5 matches
-
ULEIUL DE MĂSLINE Amar: gust caracteristic uleiului obținut din măsline verzi sau în stadiul de pârguială. Poate fi mai mult sau mai puțin plăcut, în funcție de intensitate. Aspru: senzație caracteristică anumitor uleiuri a căror degustare provoacă o reacție chinestezică buco-tactilă de astringență. Castravete: aroma uleiului care se produce în urma unei condiționări ermetice prelungite în mod excesiv, în special în recipiente de tinichea, și care este atribuită formării a 2-6 nonadienal. Copt sau ars: aromă caracteristică a uleiurilor, care provine din încălzirea excesivă
jrc1835as1991 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86985_a_87772]
-
a) califică senzația complexă produsă în gură de o soluție apoasă diluată de produse precum anumite taninuri (de exemplu, taninurile kaki și taninuri ale porumbei); (b) califică proprietatea substanțelor pure sau a amestecurilor care produc această senzație. Substantivul corespunzător este astringență. Aromă (subst.): prin aromă se înțelege ansamblul percepțiilor stimulilor gustativo-olfactivi, tactili, chinestezici care permit unui subiect să identifice un produs alimentar și să stabilească un criteriu, la diferite nivele, favorabil sau defavorabil privind produsul în cauză. Savoare (subst.): (a) senzații
jrc1835as1991 by Guvernul României () [Corola-website/Law/86985_a_87772]
-
mai ridicat în fructele de mărime mai mică. Fertilizările cu P, K sporesc și conținutul în taninuri, în timp ce irigarea sau precipitațiile în cantitate mai mare reduc acest conținut. Nuanța slab acidă-acrișoară a gustului taninos se datorează grupărilor carboxilice libere, în timp ce astringența aparține mai ales compușilor fenolici cu moleculă mai mică (oligomeri-dimeri). Taninurile cu masă moleculară mai mare și grad ridicat de condensare, care se formează pe măsura maturării fructelor nu mai determină, datorită solubilității tot mai reduse, aceeași intensitate a gustului
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
dăunători) morfologia și structura suprafeței, luciu/acoperire cu pruină sau strat de ceară; Textura (mere, pere, sâmburoase = drupacee): fermitate/tărie (mazăre, fasole, fasole lima); elasticitate, frăgezime, crocanță (la toate fructele și majoritatea legumelor); suculență (fructe); duritate/fibrozitate; Aromă (gust, miros): astringență, conținut în substanțe fenolice (gutui, prune, mere); acreală (aciditatea) dulceață; amăreală; aromă (compuși volatili); lipsa gustului și mirosului; Valoare nutritivă: conținut în amidon (mere, pere); conținut în glucide hidrosolubile (mere, pere, drupacee, struguri); conținut în alte glucide (substanțe pectice, fibre
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
compartimentate În afara vacuolelor, nu Întâlnesc substratul decât ca urmare a traumatismelor, cum ar fi masticația erbivorelor. În mod frecvent s-au pus În evidență proprietăți insecticide, antiseptice, hemoragice sau castratoare din extrase vacuolare. Pentru consumatorii erbivori, proprietățile organoleptice ale țesuturilor (astringență, acreală, amăreală, aciditate) sunt dependente de compușii vacuolari (taninuri, heterozide). Așadar, planta dispune de mai multe mijloace chimice de origine vacuolară pentru a diminua propria sa digestibilitate față de consumatori. Plante furajere precum trifoiul și lucerna conțin În vacuolele lor
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]