64 matches
-
a lucrurilor reflectate este un merit incontestabil al lui Aristotel. Contribuția sa, însă, nu se reduce doar la atât. El face și următorul pas arată cum lucrurile reflectate se combină între ele. Pe această linie este considerat părintele străbun al asociaționismului. În acest sens, el a explicat și modul în care se combină mental diversele date reflectate, cum acestea corespund unei ordini logice. Astfel, Aristotel a demonstrat cum unele din mișcările corporale pot fi înnăscute, cum, sub influența agenților lumii externe
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
profesionale, atât de teologie, cât și de medicină. Din complementarea celor două direcții a rezultat teoria sa asupra asociației, căreia îi va conferi putere explicativă a vieții sufletești. În cartea sa, Constatări despre om (1749), sunt așezate fundamentele teoretice ale asociaționismului clasic. 1. Izvoarele teoretice Inițial, Hartley a încercat să deducă ordinea după care se produce și evoluează activitatea organică și comportamentală umană din cea care guvernează elementele din lumea fără suflet a fizicii. Numai că, urmând o asemenea învățătură despre
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
revoluționară" renascentistă, pentru a se sintetiza într-o perspectivă distinctă de cunoaștere culturală. Sub "lumina" creației lor, care n-a încetat nici până în prezent să fie foarte aproape de conștiința oamenilor, se află și astăzi multe domenii speciale ale psihologiei. 1. Asociaționismul preformist a lui Charles Bonnet Universul vieții sufletești s-a păstrat în centrul preocupărilor filosofilor și naturaliștilor secolului al XVIII-lea. Aceștia s-au interesat tot mai mult de modul în care are loc reflectarea psihică, de mecanismele implicate, de
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
crescută etc. În cele din urmă a fost nevoit să admită că și la nivelul conștiinței animalelor pot lua naștere judecăți raționale, asemenea celor care se produc la oameni. Un demers care, de fapt, își are punctul de plecare în asociaționismul lui J. Locke, cu deosebirea doar că acesta din urmă n-a suprapus comportamentul omului peste cel al animalelor. Pentru separarea celor două planuri, metoda anecdotică propusă este de departe nesatisfăcătoare și eronată. A mai încercat-o Le Fabre înainte
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
apela la termenii de conștiință, de activitate "spirituală". Termenul de asociație, la care Thorndike face referire reprezintă doar o simplă legătură ce se stabilește între activitatea mentală și cea de mișcare, una realizată într-un spirit mai concret decât în asociaționismul tradițional, ca fiind expresia unei legături dintre mișcarea dezvoltată și o situație experimentală concretă. Este vorba de o asociație căreia pe mai departe, în studiile de acest fel, i se va da denumirea de conexiune, a cărei elaborare urmează un
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
omul fugea de transcendențe și se concentra tot mai mult asupra problemelor ce luau în dezbatere limitele cunoașterii" (s.n.). 58 Ibid., p. 162. 59 Ea este "prima și cea mai elementară dintre științele particulare ale spiritului" și se diferențiază de asociaționism ca "știință explicativă, care, fiind ipotetică potrivit naturii ei, caută să subordoneze simplelor ipoteze realitățile vieții spirituale" (Dilthey, Einleitung..., p. 33). Subliniem încă de aici un aspect asupra căruia vom reveni în cap. III, 4: asociaționismului atomist, care pornește de la
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
și se diferențiază de asociaționism ca "știință explicativă, care, fiind ipotetică potrivit naturii ei, caută să subordoneze simplelor ipoteze realitățile vieții spirituale" (Dilthey, Einleitung..., p. 33). Subliniem încă de aici un aspect asupra căruia vom reveni în cap. III, 4: asociaționismului atomist, care pornește de la legile asociației stabilite de Aristotel (cf. ***, Dicționar enciclopedic de psihiatrie, vol. I, București, Editura Medicală, 1987, sub redacția lui Constantin Gorgos, pp. 308-309), Dilthey îi opune o psihologie de tip holist, care ne ajută să înțelegem
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
voluntare. În efortul de voință necesar soluționării unei probleme, noi oprim, alungăm asociațiile de idei care n-au legătură cu ceea ce studiem, adică intervine un act contrar fenomenului asociativ. Așa cum am arătat când am discutat teoriile lui Pavlov și Thorndike, asociaționismul a avut o influență nefastă asupra concepțiilor pedagogice, supraevaluând rolul repetării mecanice, subestimând problemele dezvoltării gândirii și influența memoriei semantice. 4. Din punctul de vedere al duratei memorării există trei forme de memorie: a. Memoria de foarte scurtă durată constituie
[Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
sa, în 1923. În parlamentul de la Viena îl mai găsim și pe Monseniorul Korosec, liderul Partidului Popular Sloven. Din 1911 îl găsim aici și pe Alcide De Gasperi, deputat de Trentino, unde, de la începutul secolului, dezvoltase un puternic angajament în asociaționismul catolic. Fiind susținut de episcopul de Trento, Monseniorul Celestino Endrici, el a condus din 1905 ziarul La Voce cattolica (devenit în 1906 Il Trentino). În Spania, după eșecul programului Partidului Catolic al lui Alejandro Pidal y Mon între 1881-1882, catolicismul
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
amploare diocezană și interdiocezană. Acest preot deosebit de carismatic 14 propunea o activitate reînnoită care avea să dea naștere în 1969 la Comuniune și Eliberare, o formă nouă de agregație în cadrul Bisericii, în timp ce AC, aflîndu-se în criză, nu mai deținea monopolul asociaționismului catolic. Un exemplu de tensiune între partid și Biserică este dat de problema deschiderii către stînga, politica "centro-sinistra", între 1954 și 1963. Prelați ai Curiei, episcopi s-au ridicat, sprijinindu-se pe curentele de dreapta ale DC, împotriva oricărei evoluții
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
realizare practică a simpatiei, făcând apel, totodată, la cuceririle tehnico-științifice ale timpului. Prin aceasta ea s-a folosit de cele trei condiții ale progresului, devenind, în același timp, un factor al progresului. 1. 6. 2 Cooperația agricolă și partidele politice Asociaționismul și cooperativismul în agricultură, în formă modernă, constituie o apariție socială destul de recentă. Dezvoltarea puternică a acestor curente s-a înregistrat abia în perioada capitalismului modern. Majoritatea precursorilor mișcării cooperatiste moderne consideră sistemul cooperatist un rezultat al sistemelor politice care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
Această diversitate de opinii manifestată în perioada interbelică, precum și frecventa succesiune la guvernare a partidelor țărănesc și liberal, a determinat o permanentă schimbare a legislației în materie de cooperație, fapt care a împiedicat dezvoltarea mișcării cooperatiste în perioada respectivă. Concluzii Asociaționismul și cooperatismul în agricultură sunt curente social-economice apărute în țările din vestul Europei în prima parte a secolului al XIX-lea, din nevoia țăranilor de a depăși împreună unele dificultăți cu care se confruntau, generate, în principal, de dimensiunile reduse
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
agricole cum ar fi: aprovizionarea cu mijloace de producție, prestarea de servicii, vânzarea în comun a produselor vegetale sau zootehnice rezultate din activitatea fermelor individuale. Având această orientare cooperația agricolă urmărește să ajute ferma individuală în activitățile colaterale, în care asociaționismul ar putea dovedi o eficacitate mai mare. Ea nu urmărește să se substituie inițiativei întreprinzătorului agricol individual. Cooperativele agricole engleze tind să ia forma unor cooperative de consum, o explicație a acestui fapt ar fi aceea că în domeniul cooperației
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
fi ideea înființării de asociații agricole. Ideea nu putea fi pusă însă în practică deoarece țărănimea nu era încă liberă, iar aceasta, am văzut că este o condiție de bază pentru libera asociere cooperatistă. O altă categorie de propagatori ai asociaționismului, dar care fac trecerea de la asociaționism la cooperația modernă, de tip capitalist, sunt Ion Ionescu de la Brad. Ion Ghica și P. S. Aurelian. Ion Ghica era un adept al unei reforme sociale care să conducă la îmbunătățirea situației țărănimii, dar respinge
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
Ideea nu putea fi pusă însă în practică deoarece țărănimea nu era încă liberă, iar aceasta, am văzut că este o condiție de bază pentru libera asociere cooperatistă. O altă categorie de propagatori ai asociaționismului, dar care fac trecerea de la asociaționism la cooperația modernă, de tip capitalist, sunt Ion Ionescu de la Brad. Ion Ghica și P. S. Aurelian. Ion Ghica era un adept al unei reforme sociale care să conducă la îmbunătățirea situației țărănimii, dar respinge ideile extremiste care circulau în acele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
în alte țri, scria Ralea în Cele dou Franțe. Psihologii francezi din sec. XVIII: Condillac, LaMettrie, Diderot, Cabanis sau Bonnet, scrie Ralea în lucrarea amintit, suport în cadrul sistemelor lor, influențe variate, unele venite din empirismul lui J. Locke, altele din asociaționismul lui Priestley și Hartley sau din concepția lui Leibniz. Dar, influența masiv este cea a lui Descartes și a concepției materialiste. Sub influența psihologiei franceze, mai ales a lui E. Durkheim și G. Tarde, dar în mod special a lui
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
examinează chestiunea gravării și a turnării caracterelor în forme. ¶ Thomas Reid publică An Enquiry into the Human Mind, on the Principles of Common Sense. Fondează astfel școală scoțiana de filosofie a "simțului comun" (common sense) care se opune empirismului și asociaționismului (conform cărora întreaga cunoaștere umană ar fi dobîndită numai prin experiență) și care susține că filosofia ar trebui să fie o disciplină științifică ce nu se limitează la speculații metafizice. Reid îi contesta pe Locke, Berkeley și Hume. Pentru el
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
sporește ca o jimblă urcă de-aici pe scara din sângele meu scump când te primesc cu mierea din pleoape și pe limbă și te închei sub coaste cu degetul ca bumb. O „regulă” este însă greu de găsit acestui „asociaționism frenetic” care face ca discursul îndrăgostitului să fie în egală măsură și un discurs îndrăgostit de sine însuși, de propriile performanțe, într-un regim al interferențelor susținut cu o tensiune egală pe parcursul celor cinci secvențe ale poemului: text deschis, putând
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
fapt serios erodată prevalează: interesul pentru „ingegno” îl depășește pe cel pentru plasticitatea propriu-zisă, iar atunci poetul „greșește” numai față de punctul de vedere... tradițional. Orice pagină a cărților lui Voronca pune însă la dispoziție un material ilustrând din belșug expansivitatea „asociaționismului”, „beția de imagini”. Acesta a fost, de altminteri, și aspectul cel mai frecvent la apariția fiecărei culegeri din poemele sale, când cu admirație, când cu serioase rezerve. Expresii ca „delir metaforic”, „delir imagistic”, „beția de metaforică”, „uluitor bric-a-brac de vorbe
[Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
că nu a returnat o carte din 1971, adică din timpul fiorilor pubertății cartea la care ne referim fiind, desigur, Tropicul Cancerului!), volumul de debut al lui Henry Miller se articulează și ca o interesantă construcție joyceiană, cu trimiteri la asociaționismul moder nismului tîrziu, la "fluxul conștiinței" și la alternarea faliilor de prezent și trecut. Parisul pare un interval al joncțiunilor ficționale, unde totul e posibil și, mai ales, legitim. Romanul final al acestei configurații tripartite (pentru a nu o numi
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
mai vechi al grupului, Bunny Corcorran, individ mai degrabă rudimentar în comparație cu ceilalți colegi, superficial și antipatic), Henry, liderul incontestabil al echipei, ucide, în plină criză extatică, un fermier. Studenții ascund cadavrul, cu tehnici de "criminali perfecți", însă cumva (prin intermediul unui asociaționism subtil), Bunny află despre crimă și începe să-și șantajeze prietenii. După îndelungi deliberări, tinerii decid să-l elimine și pe Corcorran (devenit periculos), în timpul unei plimbări pe munte (cînd Henry îl împinge într-o prăpastie). Atît șantajul, cît și
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
so incredibly high// Newpaper taxis appear on the shore/ Waiting to take you away/ Climb in the back with your head in the clouds/ And you’re gone”) sunt singurele care instilează ceva din senzuala înălțare la cer de la Iaru. Asociaționismul molecular din poezia acestuia mai implică însă un element, niciodată relevat de critica literară: rezultat, poate, al coincidenței, dar relevant în ordine literară, poemul Aer cu diamante împărtășește mai mult decât o imagine pasageră cu o altă elegie concupiscentă, aparținându
Florin Iaru și nenumăratele sale unelte by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3322_a_4647]
-
Filologie Modernă (Italiană, Istoria artei, Engleză), cu teza (tema dată de Al. Marcu) Realismul în teatrul lui Pirandello (Tiparul Universitar) și, în 1943, Filosofie Psihologie, Pedagogie, Estetică (tema tezei, devenită mai târziu cartea Limbaj și context, era Problema limbajului în asociaționism și în structuralism, și îmi fusese dată («Domnișoară, fiindcă faceți și Filologia, să fie o punte, Limbajul») de Gh. Zapan, care avea un Doctorat la Berlin și era entuziast adept al Gestaltpsychologie-i, dar care pe atunci era „doar” conferențiar, căci
O viață puțin cunoscută - Interviu cu Doamna Prof. univ. dr. doc. Tatiana Slama-Cazacu by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/5724_a_7049]
-
români la elaborarea unei vaste istorii a literaturii universale, tratat despre care s-a vorbit la Congresul AILCO de la Belgrad din 1967. Datorate îndeosebi acumulărilor anterioare, marea lor majoritate depășind, se înțelege, constrângerile unor direcții limitative de felul sursologiei, tematologiei, asociaționismului și paralelismelor accidentale sau nu, lipsite de întemeieri comparatiste. N. M. - Printre studiile ample pe care le-ați întreprins în domeniu, ați remarcat, domnule profesor, prezența universaliștilor români în alte culturi? S. V. - Fără doar și poate! Lectura marilor comparatiști
Despre comparatismul românesc by Nicolae Mareș () [Corola-journal/Journalistic/13853_a_15178]
-
dus în trei zile consecutive!). Fiecare dintre ele este însoțit de un comentariu inteligent, care îl apropie de timpul nostru. Lumea dispărută a etruscilor nu se reconfigurează din lucruri „excepționale", „eroizante", ci din elementele banale ale vieții, prezentate printr-un asociaționism ingenios cu actualitatea (de exemplu, monumentul funerar al unei femei de aproximativ cincizeci de ani, nu e investigat „științific" ori „artistic", cu „savantlîcuri" inutile, în raport cu întreaga istorie etruscă, etc., etc., ci strict uman, încercîndu-se determinarea maladiei ce a răpus-o
România - o perspectivă londoneză by Codrin Liviu Cuțitaru () [Corola-journal/Journalistic/6875_a_8200]