115 matches
-
ecouri elisabetane, până la dezinhibatele ritmuri, desprinse din simbolismul francez, ale versurilor lui Jules Laforgue, de pildă. Nicio sugestie culturală nu era refuzată, întreg semantismul moștenit pe hârtie era convocat la un nou festin artistic, cu o superioară „gastronomie” a spiritului asociaționist, căci, așa cum afirma Eliot în eseurile sale, tradiția însemna pentru el foarte mult, o sursă de texte vizionare, un cernoziom fertil al propriei creații, ca sursă de aluzii fie extrem de rafinate, fie, dimpotrivă, unanim delectabile. Ne poate da de gândit
T.S. Eliot sau aventura poetică totală by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/4252_a_5577]
-
slava, starea și cinstea, ajungând și în hula lumii" (Golescu, 1963: 201). 2. Falansterul de la Scăieni Unul dintre cele mai interesante proiecte sociale care s-au dezvoltat vreodată la noi este reprezentat de falansterul de la Scăieni, o comunitate de tip asociaționist (nființată (n 1935 ș( purt(nd numele oficial de "Soții agronomi". Proiectul este str(ns legat de numele lui Teodor Diamant, fourierist convins, ș( este un moment semnificativ (n istoria g(ndirii sociale rom(nești. Dezavuate de Fourier, colonia societară
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
lui Fourier. (n 1833 publică o broșură intitulată "Aux amis de la libert(, de la justice et de l'ordre" (n care prezenta (ntr-o manieră concisă doctrina fourieristă ș( pe care o distribuia gratuit la locuința sa. Sunt aici criticate aspru sistemele asociaționiste ale lui Saint-Simon ș( Robert Owen ș( se regăsesc principiile pe care le va folosi (ncep(nd cu 1834 la (ntemeierea experienței de la Scăieni. Era de fapt o (ncercare de a demonstra că se poate totuși soluționa eterna dilemă ridicată
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
normale,adică se Încadrează În limitele unei normalități, a unor prescripții enunțate În legi, principii, reguli și indicații didactice. Ele exprimă o concepție, o anumită teorie a instruirii, sinteză și ea a datelor pozitive oferite de diferitele teorii ale Învățării (asociaționiste, reflexiv-conexioniste, configuraționiste, funcționaliste, semiotice, cognitive, operaționale etc.). Asemenea principii Întăresc fundamentul științific pe care sunt elaborate metodele didactice, subliniază Încă o dată caracterul lor obiectiv, dependența cauzală a acestora de anumite legități bio-psihologice și psiho-sociale ori acționale În afara cărora nu poate
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
ale inadaptării școlare și factorii care le explică 107 3. Aspecte psiho-pedagogice privind profilaxia comportamentului deviant al elevilor 115 Partea a II-a Capitolul VI Învățarea. Teorii ale învățării Ă Andrei Cosmovici 121 1. Definiții ale învățării 121 2. Teorii asociaționiste 122 3. Teoria psihogenezei operațiilor intelectuale 126 4. Teoria genetic-cognitivă a lui J. Bruner 126 5. Tipuri de învățare 127 6. Specificul învățării umane 128 Capitolul VII Procese fundamentale într-o învățare elementară Ă Andrei Cosmovici 130 1. Atenția 130
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cazul animalelor superioare. Posibilitățile de experimentare sunt mai vaste, și se presupunea că fenomenul este, oricum, mai simplu. Degajând câteva legi esențiale, ele ar putea înlesni descifrarea învățării specific umane. Au apărut variate moduri de abordare, diferite teorii. 2. Teorii asociaționiste tc "2. Teorii asociaționiste " a. Printre primele cercetări găsim experiențele lui I.P.Pavlov, fiziolog, care, ocupându-se de problemele digestiei, a descoperit reflexele condiționate: „legături temporare între nenumărați stimuli din ambianța animalului, recepționați de receptorii lui, și anumite activități ale
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
de experimentare sunt mai vaste, și se presupunea că fenomenul este, oricum, mai simplu. Degajând câteva legi esențiale, ele ar putea înlesni descifrarea învățării specific umane. Au apărut variate moduri de abordare, diferite teorii. 2. Teorii asociaționiste tc "2. Teorii asociaționiste " a. Printre primele cercetări găsim experiențele lui I.P.Pavlov, fiziolog, care, ocupându-se de problemele digestiei, a descoperit reflexele condiționate: „legături temporare între nenumărați stimuli din ambianța animalului, recepționați de receptorii lui, și anumite activități ale organismului”. Aceste legături se
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Învățarea ar avea la bază, considera Thorndike, formarea de conexiuni în creier, intitulându-și doctrina „conexionism”. Este deci o vădită asemănare între doctrinele celor doi savanți. Ea se explică prin faptul că amândoi au cunoscut în liceu, la filosofie, teoria asociaționistă susținută de filosofii empiriști (atunci H. Spencer în Anglia și H.Taine în Franța). Aceștia explicau dezvoltarea psihică prin asociații (legături stabilite între imagini, între idei). Primii teoreticieni ai învățării n-au făcut decât să caute o demonstrație experimentală a
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
justifică de ce, la exact aceeași situație, unele persoane răspund într-un fel, alții în cu totul alt fel (de exemplu, un gol la un meci de fotbal e apreciat de unii cu entuziasm, iar de alții prin disperare). c. Explicația asociaționistă a învățării, cu toate noile precizări experimentale, a dăunat mentalității pedagogice. Într-adevăr, ea pune accentul pe aspectul mecanic al învățării, pe virtuțile repetiției, proslăvite în Evul Mediu, dar stânjenind interpretările care au subliniat și subliniază necesitatea cultivării gândirii independente
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
singur centru motor, ci de o „sinteză motorie”. Deci, învățarea, chiar într-o formă simplă, antrenează întreaga viață psihică: procesele de cunoaștere (sinteza aferentă), afectivitatea (acceptorul acțiunii), priceperile motorii, voința (sinteza motorie). Se infirmă acum simplismul primelor explicații de inspirație asociaționistă. 3. Teoria psihogenezei operațiilor intelectuale 1 tc "3. Teoria psihogenezei operațiilor intelectuale 1 " Este o teorie pe care o datorăm remarcabilului psiholog elvețian Jean Piaget. Acesta nu s-a ocupat propriu-zis de învățare în ansamblu, ci a descris, pe baza
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
psihice implicate în structura sa de mare complexitate. ÎNTREB|RI:tc "ÎNTREB|RI\:" 1. Ce asemănări și ce deosebiri există între teoria lui I.P. Pavlov și cea a lui E. Thorndike? 2. Ce observații și ce experiențe infirmă simplismul teoriilor asociaționiste? 3. Ce aspecte comune se pot distinge în felul de a concepe învățarea al lui J. Bruner și cel al lui R. Gagné? 4. Care sunt deosebirile între învățarea observată la mamifere și cea specific umană? Capitolul VIItc "Capitolul VII
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
atenție. Kasof a sugerat că atât câmpul larg de atenție, cât și capacitatea de procesare paralelă reprezintă variabile utile compunerii de poezii și zgomotele pot influența aceste variabile. Rezumat Cercetările ce întrebuințează factori perturbatori sonori sunt interpretate din prisma teoriilor asociaționiste, care susțin că asociațiile dintre ideile originale sunt distante. Ideile distante se situează la capătul lanțului asociativ (Mednick, 1962). Primele idei generate în timpul rezolvării de probleme selectate de gândirea divergentă sunt ideile evidente, după epuizarea cărora se recurge la asociații
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
între sistemul de recompensă și comportamentul inovator, original și diversificat (de exemplu, forme noi de comportament)5. Trebuie să evidențiem că studiul a semnalat prezența unei relații cauzale. De obicei, acest termen este evitat deoarece nu e aprobat de studiile asociaționiste; totuși, tipurile de design de cercetare utilizate în cercetările operaționale sunt considerate destul de elocvente pentru stabilirea relațiilor cauzale între variabilele independente (de exemplu, recompensa) și variabilele dependente (de exemplu, comportamentul inovator). O altă calitate a cercetării operaționale constă în metodologia
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
1950; vezi și Runco, 1991), care a deschis drumul, până la cele ce au rezultat din efortul de a rezolva probleme medicale, concepute pe larg (de exemplu, Eysenck, 1993). Alte teorii au evoluat din gestaltism (de exemplu, Wertheimer, 1982), psihologia experimentală asociaționistă tradițională (de pidă, Mednick, 1962), teoria darwinistă (de exemplu, Campbell, 1960; Simonton, 1988, 1995), concepțiile sociopsihologice (de exemplu, Amabile, 1983), concepțiile bazate pe investiție (de pildă, Sternberg și Lubart, 1995) și știința cognitivă modernă (de exemplu, Martindale, 1995). În acest
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
astfel de rol este cât se poate de benefic pentru orice comunitate. Riscul asociat este însă ca echipa t. să nu preia, conștient sau nu, acest rol, inhibând complet orice alt tip de acțiune comunitară sau de manifestare a tendințelor asociaționiste pe plan local. Viitorul: către teleworking și telecommuting Designul unui t. poate varia mult de la o comunitate la alta, în funcție de scopul pe care îl deservește. În comunitățile rurale românești, accentul cade în principal pe accesul la ITC (în cazul t
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
instruirii - era așadar împlinit. Herbart încercase acest lucru la vremea sa, dar absența unor cercetări psihologice consistente îl obligase să umple vidul cu așa-zisa psihologie realistă; dar aceasta, departe de a fi „realistă”, era o simplă fantezie de tip asociaționist. La jumătatea secolului XX, B.F. Skinner încercase să fundamenteze teoria instruirii programate pe o singură teorie a învățării: condiționarea operantă - teorie elaborată de el în prelungirea teoriilor behavioriste și reflexologice clasice despre condiționarea comportamentală. Cele nouă mecanisme de învățare cuprinse
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
declanșa învățarea. Practic, fiecare persoană, scolarizată sau nu, experimentează procesul învățării la diferite niveluri, dar probabil că în zilele noastre nimeni nu învață cu intensitatea și cu viteza necesară pentru a face față complexității lumii moderne. Teoriile învătării: a. teoriile asociaționiste - mai sunt denumite și teorii ale condiționării, presupun o relație de tip stimul-răspuns (S-R); această categorie este cea mai veche și are cei mai mulți adepți, printre cei mai reprezentativi fiind: I.P. Pavlov evidențiază condiționarea clasică în care răspunsurile organismului pot
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
continuu. teoria cibernetică (Skinner, Landa, Zapan) are ca și concept fundamental conceptul de feed-back ca element al autocontrolului și autoreglării. Dintr-o altă perspectivă principalele teorii ale învățării pot fi grupate și în modele. Astfel se poate vorbi despre : modelul asociaționist și al condiționării clasice, în care includem: teoria condiționării clasice și teoria condiționării prin contiguitate ; modelul behaviorist (asociaționist-comportamentist), în care pot fi cuprinse: teoria conexionistă, teoria condiționării operante (Skinner), teoria așteptării sau a behaviorismului intențional (Tolman), teoria mediației, teoria reducerii
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Bruner), teoria organizatorilor învățării verbal-cognitivă, teoria învățării cumulativ-ierarhice ; modelul intergrativist care include: teoria holodinamică asupra învățării, teoria interdependenței proceselor cognitive, dinamice și reactionale, teoria integratorie și deterministă a învățării, teoria învățării depline, teoria interdisciplinară (integrată) a învățării. În concluzie, teoriile asociaționiste sunt explicative, se referă la tipurile simple de învățare, iar teoriile cognitive explică fenomenele de învățare mentală. Asociaționiștii și-au adus o contribuție importantă în studiul comportamentului și au evidențiat importanța învățării anterioare. Teoriile cognitive prin formele superioare de învățare
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
proceselor cognitive, dinamice și reactionale, teoria integratorie și deterministă a învățării, teoria învățării depline, teoria interdisciplinară (integrată) a învățării. În concluzie, teoriile asociaționiste sunt explicative, se referă la tipurile simple de învățare, iar teoriile cognitive explică fenomenele de învățare mentală. Asociaționiștii și-au adus o contribuție importantă în studiul comportamentului și au evidențiat importanța învățării anterioare. Teoriile cognitive prin formele superioare de învățare, au costituit modele matematice, cuprinzând într-o ecuație algebrică elementele caracteristice ale strategiei învățării. Psihologia modernă scoate în
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
plin dinamism. Așa s-a creat, așa trăiește și opera literară. Opera literară e o lume, dar nu haotică, așa cum e viața sufletească, ci simfonică. A o interpreta prin turnarea în tiparele înguste ale vechii psihologii statice, logice, intelectualiste și asociaționiste înseamnă s-o anulăm.” Astfel de considerații sunt numeroase în scrisorile pe care le trimite prietenilor, dovadă că e preocupat mereu de găsirea unei metode proprii de lucru, chiar dacă una aflată sub semnul eclectismului, așa cum o va teoretiza în câteva
MUNTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288285_a_289614]
-
1924, p. 5. 14. Ibidem, p. 6. 15. Titu Maiorescu, Prelegeri de filosofie, Editura Scrisul Românesc, Craiova, 1980, p. 8. 16. Bazându-se pe autori ca J.St. Mill, Maiorescu opune înțelegerii aprioriste a spațiului, timpului sau cauzalității o înțelegere asociaționistă. Citându-l pe Mill, el prezintă dezacordul dintre Kant și criticii apriorismului drept un dezacord dintre cei care „acordă mai mult mobilării primitive a spiritului sau mai mult asocierilor de idei produse prin experiență”. (Prelegeri de filosofie, p. 34.) 17
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
a lucra credința că ești om, în acord cu tine, cu ceilalți, cu Absolutul. Soluția: înapoi la a învăța cu semnificație pentru a fi cu semnificație! Intrinseca legătură între ontologie, gnoseologie și axiologie. Evocarea paideică la V. Fetescu depășește demersul asociaționist de apropiere a imaginilor, simplă acțiune de proximitate. Ea realizează un acord, o fuziune energetică de rezonanță. O simplă întâmplare, ceva din câmpul real, din imediatitate îi prilejuiește autorului - auctor, cel ce pune în act, acție - să redea momente cu
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
o discursivitate care a atras atenția criticii Încă În momentul publicării unor cărți ca Zodiac sau Petre Schlemihl. Scrieri ce recurg În mai mare măsură la forma „clasică” - cel puțin la nivelul versificației -, precum Incantații, nu renunță totuși la tehnica asociaționistă exploatată pînă la exces, cu o virtuozitate de excepție, - iar aceasta rămîne fără Îndoială semnul cel mai constant al adeziunii poetului la programul suprarealist și, În genere, al avangardei, oricîte alte trăsături ale scrisului său l-ar diferenția, Îndeosebi În raport cu
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
C denotatum (Moris) vehicolul semnului (Morris) Bedeutung (Frege) expresie (Hjelmslev) denotație (Russell) representamen (Peirce) extensiune (Carnap) semă (Buyssens) semnificant (Saussure) (cf. și U. Eco, 1988: 39) Într-o perspectivă diacronică îl putem situa pe Ferdinand de Saussure în contextul psihologiei asociaționiste și al sociologiei lui Durkheim (G. Mounin îl considera pe Saussure homme de son époque); de aici definirea semnului ca entitate psihologică (CLG: 85), în timp ce Peirce își devansează epoca prin denunțarea psihologismului (cf. în Scrisori către Lady Welby). În semiotica
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]