50 matches
-
resort din cele două țări, în anul 2003/2004 se acordă, pe bază de reciprocitate, până la 5 burse de studii pentru învățământul preuniversitar, până la 6 burse de studii pentru învățământul superior, până la 6 burse de studii pentru învățământul postuniversitar (masterat/aspirantură și doctorat), 5 burse pentru cursuri de vară de limbă, cultură și civilizație și până la 20 de luni/bursă stagii de 3-9 luni fiecare. Pe lângă acestea, cetățenilor români de origine ucraineană li se acordă: până la 15 burse în școli profesionale
Agenda2003-31-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/281311_a_282640]
-
a audia cursurile și de a frecventa o serie de seminarii ținute de romaniștii ruși deveniți celebri în toată lumea - academicianul V.F. Șișmariov, membru-corespondent al Academiei Sovietice, R.A. Budagov (ulterior devenit și el academician), prof. E.A. Referovskaia ș.a. Aflându-mă la aspirantură, în 1944-47, i-am avut, în calitate de conducători științifici, tot pe acad. Șișmariov și prof. Budagov. Profesoara E. A. Referovskaia mi-a fost referent oficial la susținerea tezei mele de candidat, care avea titlul Stilul și limba lui J.J. Rousseau în ,Confesiuni
O problemă vitală - ocrotirea limbii române în Republica Moldova by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/10686_a_12011]
-
Ličge (Belgia), devenind pe urmă un mare filolog-pușkinist, acordând o atenție sporită textologiei structurale. În anul 1947, prof. B.V. Tomaszewski mi-a fost referent oficial la susținerea tezei de candidat. Prin anii '30-'50, anii mei de studenție și de aspirantură, noi am fost lipsiți de posibilitatea de a lua contact cu marii lingviști din străinătate, ca L. Hjelmslev, I. Iordan, R. Jakobson, J. Kurylowicz, A. Martinet, Al. Rosetti, E. Petrovici, V. Pisani, Sever Pop, L. Spitzer ș.a. Totuși, ocolind cortina
O problemă vitală - ocrotirea limbii române în Republica Moldova by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/10686_a_12011]
-
, Leonid (pseudonim al lui Leonid Cornfeld; 1.I.1909, Coșnița-Dubăsari - 27.XI.1957, Chișinău), poet și dramaturg. Este fiul lui Efim Cornfeld. Urmează Tehnicumul Pedagogic din Balta, absolvit în 1930, și Institutul de Literatură „Taras Șevcenko” din Harkov. Susține aspirantura la Institutul de Istorie, Filosofie și Literatură din Leningrad. Va fi profesor, din 1936, la Institutul Pedagogic din Tiraspol. Concomitent, desfășoară o activitate intensă de susținere a intereselor sovietice expansioniste, pe teritoriul Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenești. Primele versuri îi
CORNEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286423_a_287752]
-
să afle de un asemenea eveniment care să îl facă să se simtă răzbunat pentru momentul acela de infinită umilință când, privind la el și fără să îl întrebe nimic, un maestru îi spusese că nu e potrivit nici măcar pentru aspirantură. Mos stătuse în local destul de mult pentru a-l vedea apărând pe Severus. Părea sub influența unor substanțe care îi alterau capacitățile motorii, pentru că se clătina vizibil și rostea vorbe fără sens. Când bătrânul trecuse pe lângă masa lui, cu un
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
, Victor (2.VI.1933, Lipcani, j. Edineț), folclorist. Este fiul Olgăi și al lui Mihail Gațac. A absolvit Facultatea de Litere a Universității de Stat din Chișinău (1955) și a făcut aspirantura la Institutul de Literatură Universală al Academiei Ruse. A fost colaborator științific la secția de folclor a Institutului de Limbă și Literatură al Academiei de Științe din Moldova (1959), iar din 1962, colaborator la Institutul de Literatură Universală „Maxim Gorki
GAŢAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287173_a_288502]
-
, Iulian (27.I.1948, Sofia, j. Soroca), poet, prozator, dramaturg și folclorist. Este fiul Anei și al lui Ion Filip. A absolvit Universitatea Pedagogică „Alecu Russo” din Bălți (1970), făcându-și apoi aspirantura la sectorul de folclor al Secției de etnografie și studiul artelor de la Academia de Științe din Republica Moldova, unde între anii 1974 și 1984 a fost cercetător științific. Din 1990 este șef al Direcției Cultură a Primăriei Chișinău. Debutează cu placheta
FILIP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287000_a_288329]
-
H. urmează Facultatea de Filologie la Universitatea „C. I. Parhon” din București, ca bursieră a statului polon, trecându-și examenul de diplomă în 1956, cu o lucrare de istorie a literaturii române. Angajată ca traducătoare-corespondentă la Agerpres, se înscrie la aspirantură, susținând în 1963 teza de doctorat Literatura română din perioada interbelică. Din 1965 până în 1967 lucrează ca redactor și consilier la Academia Polonă de Științe, funcționând apoi, tot la Varșovia, în redacția Literatura țărilor de democrație populară, ca specialist în
HARASIMOWICZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287412_a_288741]
-
economie, istorie, psihologie etc.), ocuparea posturilor de responsabiliate din administrația universităților de către organizațiile de partid și ale tineretului comunist; suprimarea tradiționalei autonomii universitare (acolo unde aceasta există); diferitele reforme ale cursurilor și titlurilor (În particular, adoptarea sistemului sovietic de doctorat, aspirantura); integrarea Într-un sistem de schimburi internaționale În care locul prioritar revenea Uniunii Sovietice. Ansamblul acestor măsuri au produs efecte variabile de la o țară la alta asupra dezvoltării diferitelor școli de partid. Un rol Însemnat revenea Însă și bazei de
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Superioară de Partid, superior multor școlile regionale. Admiterea studenților se făcea sub recomandarea organizațiilor de Komsomol ale republicilor sau regiunilor; școală fiind unică În Uniunea Sovietică și organizația de Komsomol fiind foarte mare, existau În jur de 15 catedre, o aspirantura (școală doctorala), un centru de cercetări științifice și un total de 200 de profesori, doctori În științe, candidați la doctorat. Școlile republicane sau interregionale, precum Școală Superioară de Partid din Gorki (Nijnâi Novgorod) sau școală din Kiev, de nivel superior
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Ciclul de Învătământ de bază al școlii „Ștefan Gheorghiu” este prelungit la trei ani și Începe un nou ciclu de studii cu durata de un an. La Scoala Superioară de Științe Sociale „A.A. Jdanov” (creată În 1947) se introduce aspirantura (sistemul de doctorat sovietic). Volumul orar al cursurilor sporește și devine stabil, În vreme ce numărul de catedre este fixat la unsprezece. Școală este frecventata de tehnicieni (specialiști), care trebuie „să-și completeze studiile de specialitate cu studii marxiste”: este indicată pentru
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Începînd cu 1965, Academia de Studii Sociale și Politice și de Pregătire a Cadrelor de Conducere În Economie și Administrație. „Mai mulți tovarăși din corpul profesoral s-au Înscris la examene de diferența și la examenul de stat, precum și la aspirantura” (completarea studiilor, obținerea unei diplome de studii superioare, Înscrierea la doctorat). Principala sursă pentru modul de organizare a Învățămîntului de partid Între 1945 și 1955 este un articol aniversar care permite să se stabilească o cronologie comparată: Zina Brîncu (1956
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Afanasie Țurcanu, țărani. A absolvit Școala Medie din Hâncești (1966) și Facultatea de Filologie a Universității de Stat din Chișinău (1971). Lucrează un an în calitate de redactor la Direcția emisiunilor pentru copii a Televiziunii din Chișinău. În 1972 se înscrie la aspirantură la Institutul de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova, unde în 1996 va obține titlul de doctor în filologie cu teza Evoluția poeziei postbelice din Moldova. Între 1975 și 1990 este cercetător științific la Institutul de Limbă și Literatură al Academiei
ŢURCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290306_a_291635]
-
și Gimnaziul CFR la Pașcani (1933-1940), terminat la Chilia, la o școală în limba rusă, și liceul din Ismail (1941-1944). În 1951 a absolvit Facultatea de Istorie și Filologie a Universității de Stat „V. I. Lenin” din Chișinău, continuând cu aspirantura la Institutul de Literatură „Maxim Gorki” al Academiei de Științe din Moscova. Obține titlul de doctor în filologie în 1956 cu lucrarea Viața și activitatea literară a lui Alecu Russo. Lucrează în calitate de cercetător la Institutul de Limbă și Literatură al
VASILENCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290450_a_291779]
-
absolvi în 1970. Concomitent, este student la Universitatea de Arte din Moscova (1969-1971), funcționând ulterior ca secretar literar și pictor-scenograf la Teatrul „A.S. Pușkin” din Chișinău (1972- 1976) și ca pictor-scenograf la Teatrul „Vasile Alecsandri” din Bălți (1978-1979). Își face aspirantura în cadrul Institutului de Artă Dramatică „A.V. Lunacearski” din Moscova (1979-1982). Din 1994 acest „pelerin disperat” (cum îl definește Adrian Dinu Rachieru) are cetățenie română și se stabilește la București. Potrivit mărturisirilor proprii, P. debutează „furtunos” cu versuri prin 1969
PREPELIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289010_a_290339]
-
, Ion (16.I.1929, Ulmu, j. Chișinău - 9.VI.2005, Chișinău), prozator și dramaturg. Este fiul lui Isidor Podoleanu. A absolvit Universitatea Pedagogică „Ion Creangă” din Chișinău (1951). Și-a făcut aspirantura la Institutul de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova (1951-1954). Redactor la „Literatură și artă”, va fi mai târziu director al teatrelor „Luceafărul” (1980-1985) și „A.S. Pușkin” din Chișinău. A colaborat în revistele „Nistru” și „Chipăruș”. Chiar de la prima carte, Din
PODOLEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288860_a_290189]
-
D.D. Roșca, Mihai Ralea, Nicolae Mărgineanu ș.a.). Pe măsură ce legăturile noastre cu Occidentul au devenit tot mai puține, această practică n-a mai putut fi continuată. Și la noi a fost introdus sistemul sovietic, cu toate consecințele de rigoare. A apărut aspirantura, care consta Într-un „sistem de pregătire postuniversitară și academică a viitorilor candidați În științe”. După aspirantură, se obținea titlul de „candidat În științe”, care echivalează cu doctorandul de astăzi. La susținere, lucrarea de doctorat avea obligatoriu doi oponenți, care
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
această practică n-a mai putut fi continuată. Și la noi a fost introdus sistemul sovietic, cu toate consecințele de rigoare. A apărut aspirantura, care consta Într-un „sistem de pregătire postuniversitară și academică a viitorilor candidați În științe”. După aspirantură, se obținea titlul de „candidat În științe”, care echivalează cu doctorandul de astăzi. La susținere, lucrarea de doctorat avea obligatoriu doi oponenți, care aveau (și au În continuare, În sistemul rusesc) rolul procurorilor dintr-un proces. Dacă argumentele acestora În favoarea
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
racoleze ca informatoare. La început îi vorbiseră foarte politicos, apoi începuseră să invoce datoria fiecărui intelectual de a-și sluji patria în toate modurile posibile, iar în final o amenințaseră că nu o vor lăsa să-și susțină teza de aspirantură. Muza nu poate să le povestească decât părinților ei, într-o scrisoare, că urmează să dea un răspuns solicitării. Soljenițîn nu putea renunța la introducerea în roman a imaginii Rusiei celei adevărate, în care nu au pătruns "metastazele" regimului, deja
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
Decretul Nr. 11 din 17 Ianuarie 1950 , privitor la drepturile Întreprinderilor Petrolifere și Miniere de orice fel în legătură cu ocuparea imobilelor în vederea exploatării, explorării, transportului, depozitarii și valorificării substanțelor minerale. Decretul Nr. 13 din 17 Ianuarie 1950 , pentru înființarea și organizarea aspiranturii. Decretul Nr. 14 din 17 Ianuarie 1950 , pentru reglementarea aspiranturii în condițiile speciale. Decretul Nr. 15 din 17 Ianuarie 1950 , pentru organizarea doctoratului. Decretul Nr. 16 din 17 Ianuarie 1950 , pentru acordarea de gospodărire chibzuita Direcțiunilor și Serviciilor de aprovizionare
LEGE nr. 4 din 30 mai 1950 pentru ratificarea decretelor emise de Prezidiul Marii Adunări Naţionale în perioada dela 23 Decemvrie 1949 pînă la 27 Mai 1950. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126331_a_127660]
-
Întreprinderilor Petrolifere și Miniere de orice fel în legătură cu ocuparea imobilelor în vederea exploatării, explorării, transportului, depozitarii și valorificării substanțelor minerale. Decretul Nr. 13 din 17 Ianuarie 1950 , pentru înființarea și organizarea aspiranturii. Decretul Nr. 14 din 17 Ianuarie 1950 , pentru reglementarea aspiranturii în condițiile speciale. Decretul Nr. 15 din 17 Ianuarie 1950 , pentru organizarea doctoratului. Decretul Nr. 16 din 17 Ianuarie 1950 , pentru acordarea de gospodărire chibzuita Direcțiunilor și Serviciilor de aprovizionare, precum și Direcțiunilor generale din Ministerele economice. Decretul Nr. 17 din
LEGE nr. 4 din 30 mai 1950 pentru ratificarea decretelor emise de Prezidiul Marii Adunări Naţionale în perioada dela 23 Decemvrie 1949 pînă la 27 Mai 1950. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126331_a_127660]
-
6 membrii recrutați din localitățile cele mai apropiate masivului muntos respectiv, care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții: - au o ținută morală demnă; - au o condiție fizică și sănătate bune, confirmate prin fișa medicală și avizul medicului sportiv; - au parcurs stagiul de aspirantura de 2 ani prin absolvirea obligatorie a formelor de pregătire SALVAMONT, organizate de Ministerul Tineretului și Sportului prin Federația Română de Alpinism și Escalada și Asociația Națională a Salvatorilor Montani din România; - au îndeplinit probele impuse de baremul de atestare
HOTĂRÎRE Nr. 1.269 din 22 noiembrie 1996 pentru aprobarea Normelor privind prevenirea accidentelor turistice şi organizarea activităţii de salvare în munti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116383_a_117712]
-
titular, prin avansare sau concurs. Articolul 23 Asistenții care au obținut rezultate foarte bune în activitatea didactica și științifică, precum și în munca de educare a tineretului, care au titlul de doctor sau de candidat în științe, ori sînt înscriși la aspirantura și care au gradul didactic de asistent, pot fi propuși de instituția de învățămînt superior pentru avansarea că titulari provizorii în funcția de șef de lucrări sau de lector. Articolul 24 Propunerea de avansare se face de șeful catedrei respective
REGULAMENT din 26 iulie 1958 privind ocuparea funcţiilor didactice în învăţămîntul superior. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128128_a_129457]
-
comisia de examinare va stabili ordinea reușitei la concurs. La medii egale, obținute la probele scrise și orale, comisia va stabili candidatul reușit în raport cu datele personale cuprinse în recomandări sau cele referitoare la nivelul studiilor de bază sau suplimentare (doctorat, aspirantura, cursuri postuniversitare și altele). Pentru funcțiile de bază, de deservire, de întreținere a curățeniei, stabilite de conducătorul unității, concursul va consta dintr-o proba practică. 8. Verificarea lucrărilor se va face în termen de 5 zile de la data concursului și
HOTĂRÂRE nr. 405 din 14 iunie 1991 privind salarizarea personalului din Administraţia naţionala a drumurilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141446_a_142775]
-
cumulativ următoarele condiții: a) are vârstă de cel putin 18 ani; ... b) nu are antecedente penale; ... c) are o stare de sănătate corespunzătoare confirmată prin fișa medicală; ... d) a parcurs formele de pregătire profesională și a efectuat un stagiu de aspirantura, stabilite de Asociația Națională a Salvatorilor Montani din România; ... e) are o conduită demnă și morală; ... f) a promovat examenul de atestare în profesie organizat de Asociația Națională a Salvatorilor Montani din România. ... Articolul 25 (1) Salvatorii montani au obligația
HOTĂRÂRE nr. 77 din 23 ianuarie 2003 privind instituirea unor măsuri pentru prevenirea accidentelor montane şi organizarea activităţii de salvare în munţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/147729_a_149058]