64 matches
-
ignoră total succesiunea cronologică. O permanentă interferare a episoadelor din trecut - din trecutul tânărului scriitor famelic, ghinionist, nevoit să accepte tot felul de îndeletniciri umile - cu scenele din prezentul dramaturgului de colosal succes, devenit "crocodil", cum se autodefinește. Unicul criteriu: asociaționismul, asocierile memo-imaginative, metodă însușită pe parcursul curei psihiatrice la care s-a supus în 1969. Viața tumultuoasă a unui scriitor tumultuos într-o epocă tumultuoasă. nainte ca Fidel Castro să fi luat Cuba în stăpânire, prietena mea Marion și cu mine
Tennessee Williams Memorii by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/7900_a_9225]
-
cum rămâne atunci cu autonomia individuală? Iar dacă respingem ideea unei path dependency (un determinism al trecutului), atunci nu revenim la punctul de plecare al societății moderne, autoinstituită (deci fără fundament transcendental), contractuală? Nu cumva comunitarismul este de fapt un asociaționism? Noțiunea de religie civilă, amintită în secțiunea precedentă, a părut să ofere, cel puțin în Statele Unite (unde, o știm de la Tocqueville, multitudinea de Biserici concurente și angajate în proiecte utilitariste elimină pericolul cezaropapismului ori al dominației unei anumite Biserici asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
în asociațiile agricole din sat. O conceptualizare relevantă pentru tema articolului de față este cea între capital social de tip bridging și bonding, respectiv capitalul social de menținere a coeziunii grupului de apartenență și capitalul social de conectare între grupuri. Asociaționismul, ca apartenență în diverse tipuri de asociații/rețele sociale și deci de participare comunitară, este efectul capitalului social de tip bridging. Țările ex-comuniste înregistrează niveluri scăzute ale capitalului social relațional formalizat (Voicu, 2005a) și mă aștept ca în rural apartenența
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
vezi pe cel menționat mai sus) și le adaugă informații noi, mai recente, și focalizate pe ruralul românesc. Pentru a agrega toți acești itemi legați de participare (din Barometrul Rural 2007, itemul E5) într-un singur factor 27, care reflectă asociaționismul, am rulat o analiză factorială (vezi tabelul 4.5). Existența unui singur factor permite calculul unui indice sumativ din cei opt itemi ai apartenenței (de la E 5-1 la E 5-8), pentru a putea obține o evaluare globală a apartenenței pe
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
a avea o ocupație intelectuală, presupune deja apartenența într-o serie de rețele (școala, mediul profesional, asociațiile profesionale), ceea ce favorizează și intensifică și apartenența în alte tipuri de rețele, cum ar fi cele din cadrul comunității. Aceste rezultate ce indică un asociaționism scăzut al populației din rural, sunt conforme cu ceea ce se întâmplă în alte țări din blocul ex-comunist Paxton (2007) demonstrează cum Europa de Est, ca predictor agregat într-un model de regresie, are efect asupra nivelului de încredere generalizată și de asociaționism
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
asociaționism scăzut al populației din rural, sunt conforme cu ceea ce se întâmplă în alte țări din blocul ex-comunist Paxton (2007) demonstrează cum Europa de Est, ca predictor agregat într-un model de regresie, are efect asupra nivelului de încredere generalizată și de asociaționism. Așadar țările ex-comuniste urmează un model al asociaționismului similar între ele, dar diferit de cel al altor țări (vezi o demonstrare a acestui fapt și în Voicu, 2005b). Putem avea o imagine a apartenenței în rețele sociale și pentru anul
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cu ceea ce se întâmplă în alte țări din blocul ex-comunist Paxton (2007) demonstrează cum Europa de Est, ca predictor agregat într-un model de regresie, are efect asupra nivelului de încredere generalizată și de asociaționism. Așadar țările ex-comuniste urmează un model al asociaționismului similar între ele, dar diferit de cel al altor țări (vezi o demonstrare a acestui fapt și în Voicu, 2005b). Putem avea o imagine a apartenenței în rețele sociale și pentru anul 2002 (itemul ASOC A-M din Eurobarometrul Rural
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
dimensiuni: capitalul social relațional, acțiunea colectivă comunitară și informarea și interesul acestora în legătură cu proiectele ce se desfășoară în sat. Dacă analizăm o primă dimensiune a vieții comunitare, cea legată de capitalul social relațional (încredere generalizată, satisfacția față de viața socială și asociaționism), remarcăm un nivel scăzut de încredere generalizată, și un asociaționism de asemenea scăzut. Ambele variază semnificativ cu gradul de dezvoltare a comunității și cu apartenența la o comunitate care nu a fost cooperativizată. Această observație legată de capitalul social relațional
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
interesul acestora în legătură cu proiectele ce se desfășoară în sat. Dacă analizăm o primă dimensiune a vieții comunitare, cea legată de capitalul social relațional (încredere generalizată, satisfacția față de viața socială și asociaționism), remarcăm un nivel scăzut de încredere generalizată, și un asociaționism de asemenea scăzut. Ambele variază semnificativ cu gradul de dezvoltare a comunității și cu apartenența la o comunitate care nu a fost cooperativizată. Această observație legată de capitalul social relațional scăzut în rural confirmă rezultate similare provenind din alte studii
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
pe de o parte, Rachman și Eysenck, pe de altă parte. Bineînțeles, istoria cognitivismului nu începe în acel moment. Ii putem găsi originea îndepărtată în lucrarea La Philosophie rationaliste a lui Kant (1724-1804) care s-a pronunțat împotriva empirismului și asociaționismului susținând că, dacă ideile noastre apar odată cu experiența, ele nu aparțin în totalitate experienței; altfel spus, ceea ce primează ca sursă pentru cunoștințele noastre este rațiunea și nu senzația. Pentru a înțelege ceea ce se întâmplă, trebuie, deci, să introducem unele „variabile
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
Cugetarea umană, formele și temele sale. Apărută la numai un an după Marele humor, lucrarea despre Conceptul d etotalitate interesează în mod particular, pentru că ni-l dezvăluie și mai limpede pe acel Höffding care nu poate fi de acor cu asociaționismul, dar nici nu era dispus să subscrie fără rezerve la tezele în vogă ale vitalismului. El insistă asupra totalității ca sinteză: "Într-o asemenea totalitate, se vădește o varietate reunită într-un mod specific și, în felul acesta, descoperim aici
by Harald Hőffding [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
care dispun alți membrii ai comunității implicați în aceleași rețele sociale ca și individul de al cărui capital social discutăm. În fine, modul concret de formare a capitalului social sugerat de Coleman constă, pe de o parte, în participare și asociaționism, iar pe de alta, în investirea încrederii în indivizi și instituții și în respectarea normelor sociale. Implicația imediată este legată de rolul capitalului social la nivel macrosocial și de contribuția acestuia la formarea bunului public, la facilitarea dezvoltării sociale. Putnam
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
prietenii. Sudul marchează față de Centru o scădere a activismului social, mai ales sub impactul implicării și al întreținerii unor relații în cadrul asociațiilor de orice tip. În schimb, apare o importanță mai mare a relațiilor cu colegii, practic o „informalizare” a asociaționismului. Estul Europei diferă în mod vizibil. Experiența totalitară mult mai recentă se manifestă din plin. Relațiile sociale formalizate în asociații erau prohibite sau strict politizate și golite de sensul inițial (vezi M. Voicu și B. Voicu, 2003; B. Voicu și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
aici comparația cu Vestul nu este una care să fi favorizat în trecut dezvoltarea unor relații sociale extinse. Efectele se manifestă astăzi prin distanța importantă dintre importanța familiei și cea a prietenilor, prin frecventarea mai redusă a prietenilor și prin asociaționismul mult mai scăzut (conform datelor EVS’99, un vest-european este membru, în medie, în 1,13 asociații altele decât sindicate și partide politice, în timp ce în Europa fostă comunistă același indicator are valoarea 0,41). Urbanizarea este mai redusă, iar societățile
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]