45 matches
-
puterea de a respira. În timp ce dădea drumul la capul mortului, pe grumaz alunecă ceva, rostogolindu-se ca un șarpe. Părea un medalion aurit, acoperit cu semne mărunte și cu caractere arabe, care se ținea printr-o curelușă din piele. Un astrolab, constată el, de o lucrătură extrem de rafinată. Alidada, tija mobilă, fusese stricată printr-o lovitură care Îi Îndoise una din aripioare. Dar rețeaua, un fascicul de nervuri traforate ca o bijuterie, era intactă, cu incredibila sa jerbă de vârfuri și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
descoperiri. - Un dispozitiv? - Nu. Dispozitivele erau mândria și fericirea lui. Al-Jazari a Înnebunit pentru că descoperise hotarele lui Dumnezeu. - Hotarele lui Dumnezeu? - Așa se spunea. Dante tăcu preț de câteva clipe. Chipurile morților Îi dănțuiau prin fața ochilor. Apoi Își aminti de astrolabul găsit de străjeri pe corabie. Îl căută În traistă. Acum, În plină lumină, observă că acele semne mărunte nu erau o decorațiune, ci niște incizii regulate de grade și de orbite. Pe margine, iarăși un șirag de caractere arabe. Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Se aplecă de partea cealaltă: În fața celeilalte găuri era o ramă identică. Își mușcă buza de jos, Încurcat. Între timp, mechanicus Începuse din nou să vorbească. - M-am gândit și eu la asta. Ar putea fi un model neobișnuit de astrolab, iar aceea, gaura pentru privit astrele. Dar n-are nici un sens. Într-adevăr, avem o gaură simetrică, de partea cealaltă a mașinăriei. Dar dacă privești prin interior, lamele rotitoare Îți Împiedică vederea. N-are sens, repetă el scuturând iar din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
surpat în propriile-i temelii: un câmp de plinte imense, cu diametru de peste doi metri, martore ale unei grandori apuse. Un cercetător englez care a vizitat cetatea-inimă a Daciei a comparat vasul de andezit cu cel de la Stonehenge, fiind un astrolab, deși alți cercetători îl consideră vas de cult, folosit la libațiuni. Alături se află ruinele unei clădiri, probabil Palatul lui Decebal care a fost reprezentat pe Columna lui Traian de la Roma, Planul cetății Sarmizegetusa este prezent pe Placa de plumb
IOSIF KOVACS-PUTREREA CUVÂNTULUI SCRIS-O PUNTE ÎNTRE OAMENI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340603_a_341932]
-
Ruxandra Moașa Nazare MIRELA-LUMINIȚA MURGESCU și SIMION CÎLȚIA (coordonatori), Exerciții Întru cunoaștere. Societate și mentalități În noi abordări istoriografice, Editura Domino, București, 2003, 307 p. Ilustrația de pe copertă, În care se pot recunoaște un compas, o busolă și, probabil, un astrolab, instrumente cu care navigatorii de odinioară Îndreptau mersul corăbiilor, a fost aleasă pentru a confirma ambiția celor doi editori, mărturisită și În introducerea pe care o semnează Împreună, de a propune demersuri și teme noi În impasul actual al istoriografiei
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
o mărgea de bufonită găsită în țeasta unei broaște râioase; mantaua străpunsă de glonț a generalului Dragalina; o întreagă apotecă plină cu balsamuri și poțiuni miraculoase; un relicvar conținând boabele Sfântului Ignatius și clavicula doctorului fără de arginți Talaleu; un vechi astrolab și diverse proteze mecanice; o fotografie reprezentând mai multe personaje dintre care unul, i se spusese, murise cu mult timp înaintea fotografierii; "un cabinet al morții" și înăuntru chiar "omul care de douăzeci și trei de ani privește în gol
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
din panoplia de obiecte ciudate a bătrânului: "Un obuz neexplodat din cine știe ce război al neamului; hărțile unor ținuturi imaginare; stranii animale împăiate, ce zgâriau întunericul încăperii cu privirile lor de sticlă; un borcan cu formol cu copii siamezi (...); un vechi astrolab și diverse proteze mecanice; o fotografie reprezentând mai multe personaje dintre care unul, i se spusese, murise cu mult timp înaintea fotografierii; (...) pietre ale fulgerului scoase din străfundurile pământului de fântânarul Ispir; o întreagă colecție de centuri de castitate și
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
o mărgea de bufonită găsită în țeasta unei broaște râioase; mantaua străpunsă de glonț a generalului Dragalina; o întreagă apotecă plină cu balsamuri și poțiuni miraculoase; un relicvar conținând boabele Sfântului Ignatius și clavicula doctorului fără de arginți Talaleu; un vechi astrolab și diverse proteze mecanice; o fotografie reprezentând mai multe personaje dintre care unul, i se spusese, murise cu mult timp înaintea fotografierii; "un cabinet al morții" și înăuntru chiar "omul care de douăzeci și trei de ani privește în gol
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
din panoplia de obiecte ciudate a bătrânului: "Un obuz neexplodat din cine știe ce război al neamului; hărțile unor ținuturi imaginare; stranii animale împăiate, ce zgâriau întunericul încăperii cu privirile lor de sticlă; un borcan cu formol cu copii siamezi (...); un vechi astrolab și diverse proteze mecanice; o fotografie reprezentând mai multe personaje dintre care unul, i se spusese, murise cu mult timp înaintea fotografierii; (...) pietre ale fulgerului scoase din străfundurile pământului de fântânarul Ispir; o întreagă colecție de centuri de castitate și
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
atât de împestrițat cu termeni savanți încât le era de neînțeles, în afara unui mic grup de oameni cu carte și lipsiți de ocupație care-și petreceau alături de el zilele și nopțile bând și discutând despre medicamente pe bază de opiu, astrolab și metempsihoză. Printre ei erau adesea prinți din familia regală și Boabdil însuși a fost un adept ocazional al chefurilor pe care le făceau, cel puțin până în ziua în care atmosfera creată în oraș de către Astaghfirullah l-a silit pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
țitere, kilimuri azere, gabbere persane, cuti turkmene, samovare din Daghsetan, ibrice anatoliene, căciulii de astrahan, o cruce georgiană, un Lao Buddha, un lingam (falus) un rozariu, un degetar, inele, mingii de musketă și cizme de zăpadă, bețe de totem și astrolabii, o măciucă maură de război și o tobă de șaman siberian. Pentru a permite o comparație, toate aceste lucruri sunt aranjate împreună cu altele de același fel, ochiul ridicându-se deasupra lumii pe care o scrutează, capabil să vadă undele de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Mecca, vei construi o moschee care să-ți poarte numele! Înțelegând că detașarea și modestia cerințelor sale i-au displăcut gazdei, Omar prinde curaj: — Mi-am dorit Întotdeauna să clădesc un observator, cu un mare sextant de piatră, cu un astrolab și diferite alte instrumente. Aș vrea să măsor durata exactă a anului solar. — Împlinit! De săptămâna viitoare, vor fi prevăzute fonduri În acest scop, vei alege amplasamentul, iar observatorul tău se va Înălța În câteva luni. Dar spune-mi, nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
o mireasmă proaspătă de caisă. Dar cât de moarte sunt străzile! Khayyam Își caută adăpost În observatorul său. De obicei, Îi e de ajuns să intre acolo, să-și Întoarcă privirea spre cer, să simtă sub degete discurile gradate ale astrolabului, pentru ca toate grijile de pe lume să dispară. Nu și de astă dată. Stelele sunt tăcute, nici o muzică, nici un murmur, nici o mărturisire. Omar nu le sâcâie, trebuie să aibă motive serioase să tacă. Se resemnează să se Întoarcă acasă, merge Încet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
chiar în timp ce creștinii se războiau cu musulmanii - în timpul domniei lui Carol cel Mare, din secolul al IX-lea, apoi în timpul cruciadelor din secolele XI-XIII - călugării-războinici, învățații și negustorii au început să aducă ideile islamice în Europa. Călugării au descoperit că astrolabul, o invenție a arabilor, era o unealtă utilă pentru a ține evidența trecerii timpului pe parcursul nopții, ajutându-i să își facă rugăciunile conform programului. Astrolaburile erau deseori inscripționate cu cifre arabe. Noul sistem de numerotare nu a avut succes, deși
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
ales cu 1497, prin Vasco da Gama); ceilalți, navigând Înspre vest (Începând cu 1492, după succesul lui Cristofor Columb). Or, progresele navigației (cunoștințele geografice, experiența marinarilor, vasele de bună calitate ă caravela, galionul ă și noile instrumente și arme, precum astrolabul și arbaleta) au făcut posibile aceste proiecte. Portugalia și Spania au finanțat numeroase expediții, care au reușit până la urmă să descopere un continent pe care nu-l căutau, pentru că nu știau că există. Iar Cristofor Columb a putut astfel să
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
domeniul transporturilor maritime, împrumutate cel mai adesea din Orient. Cîrma etamboului, așezată pe o piesă mobilă îndărătul corăbiei și folosirea pînzei latine fac astfel ca nava să fie cu mult mai ușor de mînuit. Introducerea în Occident a busolei și astrolabului, ca și apariția primelor hărți maritime, permit, pe de altă parte, o mai bună orientare pe mare. Omul este acum capabil să construiască nave mai mari, mai rapide, care se pot îndepărta de coaste și pot asigura transportului mărfurilor o
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
Descoperiri; busola, cunoscută, ce e drept, din secolul al XIII-lea, este perfecționată în secolul al XV-lea prin precizarea indicațiilor sale cu ajutorul tablelor de declinație; hărțile relativ precise, pe măsura explorărilor, nu încetează să cîștige în exactitate; în sfîrșit, astrolabul dă indicații valoroase pentru determinarea latitudinii și stabilirea poziției. În acest mod, europenii de la sfîrșitul secolului al XV-lea descoperă marile rute oceanice. Încă de la începutul secolului al XIV-lea, genovezii și catalanii au trecut de coloanele lui Hercule (strîmtoarea
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
ai echipajelor de pe punțile corăbiilor, oceanul n-a fost niciodată cucerit pe deplin 7. De la începuturile lumii, marea a dat oamenilor exact atât cât a vrut, indiferent cât de eficiente au fost obiectele plutitoare (vasele cu pânze), instrumentele de orientare (astrolab, octant, sextant, compas, cronometru) sau etalonul financiar (celebrele pieces of eight, peso de ocho, monede spaniole folosite universal în comerțul trans oceanic după secolul al XVI-lea) prin care s-a încercat supunerea ei. Dar ce nu se poate în
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
Ruxandra Moașa Nazare MIRELA-LUMINIȚA MURGESCU și SIMION CÂLȚIA (coordonatori), Exerciții întru cunoaștere. Societate și mentalități în noi abordări istoriografice, Editura Domino, București, 2003, 307 p. Ilustrația de pe copertă, în care se pot recunoaște un compas, o busolă și, probabil, un astrolab, instrumente cu care navigatorii de odinioară îndreptau mersul corăbiilor, a fost aleasă pentru a confirma ambiția celor doi editori, mărturisită și în introducerea pe care o semnează împreună, de a propune demersuri și teme noi în impasul actual al istoriografiei
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de la nașterea lui Nicolae Milescu. Articolul 2 Caracteristicile monedei din argint sunt următoarele: Valoare nominală 10 lei Metal argint Titlu 999 la mie Formă rotundă Diametru 37 mm Greutate 31,103 g Calitate proof Cant zimțat Aversul redă reprezentarea unui astrolab, instrument folosit în trecut pentru orientarea în deplasare, simbol al călătoriilor spătarului Milescu, inscripția în arc de cerc "ROMÂNIA", stema României, anul de emisiune "2011" și valoarea nominală "10 LEI". Reversul prezintă portretul lui Nicolae Milescu și reprezentarea unui document
CIRCULARĂ nr. 36 din 27 octombrie 2011 privind punerea în circulaţie, în scop numismatic, a unei monede din argint dedicate aniversării a 375 de ani de la naşterea lui Nicolae Milescu. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236357_a_237686]
-
sticlă, Kevlar) asamblate prin lipire cu rășini sintetice (epoxidice) și este purtătorul a sute de celule solare legate între ele. Un astfel de ansamblu, într-o zi însorită, poate produce o putere de pînă la 2kW(2,6CP) Firma Venturi AstroLab în 2006 a promis că va scote pe piață primul automobil commercial electro-solar hibrid în ianuarie 2008. La mijloacele de transport pe apă panourile solare se utilizează : În 1989 trimaranul Basilisk efectuează o croazieră pe circuitul Basel - Koblenz - Trier - Saarbrücken
Aplicații cu panou fotovoltaic () [Corola-website/Science/307517_a_308846]
-
tot mai mult îngrădite. Învățații musulmani depindeau de puterea conducătorului, iar islamul nu a dezvoltat un sistem de universități sau o altă instituție permanentă pentru promovarea studiului ne-coranic. În secolul al unsprezecelea, cunoștințele islamului au ajuns în Europa occidentală. Astrolabul, inventat în antichitate. a fost reintrodus în Europa, iar lucrările lui Euclid și Arhimede, pierdute în apus, au fost traduse din arabă în latină în Spania. Cifrele arabe moderne, inventate de matematicienii hinduși în secolele al cincilea și al șaselea
Evul Mediu Timpuriu () [Corola-website/Science/308404_a_309733]
-
asemenea mai mult de 50 de alte denumiri și nume atașate. În eseul lui Geoffrey Chaucer, Treatise on the Astrolabe, acesta îi atribuie numele de "Alhabor", descriind-o ca un cap de câine. Acest nume este folosit pe larg în astrolabii medievali din Europa de Vest. În sanscrită este cunoscută ca "Mrgavyadha" „vânătorul de cerb”, sau "Lubdhaka" „vânătorul”. Ca Mrgavyadha, steaua reprezintă Rudra (Shiva). Steaua este menționată și ca "Makarajyoti" în Malayalam și mari semnificații religioase pentru centrul de pelerini Sabarimala. În Scandinavia
Sirius () [Corola-website/Science/303223_a_304552]
-
de pe punte printr-un sistem de pârghii și de o roată gradată-timonă. Pentru orientare, a fost utilizată busola din sec. XIII. Pentru stabilirea poziție navelor, în sec. XIII-XV s-au îmbunătățit metodele de calculare a latitudinii și a longitudinii, cu ajutorul astrolabului, cunoscut de bizantini și arabi și perfecționat de europeni și al tabelelor de declinație solară. S-au făcut progrese în redarea imaginii geografice a lumii, în ce privește Europa, Orientul Apropiat și Africa de Nord, corect înfățișate în portulanul catalanului Angelino Dulcert în 1339
Perioada marilor descoperiri () [Corola-website/Science/303948_a_305277]
-
piarist Hornyai. Iată ce scria Vasile Pop în autobiografia sa: „Cu aceste instrumente cu cari Hornyai niciodată nu scotea la cale calculii am făcut cele mai frumoase probe practice de geometrie. Eu am fost cel dintâiu care am umblat cu astrolabul și cu păruții [țărușii] înfrumusețați cu stegulele pe pratele [câmpurile] Blajului”. Însuși episcopul Ioan Lemeny, cu care va intra mai târziu în conflict, afirma adeseori admirativ: „Profesorul nostru face mai multă onoare școalelor noastre decât Buzna și Hornyai liceului [academic
Vasile Ladislau Pop () [Corola-website/Science/312530_a_313859]