123 matches
-
Tămâia serilor ce-au ars se face scrum Și vântul suflă versuri pe care nu vreau să le-aud Mărețul frig cuprinde tot cu mantia-i avidă Tăcerea ierbii vitrificată într-a lacului patină. Noiembrie...m-a săgetat privirea ta aspidă Mă lasă-ngândurat aceste zile și norii ce-au să vină. Mai zăbovesc cu mâna printre matele câmpii Sub brume strălucesc cristalele albite-n jar Și fumuri albe, reci, se mai ridică-n vii Noiembrie, apus de toamnă... tipărit în
NOIEMBRIE de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 307 din 03 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Noiembrie.html [Corola-blog/BlogPost/348702_a_350031]
-
Mărchidan Publicat în: Ediția nr. 1281 din 04 iulie 2014 Toate Articolele Autorului acest prieten s-a născut pe lună e un munte de tăcere timpul se ascunde în el ca un diamant ca frumusețea într-un migdal înflorit. Peste aspidă și vasilic cel mai scurt drum până acasă este cea mai simplă întâlnire dintre om și înger când omul își rostește îngerul când îngerul se dă de gol în om. Referință Bibliografică: Portret / Alexandru Mărchidan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
PORTRET de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 by http://confluente.ro/Alexandru_marchidan_1404487936.html [Corola-blog/BlogPost/349163_a_350492]
-
pe noi, din pântec?” „Cărarea cea mai scurtă? Iubiți și veți fi cântec!” „Deci știi a șterge morții pecetea cu penelul?” „Cel ce iubește poartă lui Dumnezeu inelul!” *** A săvârșit zugravul și bolta și absida, sub talpă - vasiliscul, blestemul și aspida, luând privighetorii scris fin ca borangicul, din curcubeu grăunțul ce-nfloare mozaicul. „Și-aici, grăiește magul, votivului icoana: Să fiți de-a pururi tineri! Cum să-ți zidesc Izvana ce-acum îți alăptează - os mușatin - coconul? Din care cântec chipul să
POEME DIN AFARA TURNULUI DE FILDEŞ de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/dumitru_ichim_1496148190.html [Corola-blog/BlogPost/361143_a_362472]
-
mă urmăreau priviri agile Oh !... ce-am iubit... aceea m-a trădat Mă-mpresura cu vorbe gura ta cea dulce Veninul tău ... ce gust de miere - avea Și chipul tău, în mintea mea născând năluce În părul meu, o pasăre aspidă îmi cânta Ce fier trecut-a peste părul meu și m-a ucis Și ochii mei de ce-au orbit în plină zi Ce limpede izvor secat-a-n mine - nchis Și plâng întru-năuntru-mi anii cei pustii Și
SAMSON ŞI DALILA de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Samson_si_dalila.html [Corola-blog/BlogPost/366800_a_368129]
-
trânde sub tăvălug lumi hulește minte calomniază trage șforile tartarul blindat lins de-ai lui slugoi lepădați de târfele babilonului oficiale șerparii în gropi tutelare șerpi cu ochelari umflați în cozi de topor târâturi cu clopoței pe cranii boa constrictor aspide negre verzui vipere H cu scârbos corn burduhoase năpârci la zile festive kilometric maț de șerpi sâsâind strangulează planeta-n lung și-n lat moarte spoite piei năpârlite apoteoza golurilor în falsetul nimicurilor gonflabile în gură fanafaronului pocnesc de otrăvi
RAUL CONSTANTINESCU by http://confluente.ro/articole/raul_constantinescu/canal [Corola-blog/BlogPost/376033_a_377362]
-
inima ta îți spune că nimeni nu mai e lângă ea - dar tu știi că tovărășia adevărată a inimii este înainte - dincolo de bezna pădurii - înainte - unde zărești Piscul - Muntele Primejdios al Zării - iar nu măruntele popasuri de lângă - din preajmă... ...atâtea aspide lingând - bale negre - fața Pământului - și atât de puține călcâie decise - deasupra capului invers triunghiular - al dușmanului frica și scârba sunt scuze - nu fapte nu aștepta Judecata - ci pregătește-te pentru ea ...sunt atâtea de făcut - într-o biată - scurtă
SOLUTIA de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 149 din 29 mai 2011 by http://confluente.ro/Solutia.html [Corola-blog/BlogPost/344167_a_345496]
-
trânde sub tăvălug lumi hulește minte calomniază trage șforile tartarul blindat lins de-ai lui slugoi lepădați de târfele babilonului oficiale șerparii în gropi tutelare șerpi cu ochelari umflați în cozi de topor târâturi cu clopoței pe cranii boa constrictor aspide negre verzui vipere H cu scârbos corn burduhoase năpârci la zile festive kilometric maț de șerpi sâsâind strangulează planeta-n lung și-n lat moarte spoite piei năpârlite apoteoza golurilor în falsetul nimicurilor gonflabile în gură fanafaronului pocnesc de otrăvi
PAINGII DIN RAMĂ de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 by http://confluente.ro/raul_constantinescu_1422975790.html [Corola-blog/BlogPost/376028_a_377357]
-
o creatură monstruoasă, cu trup solzos de șarpe, cu cap de cocoș, coroană pe creastă și cu 4 picioare. În alchimie, vasiliscul simboliza focul devastator, preludiu al transmutației metalelor. Vasiliscul este subiectul multor opere literare românești, precum poezia "Vasiliscul și Aspida" de Șerban Foarță și Andrei Ujică (aceasta a inspirat și piesa omonimă a trupei Phoenix). Aceasta este inspirată de o faimoasă carte medievală tradusă în limba română din grecește, intitulată "Fiziologul", de fapt un bestiar de tip medieval, în care
Vasilisc () [Corola-website/Science/296925_a_298254]
-
fiecare cântec a fost însoțit de proiecții grafice și jocuri de lumini. pe trei ecrane. Au fost compoziții de la Pasărea Colibri, Phoenix, Baniciu, dar și piese noi: variante reorchestrate de la piese vechi, precum “Pasărea Roc...k And Roll”, “Vasiliscul și Aspida”, “Calandrion”, “Eșarfă în dar”, “Dealul cu dor”, “Întoarcerea la Orient”, “Ceasornicarul”, “Pasărea Rock”, “Uciderea Balaurului”, dar și compoziții noi, precum “Praznic, năprasnic”, “Legendă”, “Meșterul Manole”. Pentru partea de bis, s-a revenit cu variante de la “Nuntă”, “Mugur de fluier”, “Andrii
Forma?iile noastre by Dorin MANEA [Corola-journal/Journalistic/83843_a_85168]
-
Am avea nevoie de prea mult timp dacă am parcurge toate cărțile Scripturilor, pentru a arăta unul câte unul diferitele feluri de duhuri necurate, cum sunt arătați de profeți onocentaurii, satirii, sirenele, lamiile, bufnițele, struții, aricii, cum sunt în psalmi aspida și basiliscul, sau cum sunt în Evanghelie leul, balaurul și scorpionul, sau demonii numiți de apostol principi ai lumii acesteia, conducători ai întunecimilor și duhuri ale răului. Nu trebuie să ne închipuim că aceste nume sunt date la întâmplare, ci
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
mitologic bazat pe lucrări ale lui Mircea Eliade, J. G. Frazer și V.I. Propp, care propune o nouă lectură a basmului ca alegorie a unor rituri inițiatice - și Zoosophia - un „dicționar-eseu” în care examinează câteva dintre animalele fabuloase (unicornul, salamandra, aspida, vasiliscul, pasărea Phoenix) asociate unor concepții morale, filosofice sau religioase. Motive și semnificații mito-simbolice în cultura tradițională românească (1989) pornește de la motive mito-folclorice autohtone pentru a defini un model de gândire arhetipală, centrat pe înfruntarea dintre Cosmos și Haos. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288514_a_289843]
-
vătămător, nu are o justificare în sine, ci e numai un pretext care îi prilejuiește omului confruntarea cu sine însuși. Mai explicit este Sfântul Vasile în rândurile care urmează: "Fiarele sunt o dovadă de credință! Ai încredere în Domnul? "Pește aspidă și vasilisc vei păși și vei călca peste leu și peste balauri". Prin credință vei avea puterea să calci peste șerpi și scorpioni. Nu știi, oare, de Pavel? Pe când Pavel aduna găteje, s-a prins o viperă de mâna lui
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
câne, cumanul leopard, rusul vidră, litvanul taur, grecul vulpe, bulgarul bou, românul pisică, sârbul lup, ungurul panteră, germanul zâmbru, osetinul cerb, sasul armăsar, polonul sobol, evreul viezure, albanezul castor, egipteanul țap, săcuiul caie [= gaie = șoim], circazianul bivol, persul cocor, croatul aspidă” ș.a.m.d. <endnote id="(9, p. 152)"/>. În acest text metaforic, românului (În text, vlah) Îi corespunde pisica. Animat de un naționalism desuet astăzi, dar specific celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea, B.P. Hasdeu enumeră
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cântece bisericești sau dangăt de clopote, copilul [evreu] trebuie să-și astupe urechile, altfel aceste sunete Îi poluează sufletul” <endnote id="(682, p. 55)"/>. Acest tip de ființă - demonică, păcătoasă și surdă la predică - era Întruchipată În simbolistica medievală de aspidă, o năpârcă fabuloasă, născută (ca și vasiliscul) din sângele scurs din capul tăiat al Gorgonei Meduza. Alături de alte animale fabuloase, aspida se regăsește În bestiarele alegorice medievale - gen Fiziologul (Physiologus) și Floarea darurilor (Fiore di virtù) - care, din secolul al
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
682, p. 55)"/>. Acest tip de ființă - demonică, păcătoasă și surdă la predică - era Întruchipată În simbolistica medievală de aspidă, o năpârcă fabuloasă, născută (ca și vasiliscul) din sângele scurs din capul tăiat al Gorgonei Meduza. Alături de alte animale fabuloase, aspida se regăsește În bestiarele alegorice medievale - gen Fiziologul (Physiologus) și Floarea darurilor (Fiore di virtù) - care, din secolul al XVII-lea, au fost din belșug traduse În românește și colportate În mediile monahale și preoțești, influențând și tradițiile populare românești
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
fost din belșug traduse În românește și colportate În mediile monahale și preoțești, influențând și tradițiile populare românești <endnote id="(173)"/>. La jumătatea secolului al XVII-lea, Într-o parabolă cuprinsă În Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie, aspida este prezentată ca o „jiganie, de-și seamănă cu șarpele”, care - simbolizând pe „Întunecatul Satana” - Încearcă să corupă pe omul credincios ce „stă pre rugă și vorbește cătră Dumnezeu” <endnote id="(174, p. 251)"/>. În bestiarul redactat de Leonardo da
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
prezentată ca o „jiganie, de-și seamănă cu șarpele”, care - simbolizând pe „Întunecatul Satana” - Încearcă să corupă pe omul credincios ce „stă pre rugă și vorbește cătră Dumnezeu” <endnote id="(174, p. 251)"/>. În bestiarul redactat de Leonardo da Vinci, aspida este o jivină extrem de veninoasă și rău mirositoare, care, În mod aparent paradoxal, are „urechile mari și mai mult o ajută auzul decât văzul” <endnote id="(175, p. 92)"/>. Ca și „evreul imaginar”, acest animal imaginar poate să audă „cuvântul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
rău mirositoare, care, În mod aparent paradoxal, are „urechile mari și mai mult o ajută auzul decât văzul” <endnote id="(175, p. 92)"/>. Ca și „evreul imaginar”, acest animal imaginar poate să audă „cuvântul lui Dumnezeu”, dar nu vrea. Pentru că aspida nu are degete cu care să-și astupe urechile, pe una și-o lipește de pământ, iar pe cealaltă și-o astupă cu coada. Așa apare Într-o naivă reprezentare din catedrala din Chichester și pe o miniatură dintr-un
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o naivă reprezentare din catedrala din Chichester și pe o miniatură dintr-un manuscris englez din 1230 <endnote id="(570)"/>. „Nu Înțelegutul auzului nostru să-l astupăm - scria Coresi În 1580, În colecția sa de predici (Omiliar, XXVI) -, ca și aspida, ce-ș astupă auzul urechilor sale, ci cuvântul lu Dumnezeu cu Înțeles să-l auzim” <endnote id="(176, p. 1873)"/>. Aspida apare cu aceeași simbolistică Într-un psalm În care Dumnezeu este invocat pentru a-i judeca și pedepsi pe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Înțelegutul auzului nostru să-l astupăm - scria Coresi În 1580, În colecția sa de predici (Omiliar, XXVI) -, ca și aspida, ce-ș astupă auzul urechilor sale, ci cuvântul lu Dumnezeu cu Înțeles să-l auzim” <endnote id="(176, p. 1873)"/>. Aspida apare cu aceeași simbolistică Într-un psalm În care Dumnezeu este invocat pentru a-i judeca și pedepsi pe cei păcătoși și nelegiuiți : „Cei fără de lege Își greșesc cărarea de la naștere, iar cei mincinoși rătăcesc din pântecele maicii lor. Veninul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Dumnezeu este invocat pentru a-i judeca și pedepsi pe cei păcătoși și nelegiuiți : „Cei fără de lege Își greșesc cărarea de la naștere, iar cei mincinoși rătăcesc din pântecele maicii lor. Veninul lor este ca veninul șarpelui ; ei sunt ca o aspidă surdă care-și astupă urechile, și care nu aude glasul vrăjitorului, glasul descântătorului dibaci” (Psalmul 58, 4-6). „Glasul descântătorului dibaci” rămânând, În acest caz, inoperant, adevărul trebuia să intre prin ochi, dacă nu putea să intre prin urechi. Conform tradiției
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
surdă care-și astupă urechile, și care nu aude glasul vrăjitorului, glasul descântătorului dibaci” (Psalmul 58, 4-6). „Glasul descântătorului dibaci” rămânând, În acest caz, inoperant, adevărul trebuia să intre prin ochi, dacă nu putea să intre prin urechi. Conform tradiției, aspida era răpusă arătându-i-se descântecul Înscris cu litere aurii pe eșarfe roșii (ambele fiind culori apotropaice) <endnote id="(173)"/>. Pentru a prezenta evreul ca pe o ființă opacă, insensibilă la Învățătura creștină, i s-a pus În seamă - pe lângă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
170. I.C. Chițimia, Folclorul românesc În perspectivă comparată, Editura Minerva, București, 1971. 171. Vasile Bogrea, Pagini istorico-filologice, Editura Dacia, Cluj, 1971. 172. Wilhelm Schwarzfeld, „Acte de netoleranță”, În Analele Societății istorice „Iuliu Barasch”, an III, București, 1889. 173. Vezi capitolul „Aspida - surzenia păcătosului”, la Andrei Oișteanu, Grădina de dincolo. Zoosophia, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1980, pp. 158-163 (ediția a II-a, Editura Polirom, Iași, 2012, pp. 173-179). 174. Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Theodosie, text stabilit de Florica Moisil și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
solide de istorie, geografie și arheologie biblică, precum și depriderea de a întrebuința eficient instrumente de lucru indispensabile cum sunt taxonomiile botanice sau zoologice, concretizate în atlasele și dicționarele de specialitate. Alături de animale fantastice mai mult sau mai puțin cunoscute, precum aspida, inorogul sau pajura, în textele biblice întâlnim uneori vietăți cu nume rare și ciudate, cel mai adesea opace ca semnificație și lipsite pentru vorbitorul obișnuit al limbii române de o relație de desemnare clară și univocă, nume precum aliet, asidă
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
poartă... ”), sonorități blagiene („Se aude rnicornul”), spasme bacoviene („Sunt un fel de Bacovia al șirei spinării. Al sistemului nervos / parasimpatic. Adie plăcerea / Prin sinapse, / Ca zefirul ușor, / Primăvara, / La Pănăstirea Văratic...”), exaltări ale limbajului tipic arghezian („și prin viespi, albini, aspide. Prin venin și miere dulce”), cu învăluiri apoi, „prin hronic de Neculce” sau „cu dulci și vechi... și antice rostiri”, dar și cu inflexiuni ale baladescului sau al parodicului, firește, demonstrând că poartă-n sine toată încărcătura esteticului (și nonesteticului
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]