35 matches
-
din Königsberg drept normă morală supremă, presupune o viață superioară reprezentând un comandament al propriei noastre conștiințe, și nu sub porunca și amenințarea unei divinități care judecă și pedepsește (deus irae). Dar, dacă stilul din Critica rațiunii pure este pur asertoric, vibrația lirică răzbate în finalul Criticii rațiunii practice (unde evocă entuziast sublimitatea cerului înstelat alături de cea a legii morale din sufletul său), pentru ca prestigiul unic al poeticului să fie larg prezent, sub o formă decantată, în Critica puterii de judecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
e în același timp și o temă morală: soarta ingrată a unui moderat printre extremiști. E un social-democrat care se crede comunist, ca o antilopă care se amăgește că se poate împrieteni cu leii. Când securistul care îl interoghează declară asertoric: "Dumneavoastră sunteți ori un mare zăpăcit, ori un om periculos" (p. 473), el știe foarte bine că are de-a face cu un zăpăcit, dar satisfacția de a găsi un țap ispășitor (deci o victimă inocentă, o pradă ușoară, pe
Imaginația morală by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9378_a_10703]
-
Ea este importantă pentru cercetătorul de mâine care va descoperii ideile sociale,mentalitățile ”câștigate” într-o perioadă de rap din țara noastră, fenomenele Aceștia suntevoluției/involuției imobiliare și culturale de astăzi. Autorul este un fin analist cu un profund ton asertoric, astfel că în Zicerea de coduri mărturisește cu sinceritate necesitatea împărtășirii experienței sale într-o activitate scriitoriceasca de 35 de ani.Prin revista Casă Lux, Artur Silveștri ajunge deschizător de drum și teoretician de primă mărime a fenomenului imobiliar din
ARTUR SILVESTRI-PSIHOLOG AL SOCIALULUI ŞI FILOSOF AL ISTORIEI ÎN DERULARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364575_a_365904]
-
DE REÎNCOLȚIT PENTRU CĂRȚI CE VOR URMA Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Citind-o pe Carmen Simion în cartea sa de poezie care e raportul unei investigații filozofice și asertorice cu sinele singur, zguduit într-o dragoste neîncetată, în care Romeo și Julieta „zac îmbătrâniți de surâs” și „sunt proscriși în paradis” (pesemne pentru păcatul unei dragoste neadmise la rai...!), citești contexte de viață care tind să condamne resorbirile realității
CARMEN SIMION. METAFORE DE REÎNCOLŢIT PENTRU CĂRŢI CE VOR URMA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363809_a_365138]
-
VIEȚII Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Aplicarea stricto-sensu a noțiunii de rigurozitate în analiza biografiei unei personalități cum este Lucian Bolcaș ar trebui să înlăture congruentele unei creionări afective, asertorice, care se pretează într-un eseu, în favoarea simplității descriptive, dar bazate pe termenii exactității: data, locul, fapta! O astfel de biografie trebuie să se configureze într-o schemă cu punct și virgulă contrapuse oricărei figuri de stil. Aceasta, nu din
LUCIAN BOLCAŞ. PIERDERILE, CA ALTERNATIVĂ CÂŞTIGĂTOARE A VIEŢII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363811_a_365140]
-
existența celor doi poeți au fost hiaturi și imputări urmate de clarificări, de amnistieri și de frenezii reluate, penibilii procurori postumi, în ciuda faptului că părțile s-au împăcat, iar aura lor le-a condus suvenirul în legendă, au administrat acuzări asertorice de la bara unui tribunal inchizitorial, într-un proces care s-a terminat odată cu aceste scrisori publicate acum, la 100 de ani de la trecerea în neființă a celor doi. Gh. Bogdan Duică a făcut un chestionar pentru cursul său universitar la
ROMANUL EPISTOLAR EMINESCU-VERONICA MICLE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1180 din 25 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353870_a_355199]
-
existența celor doi poeți au fost hiaturi și imputări urmate de clarificări, de amnistieri și de frenezii reluate, penibilii procurori postumi, în ciuda faptului că părțile s-au împăcat, iar aura lor le-a condus suvenirul în legendă, au administrat acuzări asertorice de la bara unui tribunal inchizitorial, într-un proces care s-a terminat odată cu aceste scrisori publicate acum, la 100 de ani de la trecerea în neființă a celor doi. Gh. Bogdan Duică a făcut un chestionar pentru cursul său universitar la
VERONICA MICLWE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340343_a_341672]
-
existența celor doi poeți au fost hiaturi și imputări urmate de clarificări, de amnistieri și de frenezii reluate, penibilii procurori postumi, în ciuda faptului că părțile s-au împăcat, iar aura lor le-a condus suvenirul în legendă, au administrat acuzări asertorice de la bara unui tribunal inchizitorial, într-un proces care s-a terminat odată cu aceste scrisori publicate acum, la 100 de ani de la trecerea în neființă a celor doi. Gh. Bogdan Duică a făcut un chestionar pentru cursul său universitar la
VERONICA MICLE-166 DE ANI DE LA NAŞTERE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378460_a_379789]
-
de motive. În fine, tema unei lucrări ar putea fi deosebită de TEZA sa (doctrina pe care o susține). Spre deosebire de cea de-a doua, prima nu avansează un răspuns, ci contribuie la punerea de întrebări: este mai curînd contemplativă decît asertorică. ¶Barthes 1974 [1987]; Beardsley 1958; Bremond 1985; Chatman 1983; van Dijk 1977; Daemmrich & Daemmrich 1986; Ducrot, Todorov 1979 [1996]; Falk 1967; N. Friedman 1975; Frye 1957 [1972]; Prince 1985; Rimmon-Kenan 1985; Wellek, Warren 1949 [1967]; Zholkovsky 1984. tempo [tempo]. Ritmicitatea
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
definitivă, fatal defavorabilă autorului trimis la moarte în acest chip ceremonios. Sunt și împrejurări în care solemnitatea face loc unei judecăți mai directe („nota personală a autorului ne scapă”), dar interpretul revine și, pentru a nu fi bănuit că judecă asertoric, deschide o largă paranteză, elucidând raporturile dintre muzică și poezie. Inutil, paranteza nu salvează mediocritatea poeziei lui Sandu Tzigara-Samurcaș. Concluzia articolului vine tranșant: „Totul e prea compozit și eterogen ca să ducă la o emoție literară oarecare”. Când opera e de
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
din care fiecare cuprinde câte trei momente. Pot fi reprezentate cu dreptul în următoarea tablă: 1. Cantitatea județelor Generale (Communia) (judicium singulare) Particulare ( " commune) Singulare {EminescuOpXIV 395} 2. Calitate Afirmative Negative Infinite 3. Relațiune Categorice Ipotetice Disjunctive [4. ] Modalitate Problematice Asertorice Apodictice Fiindcă împărțeala aceasta pare a diferi în unele privințe, deși neesențiale, de la tehnica logicilor, următoarele prevențiuni contra unei interpretări false nu vor fi fără folos: 1. Logicii spun, cu drept cuvânt, că la întrebuințarea județelor în concluziile rațiunei județele
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
afară de mărime, calitate și relațiune nu mai e nimic ce ar constitui cuprinsul județului), ci ea atinge numai valoarea copulei în raportul ei la cugetare îndecomun. Județe problematice sânt acelea unde afirmarea sau negarea se accepe ca posibilă (după plac). Asertorice unde se consideră ca reale (adevărate), apodictice în care se consideră ca necesare. Astfel cele două județe a căror raport îl constituie județul ipotetic (antecedens și consequens ) și-n a cărora reacție reciprocă consistă momentul disjunctiv (membre ale împărțelei) sânt
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
În exemplul de mai sus teza " Există o justiție perfectă" nu s-au susținut asertotic, ci s-a cugetat numai ca un județ după plac, în privirea căruia e cu putință ca cineva să-l admită, și numai consecvența e asertorică. De aceea asemenea județe pot fi evident false și totuși, luate problematic, să fie condiții a cunoștinței adevărului. Așa bunăoară "Lumea exista, prin întîmplare oarbă" e în județul disjunctiv de semnificație numai problematică, ș-anume ca cineva să admită pentru
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
servește la aflarea celui adevărat. Teză problematică este așadar aceea care exprimă numai posibilitatea logică (care nu-i obiectivă), adică liberul arbitru de-a lăsa să treacă ca admisă o asemenea teză, o accepție prin urmare arbitrară a inteligenței. Cel asertoric predică realitatea sau adevărul logic, precum bunăoară în concluzia rațională ipotetică antecedentul provine în major problematic, în minor asertoric și arată numai că teza e deja combinată cu inteligența după legile acesteia. Teza apodictică își cugetă pe cea asertorică determinată
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
adică liberul arbitru de-a lăsa să treacă ca admisă o asemenea teză, o accepție prin urmare arbitrară a inteligenței. Cel asertoric predică realitatea sau adevărul logic, precum bunăoară în concluzia rațională ipotetică antecedentul provine în major problematic, în minor asertoric și arată numai că teza e deja combinată cu inteligența după legile acesteia. Teza apodictică își cugetă pe cea asertorică determinată și instruită apriori prin aceste legi ale inteligenței și exprimă-n acest mod necesitatea logică. Fiindcă toate se-ncorporează
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Cel asertoric predică realitatea sau adevărul logic, precum bunăoară în concluzia rațională ipotetică antecedentul provine în major problematic, în minor asertoric și arată numai că teza e deja combinată cu inteligența după legile acesteia. Teza apodictică își cugetă pe cea asertorică determinată și instruită apriori prin aceste legi ale inteligenței și exprimă-n acest mod necesitatea logică. Fiindcă toate se-ncorporează numai gradatim cu inteligența, încît mai întîi judecăm ceva problematic, pentru ca apoi s-o admitem asertoric de adevărată, susținînd-o în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
își cugetă pe cea asertorică determinată și instruită apriori prin aceste legi ale inteligenței și exprimă-n acest mod necesitatea logică. Fiindcă toate se-ncorporează numai gradatim cu inteligența, încît mai întîi judecăm ceva problematic, pentru ca apoi s-o admitem asertoric de adevărată, susținînd-o în urma-urmelor ca nedespărțibil legată cu inteligența, adică ca necesar și apodictic, de aceea cele trei funcții ale modalității se pot numi tot atâtea momente ale cugetărei. {EminescuOpXIV 397} DESPRE NOȚIUNILE INTELECTUALE PURE SAU CATEGORII Precum des
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
se găsește P., aceea de a evita repopularea ruinelor vechilor convenții deconstruite cu o nouă eflorescență retorică. Un asemenea impas e sesizat și contracarat cu promptitudine încă din Aduceți verbele printr-o strategie bine calculată. Asumându-și un discurs estetizant- asertoric - prin titluri ca Prefață, Cântec, Elegie, Dialog, precum și prin numeroasele poeme omologate ca simple „teze” -, autoarea pare să se instaleze benevol sub umbrela literarității, pentru ca apoi să degradeze poeticul prin sabotări sistematice: „Supraviețuirea prin simboluri/ prin deprinderi dozate bine gândite
PETREU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288793_a_290122]
-
separat, sub titlul Ion Creangă și lumea în care a trăit (1999), care cuprinde un tablou cronologic comparativ al vieții și al operei scriitorului, așezate în paralel cu evenimentele culturale, literare și socio-politice din epocă. În același spirit al prudenței asertorice este redactată cartea Eminescu și Creangă la Junimea (2002), rod al cercetării arhivelor și al examinării a numeroase studii și articole. Se descrie, într-un reușit tablou de epocă, contextul apariției Junimii și a „Convorbirilor literare” și se urmărește apropierea
PARASCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288688_a_290017]
-
ascultătorul folosesc în exprimările lor propoziții pentru a se înțelege asupra unor stări de fapte [...] În sens logic, enunțurile sunt propoziții ce redau fapte. Numai enunțurile pot fi considerate adevărate sau false. De aceea, ele sunt permanent dependente de exprimări asertorice - adică, de o clasă de acte de vorbire în care propoziția dependentă se folosește în sensul unei susțineri, constatări, împărtășiri etc. (J. Habermas, 1983, pp. 192-193). Dubla dependență (vorbitor/ascultător) a unui enunț reprezintă, de fapt, fundamentul textului jurnalistic, un
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Făcurăm mențiunea sintagmatică „vina falsă” fiindcă toți deținuții politici din vremea regimului comunist, al căror număr total era de ordinul sutelor de mii, au fost, În realitate, nevinovați, fiind condamnați pentru vini inventate de Securitate. Este și convingerea autorului, exprimată asertoric În cartea sa. Torturat În fel și chip, până la pierderea cunoștinței, George Sarry, beneficiind de mare robustețe fizică și de impresionantă tărie de caracter putu rezista eroic pe tot parcursul lungii anchete barbare, Întreprinsă de niște bestii cu epoleți cu
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
august a.c., către revista „Flacăra”: „Stimată redacție... Prin urmare, mi-au fost mâncate 6 (șase) zile lucrătoare de concediu recreativ. Toți factorii de răspundere, În cap cu jurisconsultul, cărora m-am adresat cu suplica și cu argumente susținătoare, au opinat asertoric că n-am deloc dreptate. Dumneavoastră ce credeți și ce spuneți? Aștept răspunsul dumneavoastră prob și pertinent acasă, prin poștă. Nu vreau ca numele meu să fie publicat În presă, nu de alta, ci pentru că nu veți reproduce in extenso
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
care structurează cunoașterea raportului dintre un lucru și propria lui esență sunt judecați modale. Din punct de vedere al modalității, 40 H.Wald, op.citată , p.3 41 H.Wald, op.citată , p. 144-145 30 judecățile sunt de trei feluri: asertorice (formulează logic identificarea lucrului), problematice (structurează logic faptul că noțiunea nu se referă numai la lucrurile reale de același gen ci și la cele posibile) și apodictice (cristalizează în ea dezvăluirea explicită a esenței). Ajunsă la înălțimea judecății apodictice, gândirea
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
începe să se desfășoare în silogism. Așadar, judecățile clasificate după calitatea copulei (afirmative și negative), după cantitatea subiectului (particulare și universale), după natura raportului dintre subiect și predicat (categorice, ipotetice și disjunctive) și după modalitatea raportului dintre subiect și predicat (asertorice, problematice și apodictice), constituie „cele patru trepte logice pe care pășește gândirea în procesul de cunoaștere a lucrurilor. Pe prima treaptă oglindește întâmplătorul, pe a doua comunul și generalul, pe a treia dezvăluie necesarul iar pe a patra însăși esența
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
figurile silogistice sunt determinate de poziția pe oare o ocupă termenul mediu în cele două premise. Un silogism este format din trei judecăți și din trei termeni. Judecățile pot fi afirmative sau negative, universale sau particulare, categorice, ipotetice sau disjunctive, asertorice, problematice sau apodictice, de esență sau de relație, iar termenii, care se repetă fiecare de doua ori pot ocupa diferite poziții: termenul major, care este totdeauna predicatul concluziei, poate fi atât predicatul majorei, cât ș i subiectul ei: termenul minor
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]