35 matches
-
afară de mărime, calitate și relațiune nu mai e nimic ce ar constitui cuprinsul județului), ci ea atinge numai valoarea copulei în raportul ei la cugetare îndecomun. Județe problematice sânt acelea unde afirmarea sau negarea se accepe ca posibilă (după plac). Asertorice unde se consideră ca reale (adevărate), apodictice în care se consideră ca necesare. Astfel cele două județe a căror raport îl constituie județul ipotetic (antecedens și consequens ) și-n a cărora reacție reciprocă consistă momentul disjunctiv (membre ale împărțelei) sânt
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
În exemplul de mai sus teza " Există o justiție perfectă" nu s-au susținut asertotic, ci s-a cugetat numai ca un județ după plac, în privirea căruia e cu putință ca cineva să-l admită, și numai consecvența e asertorică. De aceea asemenea județe pot fi evident false și totuși, luate problematic, să fie condiții a cunoștinței adevărului. Așa bunăoară "Lumea exista, prin întîmplare oarbă" e în județul disjunctiv de semnificație numai problematică, ș-anume ca cineva să admită pentru
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
servește la aflarea celui adevărat. Teză problematică este așadar aceea care exprimă numai posibilitatea logică (care nu-i obiectivă), adică liberul arbitru de-a lăsa să treacă ca admisă o asemenea teză, o accepție prin urmare arbitrară a inteligenței. Cel asertoric predică realitatea sau adevărul logic, precum bunăoară în concluzia rațională ipotetică antecedentul provine în major problematic, în minor asertoric și arată numai că teza e deja combinată cu inteligența după legile acesteia. Teza apodictică își cugetă pe cea asertorică determinată
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
adică liberul arbitru de-a lăsa să treacă ca admisă o asemenea teză, o accepție prin urmare arbitrară a inteligenței. Cel asertoric predică realitatea sau adevărul logic, precum bunăoară în concluzia rațională ipotetică antecedentul provine în major problematic, în minor asertoric și arată numai că teza e deja combinată cu inteligența după legile acesteia. Teza apodictică își cugetă pe cea asertorică determinată și instruită apriori prin aceste legi ale inteligenței și exprimă-n acest mod necesitatea logică. Fiindcă toate se-ncorporează
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Cel asertoric predică realitatea sau adevărul logic, precum bunăoară în concluzia rațională ipotetică antecedentul provine în major problematic, în minor asertoric și arată numai că teza e deja combinată cu inteligența după legile acesteia. Teza apodictică își cugetă pe cea asertorică determinată și instruită apriori prin aceste legi ale inteligenței și exprimă-n acest mod necesitatea logică. Fiindcă toate se-ncorporează numai gradatim cu inteligența, încît mai întîi judecăm ceva problematic, pentru ca apoi s-o admitem asertoric de adevărată, susținînd-o în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
își cugetă pe cea asertorică determinată și instruită apriori prin aceste legi ale inteligenței și exprimă-n acest mod necesitatea logică. Fiindcă toate se-ncorporează numai gradatim cu inteligența, încît mai întîi judecăm ceva problematic, pentru ca apoi s-o admitem asertoric de adevărată, susținînd-o în urma-urmelor ca nedespărțibil legată cu inteligența, adică ca necesar și apodictic, de aceea cele trei funcții ale modalității se pot numi tot atâtea momente ale cugetărei. {EminescuOpXIV 397} DESPRE NOȚIUNILE INTELECTUALE PURE SAU CATEGORII Precum des
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
din Königsberg drept normă morală supremă, presupune o viață superioară reprezentând un comandament al propriei noastre conștiințe, și nu sub porunca și amenințarea unei divinități care judecă și pedepsește (deus irae). Dar, dacă stilul din Critica rațiunii pure este pur asertoric, vibrația lirică răzbate în finalul Criticii rațiunii practice (unde evocă entuziast sublimitatea cerului înstelat alături de cea a legii morale din sufletul său), pentru ca prestigiul unic al poeticului să fie larg prezent, sub o formă decantată, în Critica puterii de judecare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
de motive. În fine, tema unei lucrări ar putea fi deosebită de TEZA sa (doctrina pe care o susține). Spre deosebire de cea de-a doua, prima nu avansează un răspuns, ci contribuie la punerea de întrebări: este mai curînd contemplativă decît asertorică. ¶Barthes 1974 [1987]; Beardsley 1958; Bremond 1985; Chatman 1983; van Dijk 1977; Daemmrich & Daemmrich 1986; Ducrot, Todorov 1979 [1996]; Falk 1967; N. Friedman 1975; Frye 1957 [1972]; Prince 1985; Rimmon-Kenan 1985; Wellek, Warren 1949 [1967]; Zholkovsky 1984. tempo [tempo]. Ritmicitatea
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
separat, sub titlul Ion Creangă și lumea în care a trăit (1999), care cuprinde un tablou cronologic comparativ al vieții și al operei scriitorului, așezate în paralel cu evenimentele culturale, literare și socio-politice din epocă. În același spirit al prudenței asertorice este redactată cartea Eminescu și Creangă la Junimea (2002), rod al cercetării arhivelor și al examinării a numeroase studii și articole. Se descrie, într-un reușit tablou de epocă, contextul apariției Junimii și a „Convorbirilor literare” și se urmărește apropierea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288688_a_290017]
-
iar în ceea ce privește referința, ne izbim de problema vaguității unor termeni, ambiguității enunțurilor ce necesită o dezambiguizare prin atribuire de referenți. După ce clarifică ce înseamnă sensul și semnificația (referința) cuvintelor, termenilor, Frege se ocupă în Sens și semnificație și de propozițiile asertorice. Pentru el, o asemenea propoziție conține un gând, o informație, am putea spune, dar gândul nu constituie semnificația (referința) propoziției, ci sensul ei. Dacă este corectă din punct de vedere sintactic (gramatical și logic), orice propoziție are un sens, dar
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]