455 matches
-
va numi inteligență. Funcționarea corporal-cerebrală asigură, de asemenea, un anumit stil comportamental caracteristic psihismului indivizilor, în sensul a ceea ce la om se va numi temperament. Psihismul uman se formează și se afirmă însă într-un context specific ce presupune limbajul asertiv supraindividual, normele și valorile, instituțiile, practicile sociale și vizarea transcendenței. Dincolo de sinele primitiv, despre care se poate vorbi și la animale, în cazul persoanei umane trebuie să se țină cont de un psihism conștient, în specificul său reflexiv, subiectiv, intențional
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
normele și valorile, instituțiile, practicile sociale și vizarea transcendenței. Dincolo de sinele primitiv, despre care se poate vorbi și la animale, în cazul persoanei umane trebuie să se țină cont de un psihism conștient, în specificul său reflexiv, subiectiv, intențional și asertiv, capabil de libertate și autodeterminare. Psihismul conștient al omului se dimensionează prin asimilarea cunoașterii „teoretice” a lumii, așa cum aceasta e structurată în cadrul socio-culturii în care el există. Tot prin intermediul logosului (al limbajului, al narațiuniiă, subiectul îi caracterizează pe alții (Conform
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
nu se întâlnesc în biologie. Astfel, dacă la individul biologic se poate vorbi deja de un sine (selfă într-un sens special, la persoana umană trebuie să se aibă în vedere psihismul conștient în specificul său reflexiv, subiectiv intențional și asertiv, capabil de libertate, care se manifestă în interiorul logosului și vizează transcendența. La om funcționează limbajul asertiv, argumentativ și critic, nu doar cel comunicativ, prezent și la indivizii biologici. Prin limbaj se pot formula expresii, narațiuni, istorii, evaluări, caracterizări și teorii
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
sine (selfă într-un sens special, la persoana umană trebuie să se aibă în vedere psihismul conștient în specificul său reflexiv, subiectiv intențional și asertiv, capabil de libertate, care se manifestă în interiorul logosului și vizează transcendența. La om funcționează limbajul asertiv, argumentativ și critic, nu doar cel comunicativ, prezent și la indivizii biologici. Prin limbaj se pot formula expresii, narațiuni, istorii, evaluări, caracterizări și teorii asupra realității. Tot acest univers asertiv formulat prin sisteme semiotice diverse, ce au la bază limbajul
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
manifestă în interiorul logosului și vizează transcendența. La om funcționează limbajul asertiv, argumentativ și critic, nu doar cel comunicativ, prezent și la indivizii biologici. Prin limbaj se pot formula expresii, narațiuni, istorii, evaluări, caracterizări și teorii asupra realității. Tot acest univers asertiv formulat prin sisteme semiotice diverse, ce au la bază limbajul natural, se desfășoară la un nivel supra-individual, el persistând dincolo de, și deasupra indivizilor umani, cu psihismul lor conștient, asimilând și îmbogățind această instanță a „logosului”. Capacitatea asertivă a limbajului uman
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Tot acest univers asertiv formulat prin sisteme semiotice diverse, ce au la bază limbajul natural, se desfășoară la un nivel supra-individual, el persistând dincolo de, și deasupra indivizilor umani, cu psihismul lor conștient, asimilând și îmbogățind această instanță a „logosului”. Capacitatea asertivă a limbajului uman joacă, desigur, un rol și la nivelul psihismului conștient al persoanei, care se dimensionează prin asimilarea cunoașterii „teoretice” a lumii, structurată ca și modelele coerente ale realității experimentate, imaginate sau despre care învață prin educație. Tot prin
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
superfactori care, fiecare în parte, au zone polare: introversie/extroversie; nevroticism/stabilitate; psihoticism/superego. Fiecare dintre acești superfactori au o serie de trăsături de bază intercorelate: - psihoticism: agresiv, rece, egocentric, impersonal, impulsiv, antisocial, neempatic, creativ, încăpățânat; - extrovertit: sociabil, vioi, activ, asertiv, căutător de senzații, fără griji, dominant, agitat, aventuros; - nevroticism: anxios, depresiv, vinovat, stimă de sine scăzută, tensionat, irațional, rușinos, afectiv, emoțional. Deși se ancorează adânc în planul biologic, sistemul de trăsături a lui Eysenck nu e doar temperamental, implicând multe
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
1999Ă. La aceștia s-a ajuns pornindu-se tot de la lexic și de corelațiile prin analiză factorială, în tradiția lui Allport și Cattel, prin reducerea celor 35 de variabile. Cei cinci factori, considerați independenți unul de altul, sunt: extroversie (vorbăreț, asertiv, energică; agreabilitate (natural, cooperativ, încrezătoră; conștiinciozitate (ordine, rezonabilitate, demn de încredereă; stabilitate emoțională versus nevroticism (calm, ne-nevrotic, nu se tulbură ușoră; deschidere spre experiență (inteligent, imaginativ, care gândește independentă. Acești cinci factori pot avea valori pozitive sau negative și
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
puțin importante, sau chiar ignorate. 2.10. Psihologia narativă a persoanei Identitatea și realitatea persoanei se manifestă în mediul lumii umane, caracterizată nu doar prin tehnologie - care evoluează contiunuu, preschimbând mediul de existență al oamenilor -, ci și prin limbajul discursiv, asertiv. Persoana umană nu e doar o ființă cu subiectivitate conștientă, ci și o ființă capabilă de discursuri, relatări, narațiuni, de caracterizări și evaluări, realizate cu ajutorul limbajului. Dintotdeauna oamenii s-au descris și caracterizat reciproc, fapt din care a rezultat tradiționala
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
-ului, persoaneiă. Aceasta nu se manifestă doar la TP de tip borderline - la care e inclusă în criteriile de diagnostic -, ci și la cea dependentă (ce nu poate exista fără a fi dirijatăă, la cea evitantă (ce nu poate fi asertivă în raport cu alțiiă, la cea obsesiv-compulsivă (ce are limite difuzeă, la cea histrionică (ce adoptă variate identitățiă, la cea narcisică (ce își construiește o imagine fantezistă despre sineă, la cea schizoidă (ce se resimte ca un „nimeni”Ă ș.a.m.d.
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
corecte celor personale informale; insistă de obicei ca subordonații să adere la regulile și metodele stabilitate de elă. Negativist (Pasiv-Agresivă Contradictoriu (de exemplu, își asumă roluri opuse și schimbătoare în relațiile sociale; este în mod particular dependent, contrazice frecvent, este asertiv și de o independență agresivă; manifestă pică și invidie față de cei mai norocoși; acționează opozându-se manifest sau treptat obstructiv sau intolerant față de ceilalți, exprimând atitudini fie negative, fie incompatibileă. Auto-defetist (Masochistă Deferențial (de exemplu, se distanțează de cei care îl
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
se pot corela în primul rând cu psihoticismul, unul din cei trei superfactori ce se caracterizează prin faptul de a fi: antisocial, rece afectiv, egocentric, impersonal, impulsiv, și parțial cu extroversia caracterizată prin felul de a fi sociabil, vioi, activ, asertiv, căutător de senzații tari. EYSENCK subliniază că înclinația spre comportament dissocial și crimă - care e parțial biologică - e mediată prin intermediul temperamentului, iar între normalitate și psihopatie există un continuum. BLACKBURN (1959Ă a studiat infractorii gravi, care au tulburări de personalitate
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
emoționale ale unor evenimente și experiențe. Se presupune că rețelele neuronale profunde care corelează cogniția cu emoția sunt deficitare. Psihopatul are unele modele comportamentale și atitudinale care au în mod cert o bază cerebrală. Așa sunt: siguranța sa de sine, asertivă și dominatoare, contactul intens ochi în ochi (ca în fascinație, hipnozăă, intuirea vulnerabilității victimei, autocontrolul. Acestea și altele sunt instrumente psiho-neurologice ce-i asigură dominarea, controlul și manipularea altora (HARE, 1998Ă. Au fost incriminate disfuncții ale cortexului frontal-orbital, cortexului medial-temporal
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
varietate de soluții comportamentale. Studiile au relevat faptul că valorile femeilor variază mai puțin de la o societate la alta comparativ cu cele ale bărbaților, precum și că de la o țară la alta, între valorile bărbaților se integrează o dimensiune de la foarte asertivă, competitivă și foarte diferită față de valorile femeilor, la una foarte modestă, preocupantă și asemănătoare cu valorile femeilor. Polul asertiv a fost denumit "masculinitate", iar cel "sensibil", "preocupat" a fost calificat convențional drept "feminitate". Femeile din țările feminine au aceleași valori
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
comparativ cu cele ale bărbaților, precum și că de la o țară la alta, între valorile bărbaților se integrează o dimensiune de la foarte asertivă, competitivă și foarte diferită față de valorile femeilor, la una foarte modestă, preocupantă și asemănătoare cu valorile femeilor. Polul asertiv a fost denumit "masculinitate", iar cel "sensibil", "preocupat" a fost calificat convențional drept "feminitate". Femeile din țările feminine au aceleași valori ale modestiei, disponibilității interpersonale ca și bărbații; în țările masculine, ele sînt mai asertive și competitive, dar nu în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
asemănătoare cu valorile femeilor. Polul asertiv a fost denumit "masculinitate", iar cel "sensibil", "preocupat" a fost calificat convențional drept "feminitate". Femeile din țările feminine au aceleași valori ale modestiei, disponibilității interpersonale ca și bărbații; în țările masculine, ele sînt mai asertive și competitive, dar nu în aceeași măsură ca și bărbații, astfel că în aceste culturi naționale se formează un decalaj între valorile femeilor și cele ale bărbaților. Evitarea incertitudinii tratează problema toleranței unei societăți față de incertitudine și ambiguitate, pentru ca în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
culturile urmăresc realizarea scopurilor sinelui și promovarea competitivității. Culturile masculine pun accentul pe comportamentul tipic masculin și pe diferențierea dintre sexe, iar valorile dominante sînt succesul, banii, competiția, performanța. între rolurile de gen există diferențe vizibile: bărbații "trebuie" să fie asertivi, centrați pe cîștigul material, iar femeile modeste, "la locul lor", tandre și preocupate de calitatea vieții. Accentul este pus, în primul caz, pe echitate, competiție și performanță. Culturile feminine, dimpotrivă, nu accentuează diferența dintre sexe, rolurile de gen sînt mai
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
2001), sînt legate de: tipul de management, modul de rezolvare a conflictului, recompensele valorizate, rețeaua de lucru, interacțiunea interpersonală, motivația de bază. Astfel, tipul de management este mai mult intuitiv, cu preocupare pentru consens în culturile feminine, și mai mult asertiv și autoritar în culturile masculine. Rezolvarea conflictului se realizează prin negociere și compromis în culturile feminine și prin luptă și agresivitate în cele masculine. Recompensele valorizate sînt calitatea vieții în culturile feminine și performanța în culturile masculine, după cum sînt preferate
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
dimensiuni: 1. Conștiința de sine; 2. Auto-cenzurarea; 3. Motivația; 4. Empatia; 5. Relațiile. Steven j. Stein si Howard E. Book se refera la organizarea I.E. sub forma unor domenii, după cum urmează 27: 1. Domeniul intrapersonal: conștiința emoțională de sine, caracterul asertiv, independența, respectul de sine, Împlinirea de sine; 2. Domeniul interpersonal: empatia, responsabilitatea socială, relațiile interpersonale; 3. Domeniul adaptabilității: testarea realității, flexibilitatea, soluționarea problemelor; 4. Domeniul administrării stresului: toleranța la stres, controlul impulsurilor; 5. Domeniul stării generale: optimismul, fericirea. Momentul apariției
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
dimensiuni: 1. Conștiința de sine; 2. Auto-cenzurarea; 3. Motivația; 4. Empatia; 5. Relațiile. Steven j. Stein si Howard E. Book se refera la organizarea I.E. sub forma unor domenii, după cum urmează 27: 1. Domeniul intrapersonal: conștiința emoțională de sine, caracterul asertiv, independența, respectul de sine, Împlinirea de sine; 2. Domeniul interpersonal: empatia, responsabilitatea socială, relațiile interpersonale; 3. Domeniul adaptabilității: testarea realității, flexibilitatea, soluționarea problemelor; 4. Domeniul administrării stresului: toleranța la stres, controlul impulsurilor; 5. Domeniul stării generale: optimismul, fericirea. Momentul apariției
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
în străinătate). COMPONENTA ASISTENȚĂ PSIHOLOGICĂ a avut următoarele obiective: formarea capacității de auto/intercunoaștere; diminuarea conflictelor psihologice; asistarea elevilor aflați în situații de criză (tentativă de suicid, tentative de viol, traumă, situație de examen etc.); dezvoltarea inteligenței emoționale; dezvoltarea comportamentului asertiv. Aceste obiective au fost concretizate prin (enumerare selectivă): realizarea de baze de date cu copiii ai căror părinți sunt plecați în străinătate - proiect „Home Alone” - coordonat de Asociația Alternative Sociale, finanțat de Ambasada Olandei la București; examinare și consiliere psihopedagogică
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
sunt, cu punctele lor tari și punctele lor slabe); conflictele dintre elevi sunt rare și au un grad de agresivitate scăzut și sunt manevrate Înspre rezultate pozitive de către profesor/Învățător (elevii Învață să extragă din conflicte rezultatele pozitive, să comunice asertiv și nu pasiv, agresiv); elevii Își cunosc calitățile și știu să le/se pună În valoare și știu că fiecare dintre ei este valoros și că fiecare poate face ceva cât mai bine dacă se străduiește și este ajutat (ei
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alina Mihaela NICA, Raluca Elena CORDUNIANU, Oana Liliana TIMOFTE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2118]
-
criză etc.); managementul oamenilor (MP - motivarea oamenilor, capacitatea de a oferi feedback-uri pozitive, de a stabili standarde clare pentru o bună performanță, de a sprijini dezvoltarea atât a echipei, cât și a membrilor ei, de a se manifesta empatic, asertiv, de a realiza un echilibru între control și delegarea de autoritate etc.); eficiență interpersonală (Int - mai siguri de ei, mai motivați, dau dovadă de sensibilitate și tact în relațiile cu oamenii, rezolvă conflictele în mod eficace, își păstrează calmul în
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
de dulce.” (Ibidem, p. 199) Vocativul caracterizează numai persoana a II-a și se întrebuințează, de regulă, în propoziții imperative: „Stihii a lumei patru, spuse lui Arald,/Străbateți voi pământul și a lui măruntaie” (Ibidem, p. 94) sau în propoziții asertive exclamative: „O tu umbră pieritoare, cu adâncii, triștii ochi,/Dulci-s ochii umbrei tale - nu le fie de diochi!” (Ibidem, p. 80) Genitivul se caracterizează printr-o serie de deosebiri între persoanele I și a II-a, pe de o
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și la structura lor morfologică, prin realizarea concretă a dezinențelor personale -i, la prezent indicativ, -ă sau -e, în funcție de tipul de flexiune al verbului, la imperativ afirmativ: (tu) cânți/cântă!; străbați/străbate! La nivelul sintactic, indicativul caracterizează verbe-predicat în enunțuri asertive, cu nuclee predicaționale bimembre (cu excepția verbelor impersonale), imperativul instituie nuclee predicaționale monomembre: Eu cânt/Tu cânți etc. - indicativ Cântă! (tu) - imperativ Indicativul nu se diferențiază în funcție de opoziția afirmativ/negativ: Eu (nu) cânt. Tu (nu) cânți. Voi (nu) cântați. Imperativul prezintă
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]