James Fleming (1998, 57) oferă trei principii ce trebuie respectate pentru ca refuzul unei cereri să se exprime asertiv: onestitatea față de ceilalți și mai ales față de propria persoană respectul de sine și conștiința că drepturile proprii sunt la fel de importante ca și ale celorlalți a comunica cu ceilalți și a avea capacitatea de a Împărtăși motivele propriului refuz Exprimarea având
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
cursivității discuției și a interesului partenerului. Mai mult decât atât, asertivitatea presupune și susținerea propriilor opinii care, Îmbinată cu strategiile comunicării și cele ale afirmării de sine, consolidează capacitatea de a-l convinge pe celălalt (de a-l influența). Comportamentul asertiv se concretizează În capacitatea și abilitatea de exprimare a opiniilor personale, În puterea de convingere, dar și În capacitatea de a-ți face respectate drepturile. Este foarte importantă cunoașterea drepturilor pe care omul le are, susținerea acestor drepturi fără Însă
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
mai mare libertate și satisfacție În legătură cu propria persoană și cu ceilalți. Apărarea, recunoașterea și revendicarea propriilor drepturi, acceptarea responsabilităților și respectarea nevoilor celorlalți corelate cu dorința de afirmare și pregătirea succesului social sunt componente foarte importante ale sferei creativității. Comportamentul asertiv depinde În mare măsură și de aspectele sinelui social care oferă individului un sens și o semnificație a vieții și conștiința propriei identități. În opinia autorilor Brehm și Kassin(1990, 47 85) conceptul de sine este suma tuturor credințelor individului
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
autoprezentare oferim informații celorlalți, care le vor influența reacțiile. Eileen Gambrill (1984,107) atrage atenția asupra mesajelor pe care le transmitem În autoprezentare prin gesturi, expresii faciale și postură, deci prin comportamentul nonverbal. Și acesta contribuie la realizarea distincției dintre asertiv și non-asertiv. Astfel, contactul vizual, expresia facială, poziția corpului, apariția fizică, gestica mișcările capului, zâmbetul, toate alcătuiesc o structură complet diferită la persoanele care posedă abilitățile necesare, decât la cele la care sunt slab dezvoltate. La abilitățile incluse asertivității, N.
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
se regăsesc În fiecare "punct al sferei" asertivității susținând toate abilitățile componente. Încercând să schițăm o imagine de ansamblu a tuturor acestor repere teoretice, sintetizând opiniile diverșilor autori citați, putem creiona o listă de avantaje ale Însușirii asertivității. A fi asertiv Înseamnă să fii: mai eficient În muncă și mai bun În relațiile cu ceilalți mai relaxat și mai Încrezător În forțele proprii mai deschis comunicării și negocierii mai atent cu nevoile și drepturile celorlalți mai eficient În abordarea situațiilor dificile
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
ca transformarea unei persoane timide Într-o persoană permanent agresivă, egocentrică, ci posibilitatea de a stabili contacte sociale satisfăcătoare (C. Cungi, 1999). Asertivitatea se opune agresivității, dar și comportamentului pasiv. Asertivitatea nu Înseamnă renunțare și nici lipsă de combativitate. Răspunsul asertiv presupune alegere conștientă, decizie clară, flexibilitate, curaj și Încredere În procesul comunicării. Pe măsură ce se conștientizează Într-un grad mai mare pattern-urile proprii de comunicare, se poate analiza opțiunea pentru un comportament asertiv sau non-asertiv (Cornelius Helena, Faire Shoshana, 1996
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
renunțare și nici lipsă de combativitate. Răspunsul asertiv presupune alegere conștientă, decizie clară, flexibilitate, curaj și Încredere În procesul comunicării. Pe măsură ce se conștientizează Într-un grad mai mare pattern-urile proprii de comunicare, se poate analiza opțiunea pentru un comportament asertiv sau non-asertiv (Cornelius Helena, Faire Shoshana, 1996, 93). Asertivitatea nu presupune: COMPORTAMENT AGRESIV COMPORTAMENT PASIV A-i ataca pe ceilalți A câștiga prin impunere cu forța A ignora dorințele celorlalți Pierderea autocontrolului Dorința de a fi permanent pe placul celorlalți
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
cu forța A ignora dorințele celorlalți Pierderea autocontrolului Dorința de a fi permanent pe placul celorlalți Incapacitatea de a spune "nu" Găsirea unor scuze pentru acțiunile Întreprinse Credința că ceilalți au Întotdeauna dreptate Neexprimarea sentimentelor Această paralelă Între comportamentele non asertive realizată de J. Fleming (1998, 14-15) dă posibilitatea evidențierii celei de-a treia opțiuni. Asertivitatea exprimată prin aserțiunea "Eu" contribuie la menținerea poziției și a propriului punct de vedere fără a ataca cealaltă persoană (Cornelius Helena, Faire Shoshana, 1996, 93
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
se axează pe atenuarea manifestărilor anxioase și pe Însușirea comportamentelor de comunicare și punere În valoare a propriei persoane putându se realiza atât in grup cât și individual. Ansamblul de tehnici și strategii ce contribuie la impunerea printr-un comportament asertiv deține atât tehnici specifice asertivității cât și tehnici utilizate În comunicare sau În dezvoltarea empatiei. Acestea diminuează blocajele ce intervin În relaționare și mijlocesc atingerea competenței. Preluând, În scopul structurării asertivității, tehnici ale comunicării se asigură aspectele de corelare dintre
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
la perspectiva interlocutorului, pentru a-i sprijini autodezvăluirea, pentru a-l Încuraja În procesul comunicării și a-l asigura că semnificația mesajului transmis este percepută atât cognitiv cât și emoțional. Instrumentele propuse de Charly Cungi ( 1999, 94 ) pentru a deveni asertiv le include pe cele prezentate anterior, adăugându-se și alte tehnici a căror utilizare trebuie Învățată și antrenată. Acestea sunt: Tehnica "discului zgâriat" care se folosește frecvent În afirmarea de sine și constă În repetarea unei acțiuni ori de câte ori este necesar
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]