115 matches
-
teorii, apoi listăm teoriile majore și, în limita unei minime acceptanțe, unele din teoriile minore întâlnite în literatura de specialitate, dar cu semnificație pentru educație și învățământ. În paranteză, nominalizăm autorii mai cunoscuți, reprezentativi exponenți ai domeniului teoriilor învățării. • Paradigma asociaționistă, condiționare clasică: Teoria condiționării clasice (I.P. Pavlov; J. Konorski); Teoria condiționării prin contiguitate (E. Guthri Teoria condiționării anticipate, simultane și întârziate (G. Gorn; K.R. We F. McSweeny). • Paradigma asociaționistă comportamentistă (behavioristă): Teoria conexionistă (E.L. Thorndike); Teoria condiționării operante/instrumentale (B.F.
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
nominalizăm autorii mai cunoscuți, reprezentativi exponenți ai domeniului teoriilor învățării. • Paradigma asociaționistă, condiționare clasică: Teoria condiționării clasice (I.P. Pavlov; J. Konorski); Teoria condiționării prin contiguitate (E. Guthri Teoria condiționării anticipate, simultane și întârziate (G. Gorn; K.R. We F. McSweeny). • Paradigma asociaționistă comportamentistă (behavioristă): Teoria conexionistă (E.L. Thorndike); Teoria condiționării operante/instrumentale (B.F. Skinner); Teoria condiționării active (S.M. Widrick); Teoria așteptării/behaviorist internațională (E. Tolman) ; Teoria mediației (C.E. Osgood) ; Teoria reducerii sistematice a tensiunii comportamentale (C. Hull); Teoria revizuită a celor doi
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
esența învățării, conținutul, condițiile și bazele ei, adică explică: a) în ce constă învățarea; b) cum se produce; c) de ce depinde; d) prin ce procese se realizează. Din punct de vedere istoric, prima concepție psihologică științifică a învățării este teoria asociaționistă (J. Herbart). Ideea de bază a acestei concepții constă în aceea că orice cunoaștere pornește de la senzații; percepțiile se formează din legarea și contopirea senzațiilor, reprezentările - din legarea și contopirea percepțiilor, noțiunile - din legarea și contopirea reprezentărilor. Bazele teoriilor asociaționiste
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
asociaționistă (J. Herbart). Ideea de bază a acestei concepții constă în aceea că orice cunoaștere pornește de la senzații; percepțiile se formează din legarea și contopirea senzațiilor, reprezentările - din legarea și contopirea percepțiilor, noțiunile - din legarea și contopirea reprezentărilor. Bazele teoriilor asociaționiste se pot formula astfel: 1. esența învățării - însușirea de către om a legăturilor existente între obiecte concrete, însușiri, acțiuni; 2. conținutul învățării - formarea asociațiilor, adică a legăturilor psihologice între elementele experienței senzoriale; 3. condițiile învățării - existența între elemente asociate a unor
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
de instruire prezentată anterior, se caracterizează prin aceea că elevul are de-a face nu cu realitatea însăși, ci cu un model special prelucrat al realității, cu o realitate „artificială” care simplifică prea mult lumea reală, complexă; de aceea concepția asociaționistă s-a dovedit a fi insuficientă pentru realizarea multor aspecte ale învățării. La sfârșitul secolului al XIX-lea, dezvoltarea producției a impus lărgirea sferei învățământului general, dincolo de însușirea formală a cunoștințelor. Învățarea treptată a unor elemente care apoi se acumulează
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
o discursivitate care a atras atenția criticii Încă În momentul publicării unor cărți ca Zodiac sau Petre Schlemihl. Scrieri ce recurg În mai mare măsură la forma „clasică” - cel puțin la nivelul versificației -, precum Incantații, nu renunță totuși la tehnica asociaționistă exploatată pînă la exces, cu o virtuozitate de excepție, - iar aceasta rămîne fără Îndoială semnul cel mai constant al adeziunii poetului la programul suprarealist și, În genere, al avangardei, oricîte alte trăsături ale scrisului său l-ar diferenția, Îndeosebi În raport cu
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
oamenii ce trebuie să-și realizeze sarcinile conform unor restricții determinate sunt mai puțin creativi; 6. orientarea extrinsecă - oamenii ce realizează o sarcină din motive externe sunt mai puțin creativi ( D., Balahur, 1997, pp. 44-46) I 1.2.5. Teoria asociaționistă a creativității Promotorii acestei teorii, J. Maltzmann și S.A.Mednick, consideră creativitatea ca un proces asociativ între elementele date, proces care este dirijat de anumite exigențe sau finalități și în urma cărora apar combinații noi. S. A. Mednick distinge trei tipuri de
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
noi. Conform acestei teorii concentrarea puternică și volumul bogat de cunoștințe diminuează probabilitatea unei soluții creative, o puternică fixare putând bloca această soluție. I 1.2.6. Teoria gestaltistă (configuraționistă) a creativității Teoria a apărut ca o contrareacție la teoria asociaționistă și consideră că demersul creativ nu se desfășoară cu totul aleator și că poate fi explicat doar prin considerearea globală a fenomenului, prin descoperirea întregii sale structuri interne. M. Wertheimer consideră că creativitatea presupune înțelegerea problemei prin intuiție și nu
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
deplină decenzurare, ce îi dă posibilitatea de a emite vis-a-vis de problema în cauză, orice idee, motiv pentru care această metodă se mai numește și „evaluarea amânată” sau „The big Yes!” (metoda marelui Da!); cantitatea crește calitatea, principiu de inspirație asociaționistă conform căruia pentru a ajunge la idei viabile și inedite, este necesară o productivitate ideativă cât mai mare, deoarece orice flux mintal demarează, de regulă, sub o amprentă rutinieră, prozaică. Regulile care determină aceste principii sunt: suspendarea oricărui gen de
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
a lucra credința că ești om, în acord cu tine, cu ceilalți, cu Absolutul. Soluția: înapoi la a învăța cu semnificație pentru a fi cu semnificație! Intrinseca legătură între ontologie, gnoseologie și axiologie. Evocarea paideică la V. Fetescu depășește demersul asociaționist de apropiere a imaginilor, simplă acțiune de proximitate. Ea realizează un acord, o fuziune energetică de rezonanță. O simplă întâmplare, ceva din câmpul real, din imediatitate îi prilejuiește autorului - auctor, cel ce pune în act, acție - să redea momente cu
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
a imaginației și a creativității. Optimizarea procesului de învățământ în conformitate cu noile cuceriri științifice și cu cerințele societății moderne au impus reconsiderări și noi dezvoltări în didactică. Dacă didactica tradițională aborda procesul de predare-învățare pornind de la empirismul filosofic și de la psihologia asociaționistă, mecanismul de însușire a cunoștințelor constând, în esență, în formarea de imagini, despre lucruri și asociațiile între aceste imagini, didactica modernă se bazează pe noile achiziții ale psihologiei moderne (J. Piaget, P. Janet, L.S. Vigotski, R. Gagne), care pun la
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3057]
-
esența învățării, conținutul, condițiile și bazele ei, adică explică: a) în ce constă învățarea; b) cum se produce; c) de ce depinde; d) prin ce procese se realizează. Din punct de vedere istoric, prima concepție psihologică științifică a învățării este teoria asociaționistă (J. Herbart). Ideea de bază a acestei concepții constă în aceea că orice cunoaștere pornește de la senzații; percepțiile se formează din legarea și contopirea senzațiilor, reprezentările - din legarea și contopirea percepțiilor, noțiunile - din legarea și contopirea reprezentărilor. Bazele teoriilor asociaționiste
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
asociaționistă (J. Herbart). Ideea de bază a acestei concepții constă în aceea că orice cunoaștere pornește de la senzații; percepțiile se formează din legarea și contopirea senzațiilor, reprezentările - din legarea și contopirea percepțiilor, noțiunile - din legarea și contopirea reprezentărilor. Bazele teoriilor asociaționiste se pot formula astfel: 1. esența învățării - însușirea de către om a legăturilor existente între obiecte concrete, însușiri, acțiuni; 2. conținutul învățării - formarea asociațiilor, adică a legăturilor psihologice între elementele experienței senzoriale; 3. condițiile învățării - existența între elemente asociate a unor
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
de instruire prezentată anterior, se caracterizează prin aceea că elevul are de-a face nu cu realitatea însăși, ci cu un model special prelucrat al realității, cu o realitate „artificială” care simplifică prea mult lumea reală, complexă; de aceea concepția asociaționistă s-a dovedit a fi insuficientă pentru realizarea multor aspecte ale învățării. La sfârșitul secolului al XIX-lea, dezvoltarea producției a impus lărgirea sferei învățământului general, dincolo de însușirea formală a cunoștințelor. Învățarea treptată a unor elemente care apoi se acumulează
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
descrierea creativității, punând temelia concepției psihanalistice asupra acesteia. Orientarea psihologic-abisală (Sharp 1930, Fairbairn 1938, Lee 1947) consideră că motivația oricărei performanțe culturale își are originea în devierea/deplasarea energiilor libidoului de la scopurile sale primordiale și orientarea spre țeluri superioare. Teoria asociaționist - psihologică (Mednick, Malzman) explică creativitatea ca un proces de transformare a unor elemente asociative în combinații noi care se dovedesc utile într-o formă sau alta. Mednick elaborează un test de asociații, care servește la prognoza creativității și care stabilește
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
a studiilor despre sinestezie s-a situat după Richard Cytowic, între 1860-1930, sinestezia rămânând neexplicată, nu din lipsă de încercări, ci pur și simplu din cauza faptului că psihologia și neurologia acelei perioade erau științe premature (psihologia era dominată de teoriile asociaționiste și conceptul de țesut nervos nu era nici pe departe ajuns la înțelesul de astăzi al unei structuri hipercomplexe). Apariția concepțiilor behavioriste a impus restricții severe privitoare la experiențele introspecționiste, recunoașterea unei vieți psihice interioare devenind un subiect tabu pentru
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
Zorii erei moderne post-medievale Renașterea / 89 1. Reforma gândirii medievale / 89 2. Noua ordine logică a lui Francis Bacon / 92 3. Viața psihică reprezentată geometric Galileo Galilei / 93 4. Dualismul cartezian / 95 5. Monismul lui Baruch Spinoza / 100 6. Empirismul asociaționist al lui John Locke / 104 7. Empirismul lui David Hartley / 106 V. Psihologia Iluminismului secolul al XVIII-lea / 113 1. Asociaționismul preformist al lui Charles Bonnet / 114 2. Senzualismul mașinist al lui La Mettrie / 115 3. Condiția morală a psihicului
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
De aceea, în viața prezentă, corpul copiilor trebuie să se transforme în ceva care să fie bun la tot mai multe lucruri, inclusiv la a-și cunoaște sufletul ca parte a corpului. Această viziune, deja, neagă ideologia scolastică. 6. Empirismul asociaționist al lui John Locke Odată cu apariția noilor relații medievale, schimbate de întărirea drepturilor clasei de mijloc a meșteșugarilor, s-au adunat noi forțe sub drapelul empirismului baconian. Spre sfârșitul secolului al XVII-lea, ideologul distinct al acelei perioade a ajuns
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a evoca doar momentul acestei sfărâmări. 4. Asociația de idei Concepția generală a lui Locke a fost aceea că întreaga conștiință se dezvoltă și se edifică din părticelele de experiență. Aceasta va deveni ulterior un instrument de lucru al psihologiei asociaționiste. Tocmai de aceea, Locke este considerat un precursor al acestei psihologii, deși el n-a adus contribuții propriu-zise spre deosebire de Descartes sau Spinoza, decât aceea de a fi introdus această denumire de "asociație de idei". Totuși, la acea vreme, din punctul
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
interesat tot mai mult de modul în care are loc reflectarea psihică, de mecanismele implicate, de însemnătatea conținutului subiectiv al reflectării ș.a. Unul dintre aceștia a fost biologul elvețian Ch. Bonnet (1720-1793), autorul unei teorii de compromis între tendințele tradiționale asociaționiste și cele subiectivist-mistice ale vremii. În teoria sa, Bonnet a încercat să unifice mai multe cuceriri ale fiziologiei din acea perioadă într-un sistem de gândire autonom și independent de fenomenele din domeniul filosofiei sau al teologiei. În 1755, el
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
corespund legături nervoase, stabilite pe calea circuitelor vibratorii ale nervilor: o concepție care corespunde unei viziuni teoretice (psihologice și fiziologice) apropiate lui Hartley. Totodată, sufletul, la Bonnet, dispune de capacitatea reflectării conștiente, o viziune care îl apropie pe acesta de asociaționiști, de concepția acestora despre aptitudini. Bonnet a avut meritul de a formula ipoteza substratului morfologic nervos al activității psihice. Această problemă a fost abordată mai înainte și de Hartley, la acesta însă ea a fost rezolvată doar în spiritul mecanicii
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
înainte de Darwin se ajunsese la opinia că unele caractere comportamentale sunt moștenite, inclusiv faptul că unele funcții psihice sunt imuabile, pe când altele se schimbă în cursul vieții, se dezvoltă. Mărturie în acest sens sunt o serie de contribuții ale gânditorilor asociaționiști din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea (vezi capitolul anterior), când s-a demonstrat posibilitatea de compunere și descompunere a ideilor. Diferit de aceștia însă, evoluționismul acordă însemnătate crescută condițiilor în care organismul trăiește, existența acestuia încetează să
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
intervenției legilor generale ale biologiei, cea a luptei pentru existență, a selecției caracterelor, propusă de Darwin. Împreună cu Wilhelm Windelband (1848-1915) au încercat să dea un sens și o interpretare neokantiană fenomenelor psihice. După opinia sa, fenomenele psihice interpretate din perspectivă asociaționistă se înscriu pe linia înrudirii dintre psihologie și științele naturii. Este o linie pe care, dacă este urmărită, se ajunge la descoperirea mecanismelor ce stau la baza proceselor psihice, pe care le-a considerat "atomi" ai activității conștiente, și a
by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
căutat în virtutea unui automatism al logicii noastre bivalente să oferim un termen de contrast pentru "descriptiv". Am încercat în acest fel să facem o diferențiere necesară, apelând chiar la termenii folosiți de Dilthey atunci când separă psihologia descriptivă de cea explicativă (asociaționistă), spre a opta pentru cea dintâi. (Tot în context pozitivist trebuie privită și această psihologie descriptivă și comparativă, care în viziunea lui Dilthey constituie fundamentul științelor spiritului 59). Spuneam că lucrurile nu stau chiar așa cum le înfățișează Blaga, căci la
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
vorbind despre "istoricizarea psihologiei": "În reforma psihologică pe care Dilthey o propune, spiritul istoricist orientat către diferențe, nu către asemănări, către stabilirea individualului, nu către aceea a generalului își serbează un nou triumf"143. El combate în acest fel psihologia asociaționistă, dominantă în epocă. Operând cu metodele științelor naturii, aceasta din urmă era explicativă și ipotetică; ea reducea ansamblul psihic la o asociere de funcțiuni, îndepărtându-se de concretețea vieții psihice individuale și stabilind "o mecanică sufletească"144. Totodată, Vianu arată
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]