79 matches
-
Ilie Leu citește istoria cu Villiers de L'Isle Adam și la Pommeraege ori altceva. Însfârșit din aceste două pricini pleacă cu băiatul în țara nemțească, tocmai la Berlin, care-i mai departe decât Deva. Grâie tinere ciocârlii salcâmi înfloriți. Asfințit splendid: aur topit (16 Mai). Cuconu Ilie Leu acceptă automobile și aeroplane, radiofonie etc. Nu poți fi om mare pentru femeia cu care trăiești. Trunchiuri scurte de răchită, ciumpăvite și tunse: par niște adunări de gnomi. [POLONIA ȘI GERMANIA] Omăt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ceară, De la bot pană la coadă, Tăbărâte mii, grămadă, Și l-au strâns cu meșteșug, Încuiat ca-ntr-un cosciug. Nu ajunge, vreau să zic, Să fii mare cu cel mic, Că puterea se adună Din toți micii împreună. Vocabular: asfințit: apus de soare a prăda: a fura urdiniș: deschizătură într-un stup de albine nerod: prost, neghiob, nătărău norod: multime cu meșteșug: cu pricepere cosciug: sicriu Răspundeți întrebărilor de mai jos: 1. Ce și-a propus șoarecele să facă? 2
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]
-
a procesului de revigorare a lumii își va întemeia familia, acționând așa cum îi stă în fire: ca un războinic biruitor. În balada Dămean și Sîla I(10), monstrul este înfruntat sub aceeași protecție solară: „De la roșu răsărit/ Păn’ la negrul asfințit” (CoșteiBanatul Sârbesc). Ipostaza terifiantă a răului conține aici atribute solare prin ochi - simbol al forței spirituale - și tocmai pe aceia îi va fura Dălea-Dămean: „El tot da și-o omora,/ Ochii negri îi scotea,/ La șeaua sa îi punea,/ Chiar
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
fost părăsită de noua reprezentare. Bogdan sau Delea este cel care propune proba cu caracter voinicesc a întrecerii în alergări, reperabilă la civilizațiile arhaice. Și mai interesantă apare durata: „Ci mai bine să nentrecem/ De la roșu răsărit/ Păn’ la negrul asfințit”. Actele miraculoase de întemeiere a unei grădini pe mare, a unei vii în mlaștină trebuie să se încadreze, după cum știm, în răstimpul dintre apus și răsărit. Intervalul reprezintă un întreg, un ciclu diurn, în cazul baladei lui Bogdan, și de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
vieței acestui furnicar omenesc. Dincolo de oraș, pe al doilea plan, se rădică capricioase dealurile înconjurătoare, acoperite cu vii și livezi, presurate cu monastiri vechi: Galata, Cetățuia, Hlincea, Măgura, care răsar din bogăția frunzișului, albe, sclipitoare, marture vii ale unor timpuri asfințite. Apoi mai departe, tocmai la orizon, se profilează un șir de alte dealuri mult mai mari, aproape cât niște munți, peste care se întinde, cât cuprinzi cu ochii, un codru imens secular, locaș de dihănii sălbatice și izvor nesecat de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
parnasienilor și al simboliștilor. Z. scrie cu precădere despre eros, adunând în jurul lui toate figurile retoricii. În Umbra paradisului (1970), ca și în alte volume, se întâlnesc, din nou, „lunaticii crini” și „candelele muzicale”, „baletul lebedelor pe ape”, „clavirele de unde”, „asfințitul razelor în urne”, „carbonizatele păsări” bacoviene și toate celelalte simboluri de la începutul secolului al XX-lea, într-un discurs lent, țesut mărunt și complicat într-o oarecare măsură de prea multe aluzii. Nevroza simbolistă e întoarsă spre jubilație, în spitalul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290737_a_292066]
-
hărnicie (2); imediat (2); lumină (2); neașteptat (2); niciodată (2); cu noaptea-n cap (2); obositor (2); prea (2); rău (2); tare (2); ziua (2); în zori (2); 7.00 (2); acuma; acuș; adesea; adorm; aici; ajutător; alarmă; antic; apus; asfințit; atent; atunci; de bine; care; chin; cinci; claritate; confuzie; conștiincios; copii triști; copil; cuminte; curiozitate; curînd; departe; deseară; devreme acasă!; dezgust; 5 dimineața; 7 dimineața; 8 dimineața; duzine; existență; familie; fără; fata; femeie; fraged; frumos; grabă; ieri; imposibil; inexorabil; interes
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
acum sub ce formă, Mircea Diaconu a afirmat, joi, la RFI, că "este normală", având în vedere că "are instinctul camerei". "E normală, după părerea mea. Nu cred că l-a crezut cineva că va pleca pe mare, să privească asfințit, răsărit, nori în furtună, în nici un caz asta! E un personaj avid de a fi în fața camerelor, are instinctul camerei, asta însemnând nu camera de televiziune, viața publică, pur și simplu. Pe de altă parte și dacă pleacă pe mare
Diaconu: Statul mai bine îi asigură lui Băsescu o pensie uriașă by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/39085_a_40410]
-
în auz în apa din care sar pești zburători cu rotiri străvezii se primenesc păcatele zilei păsări cu două capete trag fuioare de fum amurginde pe zariște se aude un centaur ciclop tropăind cu copite de nouri margini de timp asfințit fapt de seară nebănuitul fum dăruitor Securea de umbră prin apele somnului curgându-mi alinătoare din tălpi până'n creștet o secure de umbră subțire spintecă fără milă șuvoiul de vise străluminarea lui pieritoare nici un înger n'a stat pavăză
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/14952_a_16277]
-
frumusețe, Cînd ani uimiți abia de poți să-i prinzi Rătăcitor sub luna schimbătoare, Mă-ntreb, azi, ce hazard al soartei oare Făcut-a să mă sperii de oglinzi. Metalică oglindă, ori mascată Oglindă de mahon, înnegurată De-un roșu asfințit ce-a adumbrit |st chip, care privește și-i privit. Sînt nesfîrșite și elementare Și strașnic împlinesc cuvîntul vechi De a spori natura, în perechi Nesățioase, treze și fatale. Această lume vană și incertă O prelungesc în mreaja lor alertă
Poezii de J.L. Borges by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/11961_a_13286]
-
are atît rostul de a îndemna la acoperirea unui gol, cît de a-l constata de pe poziția neputinței. Și totuși, de ce „amurgul” Occidentului, așa cum preferă să scrie Dan C. Mihăilescu? Aici nu e vorba de un „apus”, sau de un „asfințit” (în fond, etimologic vorbind, „occident” înseamnă chiar „apus”, de aceea varianta pleonastică a „amurgului Apusului” e de ocolit), ci de o decădere clară, mare și evidentă. Titlul nu e o metaforă, ci un verdict istoric, de aceea mai nimerită i
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5068_a_6393]
-
s-a spus - nu degeaba cântăm/ în vântul nimicului învinețiți de trezie./ înghețul ne va izbăvi. vom putea lepăda/ morții pe care-i purtăm. până-n zori/ vom fi departe de țărmuri, pe mare./ (peste tot acest decor s-a prăbușit/ asfințitul / trandafir în destrămare)” de la p. 15 și (aproape) oricare din poemele Ieudului fără ieșire distanța valorică e considerabilă. Fără a fi, în această etapă de tatonare, un poet rău, Ioan Es. Pop nu era încă poetul exemplar de mai târziu
Din noaptea timpului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3088_a_4413]
-
amurg șovăielnic licornul sângelui veghează... Aș fi vrut să-ți spun... Numai iubirea poate făgădui... Gând de seară Ultima lectica verde, O felie de pâine uscată, Prima pagină a unui ziar Pe care zace cadavrul Visului înjunghiat... Cititorule, Cu ochi asfințit În firul de iarbă, Astăzi e mâine, Mâinele cerului Premiul I, pentru POEZIILE prezentate la secțiunea creație literară, faza națională a Concursului de Creație ,,Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor”, din cadrul Festivalului Internațional ,,Lucian Blaga”, ediția 6-8
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
amurg șovăielnic licornul sângelui veghează... Aș fi vrut să-ți spun... Numai iubirea poate făgădui... Gând de seară Ultima lectica verde, O felie de pâine uscată, Prima pagină a unui ziar Pe care zace cadavrul Visului înjunghiat... Cititorule, Cu ochi asfințit În firul de iarbă, Astăzi e mâine, Mâinele cerului Premiul I, pentru POEZIILE prezentate la secțiunea creație literară, faza națională a Concursului de Creație ,,Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor”, din cadrul Festivalului Internațional ,,Lucian Blaga”, ediția 6-8
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
amurg șovăielnic licornul sângelui veghează... Aș fi vrut să-ți spun... Numai iubirea poate făgădui... Gând de seară Ultima lectica verde, O felie de pâine uscată, Prima pagină a unui ziar Pe care zace cadavrul Visului înjunghiat... Cititorule, Cu ochi asfințit În firul de iarbă, Astăzi e mâine, Mâinele cerului Premiul I, pentru POEZIILE prezentate la secțiunea creație literară, faza națională a Concursului de Creație ,,Laudă semințelor, celor de față și-n veci tuturor”, din cadrul Festivalului Internațional ,,Lucian Blaga”, ediția 6-8
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
cu păreri de valuri pământul îmbrăcat în grâu. Aripi cu sunet de legendă s-abat înspăimîntate peste râu. Vântul a dat în pădure să rupă crengi și coarne de cerbi. Clopote sau poate sicriile cântă subt iarbă cu miile. [1925] * ASFINȚIT Peste-aceleași arătări și-aceleași case clopot de sear-aud. Și stau în cruce cu o zi sub cer pierdută. Prin ani subt poduri se depărtează ce focuri vechi? ce nouă plută? Printre ziduri ceasul umbrelor mă-ncearcă. Se desface - care poartă
Poezii by Lucian Blaga [Corola-publishinghouse/Imaginative/295565_a_296894]
-
tu asta? {EminescuOpVIII 61} [CELSUS] Pretutindeni a fost așa, așa va fi ș-aici. Un singur lucru v-ar putea ținea până ce deasupra acestei putrejuni va reînvia o auroră nouă, va răsări un cer nou, o nouă credință peste zeii asfințiți - un rival. Și soarta vi-l dă - moartea *. Și poarta pe unde vor curge popoarele asupra Romei. Concede- i totul acestui om simplu. Îndoiește-i lanțul * coroanei lui, împarte pământul cu el, dar lasă-l în pace... Adu-ți aminte
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Domnului, totul se terminase. Am luat-o pe Dimitrov, apoi pe Viitor și ne-am oprit în curtea liceului, de unde porniserăm cu o săptămână în urmă. Nu mi-am luat rămas bun de la nimeni. Am plecat singur spre casă prin asfințitul galben sclipitor, tîrîndu-mi valiza cu greutate. Pe drum, o imagine stranie m-a izbit și mi-a rămas apoi gravată adânc în suflet: era o fundătură cu case vechi, în ruină. La etaj geamurile erau sparte, obloanele albastre atârnau putrede
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
lucru. Atunci cum de mă scoate de bârfitor? Văd, văd: simțiți o poftă teribilă de râs uitându-vă la mine și pariez că vă gândiți dacă nu mi s-ar potrivi cumva versurile astea tâmpite: Și poate că la tristu-mi asfințit Iubirea-mi va surâde-ntr-un sfârșit 81. Ha-ha! izbucni el brusc într-un hohot de râs isteric și începu să tușească. Și ca să vedeți, spuse el răgușit, printre accesele de tuse, ce fel de om e Ganecika: vorbește de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
atâta aparență și și-au rănit ochii într-un real minor. Spațiul oferit de visuri n-are orizont și astfel se întinde el generos unei priviri plecate, spre a nu se mai opri. Cum se dezmărginește lumea într-o simțire asfințită! De-aș fi Dumnezeu, m-aș face orice afară de om. - Ce mare ar fi Isus, dac-ar fi fost mai mizantrop! Față de materie, viața reprezintă un avantaj de intensitate. Tot așa boala față de viață, cu diferența că ne aflăm în
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
culme. Au în ele ceva viu, deși pădurea pare cufundată în somnul de cremene al muntelui. Prin pâcla mișcătoare străbate de-aproape, fără răsunet, ca în puf, un țipăt de buhă. Se face sară deplină; buha s-a închinat cătră asfințit și s-a tupilat în scorbura ei. Nu se mai zărește nici o lumină la apus; s-au stâns în pâclă și cele din urmă zări ale zilei care mai nălucesc în înalt. Altădată, la acel ceas, ar fi putut încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
aramă rămânea distinct și singur și-l auzeau desigur și căprioarele, în țancul nevăzut unde se opriseră. Nu multe zile după întoarcerea lui Nicula Ursake din blândețea văii, au trecut pe deasupra Preluncilor stoluri de dumbrăvenci, fâlfâind și învârtejindu-se cătră asfințit. Și la o zi după ce au trecut acele cârduri de dumbrăvenci, s-a înegurat cerul de nouri posomorâți și a prins a bate o ploaie piezișă, subțire și rece. După douăzeci de ceasuri de curgere, în acea ploaie subțire s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Acea grindin-oțelită înspre Dunăre o mână, Iar în urma lor se-ntinde falnic armia română. Pe când oastea se așează, iată soarele apune, Voind creștetele-nalte ale țării să-ncunune Cu un nimb de biruință; fulger lung încremenit Mărginește munții negri în întregul asfințit, Pîn-ce izvorăsc din veacuri stele una câte una Și din neguri, dintre codri, tremurând s-arată luna: Doamna mărilor ș-a nopții varsă liniște și somn. Lângă cortu-i, unul dintre fiii falnicului Domn, {EminescuOpI 149} Sta zâmbind de-o amintire
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
ar fi Întors zâmbind spre Buni, toate simțurile s-ar fi aflat În alertă, pregătite s-o cântărească, s-o măsoare. Deasupra celor cinci cârlionți ai ei, uscați de permanentul ei proaspăt, de proaspătul vopsit, licărind ca arama Într-un asfințit senin de septembrie, se Încrucișează ultrasunete, semnalele liliecilor, priviri pline de subînțelesuri. Atenție! Filmare cu Încetinitorul! Buni se ridică, mai Întâi se ridică umerii gheboșați, apoi micuța cocoașă care Îi Îndoaie gâtul În față, apoi genunchii tremurători, vezi? vezi vezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
spre bucurie duhovnicească. Te caut Te-ai afundat în umbrele din noapte ... Te caut rătăcind pe lungi poteci, în luna mută cuibărită-n șoapte Și-obscure stele, palide și reci. Trec pașii tăi pe-alei însângerate De visul tău, devreme asfințit Și în sclipiri de gând îndurerate O lacrimă de jar mi-a încolțit. Te caut peste munți și-adânc de mare ... De dorul tău mi-e sufletul rănit; Tânjesc după fierbintea mbrățișare, Petală din fiorul nesfârșit. Te caut prin pădurea
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]