2,363 matches
-
zeul, popularul User, simboliza moartea și învierea ciclică a naturii. Sprijinitorul lui Isis în sfera fertilității și sănătății, pe care grecii îl identificau soarelui dătător de viață. În unele texte e numit și „ființa cea veșnic blândă“, iar simbolul său astral era constelația Orion. Când Osiris ajunge rege terestru, el se ocupa de civilizația lumii învățându-i pe oameni cum să se alimenteze și „să nu se mai războiască între ei“, remarcă Diodor din Sicilia. Veghind la sănătatea oamenilor, Osiris îi
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
în Canaan, scrisul, mulți devenind cronicari la curtea regelui. Vechiul Testament, oferă multe situații și fapte reale. Dorința de a fi în relație cu divinitatea, cu Iahve, s-a înscris în cântări, imnuri, psalmi, idolii păgâni intrând în amintire, iar cele astrale căpătând interpretări laice. în timp religia mozaică devine eminamente monoteistă, închinându-se lui Iahve, lui Dumnezeu. Numeroasele contacte cu alte populații i-au înrâurit. Apar sărbători agrariene, sezoniere dar și Paștele. Preoții erau cunoscătorii legii. Unii abstinenți, alții vizionari, profeți
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Veneția, în 1610, cartea i-a adus celebritate aproape instantanee autorului ei. Pe bună dreptate: nu se întamplă prea des ca într-o singură carte să fie anunțate patru descoperiri astronomice epocale. Câteva apar chiar din pagina de titlu: Mesagerul astral: Dezvăluind marile și minunatele lucruri care se arată privirii oricui, dar în special filosofilor și astronomilor, lucruri minunate observate de Galileo Galilei, patrician florentin și matematician oficial al Universității din Padova, cu ajutorul unei lentile spion construită de curând de acesta
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
instrumentului către republica venețiană. Ca urmare, Galileo Galilei își consolidează poziția la universitate și obține o dublare a salariului. În același an, profesorul de matematică se apucă serios de astronomie, punând la lucru noul instrument. Un an mai târziu, Mesagerul astral se deschide cu afirmația: În acest mic tratat voi prezenta câteva lucruri de mare interes pentru toti cei ce studiază fenomenele naturii.... De mare interes, spun, prin meritul lor intrinsec, prin absoluta noutate, și, în cele din urmă, datorită minunatului
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
datorită minunatului instrument cu ajutorul căruia le-am descoperit. Așa cum am mai spus, Galilei nu este inventatorul telescopului, deși se lăuda cu aceasta pe coperta cărții. Este însă primul savant care îndreaptă o lunetă spre cer. Iar descoperirile anunțate de Mesagerul astral aruncă în aer tot ce se știa până atunci. Este greu de imaginat o revoluție mai radicală, mai completă, decât cea cuprinsă în cele câteva zeci de pagini ale cărții lui Galilei. În 1609, astronomii, fizicienii și oamenii de rând
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
momentului. Am descoperit 4 noi planete pe care nu le-a văzut nimeni, de la începuturile lumii. Și această descoperire ne spune că toate teoriile noastre despre univers sunt greșite, scrie Galilei în cartea lui.. Nu e de mirare ca Mesagerul astral a avut un impact imediat. A devenit clar că Nicolae Copernic avea dreptate: Pământul nu este centrul Universului. O a doua ediție a cărții a fost publicată aproape imediat, la Frankfurt. Și reacția nu s a lăsat așteptată. Unul dintre
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
a cărții a fost publicată aproape imediat, la Frankfurt. Și reacția nu s a lăsat așteptată. Unul dintre primii care au reacționat a fost însuși astronomul și astrologul imperial, Johannes Kepler. În 1610 apare la Florența O discuție cu mesagerul astral. Kepler, deși nu avea telescop, a confirmat descoperirile lui Galilei și a salutat începutul unei noi epoci în astronomie și, probabil (putem spune astăzi), începuturile științei moderne. Pentru afirmațiile sale Galilei a fost judecat de Inchiziție și puțin a lipsit
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
și invocați mai mult, fiind dotați cu puteri și atribute superioare. Între aceștia se evidențiază Anumxe "Anum" și Enlilxe "Enlil", cele două divinități supreme ale panteonului sumerian. Însă de aceeași considerație se bucură și Enkixe "Enki"/Ea, precum și divinitățile triadei astrale (vezi mai jos) și alte câteva divinități. Pentru a exprima divinitatea supremă a lui Anumxe "Anum" și Enlilxe "Enlil", În mediul akkadian au fost inventați doi termeni an¿tu și enlil¿tu, care sunt pentru numele lor ceea ce este il
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
lui Anuxe "Anu"(m), Marduk primește de la zei, pentru meritele sale, toate puterile. În acest caz este totuși vorba despre o poziție „teologică” cu scopuri propagandistice clare, care permite supraviețuirea marilor divinități tradiționale, cum ar fi triada cosmică sau triada astrală. c) Absența autosuficienței și doctrina destinului Divinitatea mesopotamiană nu pare a fi dotată nici cu autosuficiență. Aceasta este negată Încă din momentul În care se acceptă că zeii au avut un Început În timp. Este negată și de afirmația severă
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Anum, Enlilxe "Enlil", B¶lxe "Be>l"et-ilșxe "Be>let-ilș", Ea, Sinxe "Sin", Iștarxe "Iștar", Ninurtaxe "Ninurta" și Nergalxe "Nergal". Între diferitele orânduiri trebuie amintite cele două triade fundamentale: cea cosmică (Anxe "An", Enlilxe "Enlil", Enkixe "Enki"/Ea) și cea astrală (Șamaș, Sinxe "Sin", Inanna/Iștarxe "Iștar"), despre care se va vorbi mai jos. Cele două triade se vor bucura, pretutindeni În Mesopotamia, de cea mai profundă venerație. S-au făcut și Încercări de a reduce numele divinităților minore. La această
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
concepte abstracte. Avem un zeu al cerului, Anxe "An"/Anuxe "Anu"(m), un zeu al fenomenelor atmosferice, Enlilxe "Enlil", un zeu al focului, Ghirruxe "Ghirru" etc. Așa cum s-a mai menționat, mai importanți sunt zeii triadei cosmice și ai celei astrale. Caracterul astral al religiei mesopotamiene iese În evidență În orice epocă și devine prevalent În perioada neobabiloniană (629-539 Î.Hr.) și În etapele următoare. Așa cum se știe, politeismul este o formă de religie relativ tânără, strâns legată de viața agricolă
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Avem un zeu al cerului, Anxe "An"/Anuxe "Anu"(m), un zeu al fenomenelor atmosferice, Enlilxe "Enlil", un zeu al focului, Ghirruxe "Ghirru" etc. Așa cum s-a mai menționat, mai importanți sunt zeii triadei cosmice și ai celei astrale. Caracterul astral al religiei mesopotamiene iese În evidență În orice epocă și devine prevalent În perioada neobabiloniană (629-539 Î.Hr.) și În etapele următoare. Așa cum se știe, politeismul este o formă de religie relativ tânără, strâns legată de viața agricolă și de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Stăpâna/Soția pământului și cerului”); Mah, „Sublima” (pe care semiții o vor numi și B¶lxe "Be>l"et-ilșxe "Be>let-ilș", „Stăpâna zeilor”) și, În sfârșit Ninkixe "Ninki" (feminin de la Enki), „Stăpâna pământului/a subteranului”. 6. Triada astralătc "6. Triada astrală" La fel de importantă și de venerată ca triada cosmică a fost cea astrală, constituită de Utuxe "Utu"/Șamaș, zeul soarelui; de Nannaxe "Nanna"-Su’en/Sinxe "Sin", zeul lunii și de Inanna/Iștarxe "Iștar", zeița stelei Venusxe "Venus". a) Zeul soarelui
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
numi și B¶lxe "Be>l"et-ilșxe "Be>let-ilș", „Stăpâna zeilor”) și, În sfârșit Ninkixe "Ninki" (feminin de la Enki), „Stăpâna pământului/a subteranului”. 6. Triada astralătc "6. Triada astrală" La fel de importantă și de venerată ca triada cosmică a fost cea astrală, constituită de Utuxe "Utu"/Șamaș, zeul soarelui; de Nannaxe "Nanna"-Su’en/Sinxe "Sin", zeul lunii și de Inanna/Iștarxe "Iștar", zeița stelei Venusxe "Venus". a) Zeul soarelui Utuxe "Utu"/Șamaș Utuxe "Utu" și Șamaș Înseamnă „soare” În sumeriană, respectiv
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de Inanna/Iștarxe "Iștar", zeița stelei Venusxe "Venus". a) Zeul soarelui Utuxe "Utu"/Șamaș Utuxe "Utu" și Șamaș Înseamnă „soare” În sumeriană, respectiv În akkadiană. Al doilea termen este pansemitic. Vorbim despre Soarexe "Soare" ca despre prima divinitate a triadei astrale, urmând sistemul nostru curent, care este și cel mesopotamian. Trebuie totuși remarcat faptul că zeul soarelui este declarat de multe ori, dacă nu chiar Întotdeauna, fiu al zeului lunii Nannaxe "Nanna"-Su’en/Sinxe "Sin". Utuxe "Utu"/Șamaș este În
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Zakkur, dedicată lui Elwerxe "Elwer" (El-Merxe "El-Mer", adică „Dumnezeu este Merxe "Mer"”, divinitate mesopotamiană analoagă lui Hadad), dar regele Îi mulțumește În mod special lui Baalxe "Baal" Shaminxe "Baal Shamin" pentru ajutorul primit de la acesta și menționează alte câteva divinități astrale. Din Neirab (În apropiere de Alep) provin două inscripții funerare ale unor preoți cu nume akkadiene (secolele VII-VI Î.Hr.), slujitori ai zeului lunar Saharxe "Sahar", cu menționarea altor divinități astrale mesopotamiene, indiciu important al răspândirii spre vest a
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
primit de la acesta și menționează alte câteva divinități astrale. Din Neirab (În apropiere de Alep) provin două inscripții funerare ale unor preoți cu nume akkadiene (secolele VII-VI Î.Hr.), slujitori ai zeului lunar Saharxe "Sahar", cu menționarea altor divinități astrale mesopotamiene, indiciu important al răspândirii spre vest a cultului lunar de la Harran, din Mesopotamia de Sus. Și la Damasc Îl găsim pe Hadad ca divinitatea poliadă principală, cu un templu al său (cf. 2 Regi 5,18), fiind cinstit cu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cu siguranță la origine un zeu solar prin excelență (numele Înseamnă „soare”), ceilalți doi au dobândit abia Într-o a doua etapă astfel de contații, ca urmare a speculațiilor teologice despre care s-a pomenit, În care a subzistat tendința astrală ce caracterizează, Începând cu această epocă, religiile Orientului preclasic. Pentru mileniul I Î.Hr., unicul izvor neepigrafic este reprezentat de legendara tradiție biblică (2 Cronici 8, 1-6), care atribuie Întemeierea Palmirei regelui Solomon. Aproximativ o mie de inscripții locale cu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
se găsesc În numele teofore, cel puțin până Într-o anumită perioadă, când antroponimia atestă mutația lui Bol În Bel. Identificat cu Zeusxe "Zeus", Bel este o divinitate regală și celestă, creatoare și suverană a universului, Înconjurată de divinități cu trăsături astrale predominante care formează alaiul său. Tocmai aici trebuie văzut travaliul teologic al unui cler care receptase marea tradiție babiloniană, ce nu era străină de influențe elenistice. La fel ca În Mesopotamia, astralizarea a reprezentat, printre altele, un mijloc eficace de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cu care tinde să se identifice. Subzistă diferite elemente care indică un proces de asimilare a lui Allat cu Astartexe "Astarte", o divinitate care, la fel ca prima, are un nume ce Înseamnă prin excelență „zeiță” și ale cărei trăsături astrale ne-au fost semnalate Într-o epocă târzie de izvoare clasice. Atargatisxe "Atargatis", vestita zeiță de la Hierapolis, avea un templu la Palmira (care nu a mai fost găsit), dar cultul său nu se bucura de mare popularitate În ciuda a ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
S-a voit chiar să fie pus În legătură cu Asia Mică și sugestivul și misteriosul disc de la Phaistos, o placă de argilă acoperită pe ambele părți cu semne ideografice, citită totuși ca un fel de carte de astronomie sau de calendar astral legat de ciclurile agriculturii 1. În misterul ce continuă să Învăluie realitatea concretă a insulei, doar iconografia oferă mărturii clare și permite, În parte, reconstruirea vieții religioase a acesteia. Inele mari de aur, sigilii și efigii de sigilii reproduc scene
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ca putere a suflului universal, stăpână a universului În dimensiunea ei cosmică și umană totodată și, după unele documente (Imnul lui Andros v. 171 sq., Imnul lui Kyme v. 55 sq., Apuleius, Metamorfoze, XI, 6, 15, 25), conducătoare a destinului astral, acea Heirmarmène care i se impunea omului din epoca elenistă și imperială ca o forță Întunecată și tiranică, față de ale cărei planuri era constrâns În mod dureros să se supună. Această prerogativă a lui Isisxe "Isis", care se exprimă și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
catarctice, experiența antrenantă a unui contact direct cu zeitatea Într-un cadru de dimensiuni cosmice și asumarea de către inițiat a unor caracteristici solare, exprimate În veșmântul sacru cu care este Îmbrăcat și oferit spre venerare credincioșilor, care evocă un scenariu astral. Zeița la care fac referire misteriile Îi făgăduiește credinciosului reușită și bunăstare pentru viața prezentă și, În calitatea ei de „regină a celor morți”, o ședere fericită În Împărăția infernului, În care se va bucura de vederea ei glorioasă, strălucitoare
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
extatice al cărei beneficiar este un personaj care va fi identificat cu Trismegistos În CH XIII, se articulează o revelație ce are ca scop arătarea originii și naturii divine a omului În ceea ce privește partea lui spirituală (intelectul), În timp ce trupul, supus destinului astral și pasiunilor, constituie un obstacol În atingerea mântuirii, Înțeleasă ca o Întoarcere la izvorul său divin. Al XIII-lea tratat configurează procesul mântuitor În termenii unei experiențe inițiatice: Împrumutând mult din limbajul și din simbolurile misteriilor, În dialogul dintre Trismegistos
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cosmice. Ele pot acționa numai asupra părții iraționale a omului și, prin urmare, la nivel corporal, dar nu ating cu nimic libertatea spirituală a Înțeleptului. Și practicile divinatorii, și profețiile intră În cadrul legăturilor simpatetice Între diferitele regiuni cosmice, În timp ce influența astrală nu este expresia unei voințe conștiente a corpurilor cerești, ci a unei legi naturale ce nu exclude libertatea omului. Vrăjitorul, inserându-se În această urzeală de raporturi, este capabil, cu meșteșugurile lui, să o manipuleze și să o facă să
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]